ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață


4 comentarii

Povestea primelor daruri de Crăciun

Daca as fi citit aceasta carte in copilarie, cred sarbatorile de Craciun nu ar mai fi fost la fel.

Traiam in perioada comunista, parintii aveau slujbe care le interziceau mersul la biserica ( tata lucra in armata si mama in invatamant). Nu stiam despre adevarata inseamnatate a Craciunului.: Maria, Iosif, pruncul Isus…erau nume necunoscute pentru noi.

Pentru mine si surioara mea, sarbatorile de iarna erau foarte asteptate: stiam ca vom imbodobi bradul  ( pe care il cumparam din piata cea mare) si ca vom manca multe dulciuri. Nu asteptam neaparat cadouri, in vremea aceea totul era mult mai simplu.

 

Tin minte cum pregateam tot felul de felicitari si mici suprize handmade pentru parinti: chiar am facut o  data , in toiul iernii o felicitare pliiiina cu cirese!🙂 Ma credeti ca acestea sunt singurele cadouri pe care le tin minte?

Intr-un an, mai era o zi pana la Craciun si noi nu aveam brad. Nu mai stiu motivul: ori nu au avut parintii bani sa-l cumpere ori nu au reusit sa mai prinda unul ( siti ca se vindeau ca painea calda). Eram triste, dar incercam sa nu ne aratam dezamagirea; am fost niste copii tare cuminti.  Si il vedem pe tata, care era extrem de inventiv, ca ia un ghem mare de lana verde , se catara pe un scaun si incepe sa coasa pe perdea…incet, incet…a aparut la geam un brad mare si verde. A cusut si o instalatie si cateva bomboane : a fost cel mai frumos brad pe care l-am avut noi vreodata si singurul de care imi aduc aminte!

Mi-e dor de copilarie, de simplitatea acestor sarbatori de atunci…daca as fi stiut si motivul pentru care exista aceste sarbatori, cred ca as fi putut spune ca am avut parte de sarbatori de Craciun aproape perfecte🙂 .

E atat de bine ca, asteptand aceste sarbatori, bucuria ne cuprinde, suntem prinsi in tot felul de activitati craciunesti, ne dam peste cap sa le putem lua copiilor cele mai frumoase cadouri, care din pacate, dupa cateva zile, vor zace in cine stie ce colt prin camera lor…

Dar voi incerca, cu cat cresc mai mari,  sa le induc celor mici o bucurie si emotii noi: sa se gandeasca ca sunt atat de bucurosi atunci cand vine ziua lor de nastere..abia asteapta sa isi invite prietenii, ard de nerabdare sa vada ce cadouri vor primi, le stralucesc ochisorii cand apar parintii cu tortul festiv plin de lumanari.  Ei, Craciunul nu mai este sarbatoarea noastra…este ziua de nastere a celui mai minunat Om care a putut trai vreodata pe pamant : Isus Hristos. Si doresc să îi invat sa asteptam aceasta sarbatoare ca o zi de nastere a cuiva foarte drag,  la care vom participa si noi din plin.

La editura Cartea Copiilor, a apărut de câțiva ani o carte, pe care nu stiu dacă ați observat-o multi : Povestea primelor daruri de Crăciun.

prim-dar-1

În anul 1950, scriitorul suedez Axel Hambraeus a reusit sa suprinda atat de bine ce inseamna a darui, pornind de la tema biblica a sarbatorii Nasterii Domnului.

Personajele principale sunt trei păstori  ce au venit sa se inchine Pruncului Isus. Ei au fost marcati de saracia in care se nascuse, de hainele rupte ale Mariei, de picioarele inghetate a lui Iosif.

prim-dar-4

Intorsi acasa, se hotarasc sa le aduca daruri : o haina groasa, o pereche de incaltaminte si scutece pentru bebelus. Este suprinzator unde vor ajunge darurile lor, dar nu vă voi descoperi acest mister pentru că aș răpi din bucuria de a-i descoperi minunatul mesaj.

prim-dar2

prim-dar-3

Va las totusi cu mesajul cartii nescris, dar dedus din Biblie (Noul Testament) , când Isus le spune ucenicilor : „„Adevarat va spun ca, oridecateori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie mi le-ati facut.Caci am fost flamand, si Mi-ati dat de mancat; Mi-a fost sete si Mi-ati dat de baut; am fost strain si M-ati primit; am fost gol si M-ati imbracat; am fost bolnav, si ati venit sa Ma vedeti; am fost in temnita, si ati venit pe la Mine.” (Matei 25:34-36)

Să ne gandim si noi la cei din jurul nostru…Dumnezeu si-a trimis Fiul pe pamant ca un dar pentru omenire. Darul Sau a fost perfect, ale noastre nu sunt, dar nici nu ni se cere asta. Craciunul e un prilej minunat de a darui: nu doar daruri materiale,desi sunt si acestea importante,  ci si imbratisari, o vorba buna, un zambet, un telefon unei prieten  pe care nu l-am mai suant de mult timp, o vizita la o persoana singură. Aceste daruri au o valoare de neprețuit.

 


98 comentarii

Darul din Calendarul de Advent- ziua 17

În copilărie, când ne întorceam de la joacă sau de la școală, găseam din cand in cand o dată pe lună, masa mare din sufragerie pliiină cu cărți. Tata era responsabilul 🙂 cu această surpriză. De la el am moștenit pasiunea pentru citit. Nici nu aveam nevoie de alt cadou mai mare- erau cărți pe care le citisem și de 7 ori :).

Și biblioteca ursuleților năzdrăvani este plină cu carți, de fapt nu doar biblioteca că nu mai încăpeau acolo, ci și alte locuri ale casei :)). Întotdeauna, atunci cand se plictisesc, prima varianta de trecere a plictisului este alegerea unei cărți din bibliotecă și răsfoirea acesteia.

Astăzi, după ce vom deschide ușița cu numărul 17, vom intra într-o lume a povestilor, o lume creată de vreo 3 ani de zile de Anca Boloș . Nu este prima data când vă povestesc despre cărțile ce le aduce Anca. A fost alături de noi an de an, oferindu-ne premii așa de frumoase ori de Crăciun, ori de 1 iunie, ori de Paști, ori fără un motiv anume.

 

În lumea cărților Ancăi , la Cartemma, găsim cărți minunate pentru toate gusturile de la editura Usborne, Tiger press și alte edituri străine, dar și cărți în limba română.

13321955_1073796855999207_4000020753911095280_n

13350511_1073796905999202_8345891865886475479_o

Și cei mici își pot lua cărțile dragi chiar și în vacanță pentru că Anca aduce și valize tare drăgălașe pentru căratul acestora :).

13346616_1073796879332538_205187449814596664_n

Toate pot fi comandate de pe pagina Cartemma și in curând de pe noul site cu același nume ( momentan este in lucru).

Anul acesta, activitatea Ancăi s-a amplificat – si-a făcut propria editură  și a adus in lumea copiilor cărți superbe, traduse in limba română. Povestile sunt traduse de draga noastră  Camelia Vida-Rațiu , autoarea blogului Mic atelier de creație,   așa că știm sigur  că au avut parte de cea mai bună traducere.

Doua noi apariții deja prezente pe pagina Ancăi Cartemma   sunt: Iubire cât pentru doi și Biblioteca Ursului.

Aceste cărți sunt  in premiera in Romania (in Marea Britanie vor fi publicate doar in 2017, ele fiind titluri din catalogul de 2017 al editurii Little Tiger Press ) .

Cărțile au un format mare, copertă cartonată, un scris cu fonturi mari ( cu siguranță că  vor putea fi citite cu ușurință de cei sunt cititori începători ) și ilustrații superbe.

Iubire cât pentru doi este o poveste duioasă despre câtă iubire poate încăpea în inima unui bunic sau părinte atunci cand in familie apar si alți copilași. O va accepta oare Mo pe micuța lui verișoară? Va înțelege el că iubirea lui Buni a rămas aceeași și pentru el?

iubire

 

 

 

 

 

 

Biblioteca ursului este o poveste caldă și fermecătoare despre lectură și aventură, perfectă pentru șoriceii de bibliotecă mici și mari. Iepurele iubește poveștile cu aventuri. Ariciul iubește finalurile fericite. Iar Șoarecele și Vulpoiul adoră cititul împreună. Deci, cand cei patru prieteni descoperă o casă misterioasă, plină de cărți, visul lor devine realitate. Dar pătrunderea în acea casă nu va fi chiar așa de ușoară pentru ca acele cărți erau ale unui urs tare morocănos !

bib-good

 

În anul 2017, noi surprize ne așteptă! Pe la începutul lunii martie vor apărea la Cartemma alte două cărți minunate : O prietenie aparte și Iarta-mă. 

 

 

Puteți face o precomandă lăsând un mesaj privat pe pagina Ancăi.

Este o zi specială pentru Anca, cand încă un an s-a adăugat in siragul anilor ei așa că doreste să vă facă un dar frumos: cele două carți nou apărute la editura Cartemma : Iubire cât pentru doi și Biblioteca Ursului .

Dragă Anca –  La mulți ani îți dorim din suflet și îți mulțumim pentru darul tău minunat! ❤

Puteți să vă înscrieți pentru acest dar până la ora 22, lăsând un comentariu în care să ne spuneți ce cărți veți oferi voi copiilor de Crăciun.

O zi frumoasa va dorim !

LATER EDIT

Setul de cărți vor ajunge la numărul 81 ! Felicitări, Simona Ilies! 🙂

81-good


60 comentarii

Darul din Calendarul de Advent- Ziua 5

Astăzi, in spatele ușiței cu numărul 5, ne așteaptă un dar delicat, suav ca si cel ce-l oferă.

Nu știu ce visuri ați avut voi în copilărie, dar eu am avut multe 🙂 : să scriu cărți cu povesti, să învăț să cânt la pian, să fiu profesoară sau actriță ( erau pe același piedestal)…dar nu toate s-au implinit, unele chiar din vina mea, altele datorită împrejurărilor vieții.

Copiii din ziua de azi au mult mai multe oportunități: fel și fel de cursuri de informare, o mulțime de materiale frumoase, de cărți nici nu mai zic ( sunt atat de multe). Dar chiar și așa visul unui copil poate fi înăbușit dacă nu știm cum să-l creștem, cum să-l ajutăm să devină o realitate.

Micuța Maia de 8 ani este o fetiță ale cărei visuri uite că se implinesc. De ceva vreme, își dorește să devină scriitoare- o ambiție destul de mare pentru varsta ei, nu? Pe Maia și mămica ei, Camelia, le știm de mulți ani, din căsuța lor  Mic atelier de creație .  Acolo, am putut vedea cât de frumos a crescut Maia, inconjurată de multă dragoste, încurajări, jocuri, povești, materiale create chiar de mămica ei.

Și uite așa, joaca cu literele a devenit la Maia  joacă serioasă. Copiii noștri ne spun de multe ori: vreau sa devin pompier, doctor. Chiar dacă știm că e posibil să aibă o cu totul altă meserie cand vor fi mari, ar fi minunat să intrăm în joaca lor și să-i susținem. Nu putem ști cum o astfel de dorință va deveni adevărată într-o zi.

În timpul ei liber, Maia a început sa scrie povești. Mama ei a realizat ca fetița are un talent real și a îndrăznit să-i ducă visul mai departe. I-a adunat poveștile și le-a trimis redacției Fabulafia. Uimiți de talentul copilei, au dorit neaparat să apara una dintre poveștile ei în revista lor. Despre Fabulafia ( care a ajuns acum la numărul 5) mai multe puteți afla aici pe site-ul lor.

Maia a avut parte de o surpriză uriașă, cand deschizand revista cu numărul 5 a zărit o poveste cu un titlu familiar, cu un autor la fel de cunoscut: „Ia, uite, mami, pe fetița aceasta ce a scris povestea o chemă Maia  ca și pe mine ! ”… pana a realizat ca este chiar povestea ei acolo!

img_0556

img_0564

Dar mama ei ne povestește atât de frumos așa că o las pe ea să vă spună mai multe : „

Cei care ne sunteți apropiați știți cât de mult iubește Maia poveștile. E drept, puțină lume știe că ei îi place și să scrie și, recunosc, eu însămi am crezut că nu îi va lua cineva în serios încercările literare.

Să tot fie vreun an de când „creează povești”, cum îi place ei să spună. Își montează singură aparatul și filmează o poveste pe care o aduce pe lume ad-hoc și pe care o pune, tot atunci, în scenă – e un soi de scriere literară, amestecată cu teatru, două activitați ce îi aduc o mulțumire greu de explicat în cuvinte…
Sunt zile în care îmi spune că 2-3 cuvinte nu îi dau pace, că îi stau pregnant în cap și că se cer transformate în povești. Sunt alte zile în care viața îi dă câte o lecție și îmi spune că trebuie neapărat să croșeteze o poveste pe seama ei.
M-am bucurat tare mult că se joacă în felul acesta, deoarece știu că e un excelent exercițiu de dezvoltare a vocabularului, de ordonare a gândirii, de sintetizare, concentrare ș.a.m.d.

Însă, în ziua în care am auzit povestea „Gustul prieteniei”, m-a trecut un fior. Atunci mi-am dat seama ca joaca ei începe să devină serioasă și că nu ar strica să încep să-i adun poveștile într-un fișier, să mă asigur că nu le pierd.
În Cristina Durică, mămica revistei-carte „Fabulafia”, am deplină încredere – până când ajunge în punctul în care alege povestea ce urmează să fie publicată în revistă, ea parcurge zeci, sute de texte cu mai mult sau mai puțin potential literar. A citit povestea Maiei, i-a plăcut și m-a întrebat dacă sunt de accord să o publice în numărul de toamnă al revistei (al 5-lea).
Atunci mi s-a tăiat răsuflarea preț de secunde în șir… Maiei nu îi spusesem că trimit textul ca să fie citit, nu știam cum va reacționa când va vedea povestea ei in „Fabulafia”, revista pe care o prețuiește atât de mult!

Vă mai spun doar că revista a ajuns la noi, iar reacția Maiei a fost… a țipat de fericire minute în șir, nici nu știu dacă am văzut-o vreodata atât de fericită ca în seara aceea, iar în dimineața următoare, primul lucru pe care l-a făcut a fost să scrie o nouă poveste.
De ce m-am destăinuit în atât de multe cuvinte azi? Deoarece vreau să vă asigur că visurile copiilor noștri trebuie susținute și alimentate de către noi, ăștia care ne numim adulți.

Cristina (doamna ce se ocupă de revista Fabulafia) , îți mulțumim din toată inima! Ai avut încredere în Maia, i-ai dăruit o nouă pereche de aripioare.
Nu în ultimul rând, îi mulțumim Nurei El-Sayed pentru ilustrațiile care întruchipează personajele exact așa cum le-a văzut Maia cu ochii minții!

Și acest număr al revistei este de o calitate grafică deosebită, are conținut minunat, variat și atât de plin de culoare și energie!

Dacă nu aș fi știut cine a scris povestea, aș fi spus cu siguranță că este scrisă de un adult. Așa că, draga noastră Maia, te rugăm să nu te oprești aici – continuă să scrii pentru că așa ii vei impulsiona și pe alti copii de varsta ta, ne vei incanta si pe noi, ne ajuti să intelegem că talentul nu are varstă.

Că să vă potolesc un pic curiozitatea, vă las un mic fragment din povestea ei:

Pe masa din bucătărie, ingredientele așteptau frumos așezate să fie tranformate într-o prăjitură gustoasă cu căpșune. Dintr-odată, un cor de voci pițigăiate răsună în toată încăperea: erau căpșunele moțate, abia trezite din somn, care se chinuiau să înlăture picăturile de apă de pe fustițele lor verzi.

-Noi suntem cele mai grozave, noi suntem cele mai importante și mai gustoase! Până și prăjitura poartă numele nostru, iar…

-Ba nu-i adevărat, le intrerupse mierea cu vocea ei de bătrânică înțeleaptă. De ce vă mândriți așa? Ați uitat că voi sunteți foarte tinere și cam acrișoare ? Dacă nu vă îndulcesc eu, prăjitura voastră nu se va mai numi „cu căpșune”, ci „cu acruțe” și n-o va mai mânca nimeni-nimeni. ”

Astăzi e o zi specială pentru Maia- împlinește 8 anișori :). Îți dorim ca Dumnezeu să îți dea multă sănătate, bucurie și toate visele tale să ți se implinească! La mulți ani !

Am vrut ca această postare să fie un dar pentru Maia, dar nici ea nu s-a lăsat mai prejos și ne oferă un dar: revista numărul 5 Fabulafia în care apare și povestea ei „ Gustul prieteniei ”.

img_0559

Veți găsi în revistă și alte povestiri frumoase, insotite de ilustratii pline de culoare. Și căutați și celelalte numere :).

cats

Puteți să vă inscrieți pentru acest dar pana la ora 22 printr-un comentariu în care să ne povestiți visurile copiilor vostri: ce doresc ei să ajungă, ce le place să facă.  Daca aveți copilași foarte mici, sigur, vă puteți înscrie și voi :), lăsând o urare frumoasă sărbăoritei noastre .

O zi senină tuturor ! 🙂

LATER EDIT

Maia va dărui revista Fabulafia numărului 51 :). Felicitări, Simona Elena Nichifor ! 🙂


113 comentarii

Darul din Calendarul de Advent- Ziua 1

La mulți ani tuturor românilor ! 🙂

Am ales să deschidem ușița calendarului de advent cu un dar ce se potrivește așa de bine acestei sărbători.

Avem onoarea să găzduim astăzi pe blog o poveste frumoasă, ce s-a născut dintr-o mare pasiune pentru tot ceea ce înseamnă România.

Atunci când cunoști omul din spatele unei povești, opera acestuia îți devine și mai aproape de suflet. Și eu, și ursuleții simțim că suntem un strop din povestea de azi.

Da, astăzi în sfârșit putem să admirăm o carte pe care am așteptat-o cu mare nerbădare atata timp: Enescu și hora razelor de soare. 

img_0530

Am avut bucuria să ne întâlnim cu scriitoarea Cristina Andone și copilașii ei,  eroii povestilor așa de îndrăgite de noi, în urmă cu un an și ceva într-un loc de poveste: Muzeul Satului din București. Deși am fost acolo de atâtea ori  ne place se ne reintoarcem de fiecare dată.

Sunt așa sigură că o parte din povestea lui Enescu își are inspirația si de acolo.

Thea și Sasha- niște personaje tare dulci și in viața reală, nu doar în carte și ursuleții au avut un timp minunat de joacă, iar părinții un timp frumos de depănat povești.

12042852_937004723023298_2402030830673781235_n

Dacă aveți vreodata nevoie de un ghid prin muzeul satului , Cristina Andone ar fi cel mai minunat ghid: unul entuziast ce v-ar spune povesti despre fiecare casută in parte, fiecare motiv popular de pe ii, covoare și v-ar face să vă iubiti și mai mult țara și trecutul acesteia.

Am citit pe nerăsuflate celelalte povesti din Pădurea Muzicală, dar aceasta despre Enescu are ceva aparte.

Cand a ajuns povestea la noi însoțită de un galben fir de pai, D., ursulețul cel mare, a rasfoit-o cu repeziciune, cautand ceva…„hmmm…se pare că este altfel, nu găsesc ce-i plăcea lui Enescu să facă, ce mancare preferată avea, ce culori iubea…” . Îi spun că o carte nu se răsfoiește repede, ci se citește incet, filă cu filă. Dar după cum vedeți, copiii nu vor povesti seci, sobre despre viata compozitorilor: vor să-i simtă aproape, să stie că  au si ei culori preferate, că mănâncă dulciuri, că iubesc animalele. Uite așa au ajuns poveștile Cristinei la inima copiilor.

Sigur, preferințele lui Enescu erau frumos asternute în carte 🙂 – scriitoarea nu si-a dezamagit micii cititori.

img_0531

Chiar nu vreau să vă fur plăcerea de a descoperi singuri povestile din carte, vă voi incanta ochii doar  cu cateva ilustratii desenate atat de frumos de Adriana Oprița și Thea Olteanu . Fiecare  pagină este plină de simboluri izvorâte din motivele populare cusute cu măiestrie de bunicii, stră- străbunicii noștri. Dar veți găsi și informații despre păsările din Romania ( din anumite regiuni), cum arată notele muzicale, cum asezăm degetele pe pian ( și aici totul poate fi o joacă frumoasă ) .

img_0534

img_0535

img_0536

img_0537

Da, așa cum sunteți obișnuiți, veți fi răsplătiți la final cu jocuri istețe :).

img_0538

În ziua în care ne-am intalnit la Muzeul Satului, le-am oferit copiilor două daruri inspirate din ilustratiile acestei cărți. Pur si simplu m-a copleșit bucuria lor.

11227389_937004706356633_3670994335649768102_n

12049456_937004699689967_8432143644864281527_n

Și da, nu am rezistat să nu-l modelez și pe Enescu pentru a -l folosi în activitățile noastre.

img_4355

Cartea ce o vedeți la noi este tipărită în tiraj foarte , foarte mic doar pentru a fi prezentată. Dar va apărea la sfârșitul lunii ianuarie la editura Curtea Veche. Autoarea va insista ca această carte să aibă si CD-ul pe care ne-am obisnuit să-l vedem in fiecare carte din această colecție.   Toată colecția ” Povești din Pădurea Muzicală ”se va re-edita treptat pana în septembrie, cand începe festivalul Enescu. Atunci când veți cumpăra această carte să știți că veți contribui astfel  la un proiect în care și scriitoarea Cristina Andone, alături de pianista Raluca Știrbăț, violonistul Alexandru Tomescu și ȘErban Strudza ( prședintele Ordinului Arhitecților din România) s-au implicat foarte mult. Cartea a fost scrisă pentru a încuraja refacerea conacului lui Enescu ( locul in care compozitorul s-a jucat, a ascultat muzica lăutarilor, a compus și mai ales a fost răsfățat de bunici și de mamă ). Casa este acum pe cale să se prăbușească sub povara vremii și a vremurilor.  Veți putea chiar dona in conturile asociației ( veți regăsi acele informații pe ultima pagina a cărții ).

De ce Enescu  și nu alt compozitor român? am întrebat-o eu pe scriitoare.

Și am primit un răspuns așa de frumos:

”L-am ales pe Enescu pentru ca face parte din brandingul de tara. Este compozitorul care a stiut sa asculte cel mai bine sufletul nostru national si sa-l orchestreze la nivel european. La nivel sentimental-biografic, scoala de muzica la care ma duceam dis-de -dimineata se numea Enescu. Iar in studentie, prima bursa a fost cea pentru Scoala de Vara de la Tescani, organizata de Andrei Plesu si H-R Patapievici chiar in conacul in care se juca Maruca in copilarie. Am trait cateva saptamani pe dealurile colindate de Princess Aimee si am spus in gand o rugaciune langa doua morminte goale, ingemanate in tristete. Acolo isi vedea Enescu sfarsitul alaturi de Maruca sa iubita. Acolo, la Tescani era Padurea sa Muzicala:)
                Dragii mei, darul din ziua de astăzi este cartea ” Enescu și Hora razelor de soare”   ce va veni la voi însotită de un mic pai pus între file de mâinile scriitoarei și de autograful acesteia.
                M-aș bucura mult dacă veți aprecia paginile de Facebook ale acestor carti frumoase ce au bucurat atâția părinți și copii :  Povești din Pădurea Muzicală   și Enescu și hora razelor de soare
            Ca să vă inscrieți, lăsați, vă rog, un comentariu aici, pe blog, până la ora 22  în care să ne spuneți  dacă ați citit celelalte povești muzicale sau este prima dată cand auziți despre ele, ce au însemnat pentru voi și copilașii vostri. Și ii puteți lăsa și câteva cuvinte frumoase de apreciere dragii noastre Cristina Andone.
             Vom afla cine a câștigat darul în seara aceasta- anunțul va fi postat tot in acest articol la final.
              O zi frumoasă să aveți !
LATER EDIT
 Povestea lui George Enescu va inveseli familia doamnei Lazăr Andreea, numărul 102. Felicitări ! 🙂
good-102-g
 

 


2 comentarii

Pasionat de avioane? Hai să le construim împreună!

În sfârșit a venit vacanța! Ce-am mai așteptat-o ! 🙂

Nu ne-am făcut prea multe planuri pentru vacanță, simplu fapt că avem atâta timp liber este o mare bucurie.

Așa că noi ne-am început vacanța construind avioane. Întotdeauna cursele cu avioane din hârtie au un mare succes la noi.

Dacă sunteți și voi pasionați de avioane, nu aveți nevoie decât de cartea  Construiește avioane de la editura Teora, de lipici, puțină răbdare și chef de joacă.

 

Instrucțiunile sunt clare, pot fi urmărite cu ușurință de orice copil de peste 7 ani .

 

Sunt descrise diferite modele de avioane, istoricul acestora  pe o pagină și pe pagina alăturată, copiii vor găsi macheta de construit.

 

Și cursa este gata să înceapă!

 

 

O vacanță minunată vă dorim!


123 comentarii

Ești prețios…dar nu doar de 1 iunie (concurs)

Mic, cioplit dintr-un lemn nevaloros ( cine ar crede ca salcia este un lemn prea grozav ? ), cu un corp mai mare decât piciorușele-i subțiri, cu vopseaua cojită,  Pancinello cădea adeseori în plasa ridicolului. Încerca atât de mult să fie acceptat, să câștige atenția celorlalți, dar degeaba- parcă tot mai mult ajungea în dizgrația celor din jurul lui. Sau poate avea el așteptări prea mari de la ceilalți sau chiar de la el?

M-am simțit de atâtea ori ca și Pancinello în copilăria și adolecența mea. Îmi imaginam deseori ca pot face anumite lucruri grozave , ca as purta anumite haine si cei din jurul meu , îmi vor spune: ” ce draguță e! ce deosebită”… tanjeam așa cum o face orice copil dupa aprecierea si laudele celor din jurul meu.

Ei, dar voi poate nu știți cine este Pancinello! Dacă ar ști el cât de mult îl îndrăgesc copiii, n-ar mai fi niciodată trist și mi-e teamă că s-ar putea să se mândrească prea tare :). Uneori,  nu știe să fie echilibrat, dar cu ajutorul prietenilor revine tot timpul pe drumul cel bun.  Acest omuleț din lemn este personajul principal din superba serie de cărți „Ești prețios” scrisă de Max Lucado ( vai, si câte aș vrea să vă povestesc despre acest scriitor- eu chiar și acum citesc cărți pentru adulți scrise de el). Această serie, intitulată “Wimmicks”, a câștigat numeroase premii și a fost vândută în aproape trei milioane de exemplare.

sursa foto

Nu este prima dată când scriu despre aceste cărți ce au luminat copilăria ursuleților mei și a multor alți copii. Este un articol de readucere aminte.

În cele 6 cărți, al căror titlu îl puteți vedea în imaginea de mai sus, Max Lucado ne introduce într-o lume pe care o recunoaștem atât de bine, desi este o lume de poveste. Într-un micuț orășel Wemmick, trăiau o mulțime de omuleți din lemn creați de bunul și deosebitul tâmplar Eli. Și vă invit să aflați despre peripețiile lor în articolele în care am scris o recenzie despre 4 dintre cărțile din această serie ( recenziile sunt însoțite de activități pe care le puteți face pentru ca cei mici să înțeleagă și mai bine mesajul cărții): Esti prețiosEști al meuDarul tău prețiosDe-aș avea un nas verde.

Îl veți întâlni pe Pancinello ba cărând o groază de cutii si mingi încercând să devină cel mai bun omuleț din oraș, ba cu un ciudat nas verde sau trist și plin de buline lipite de alții ce însemnau disprețul celor din jurul lui.

 

Mesajul transmis de aceste cărți trebuie să ajungă la inima multor copii. M-aș bucura ca fiecare dintre voi să le aveți in bibliotecă și să le recitiți ori de cate ori este nevoie. E atat de important ca cei mici sa fie constientizați încă de mici că sunt creați într-un mod unic, ca nu s-a facut nici o greseală atunci cand au aparut ei pe lume. Și dacă cei din jurul lor ( mai ales copiii de la scoala ) vor rade de înfățisarea lor si le vor pune tot felul de porecle, desi le va fi greu , sa nu ii creadă, ei vor ști lecția de acasă- nicio etichetă nu trebuie să se lipească de mine!  Încercati intotdeauna sa va dati seama cand se intampla aceste lucruri și povestiti impreuna cu ei, spuneti-le cat de frumosi sunt de multe, de foarte multe ori pe zi. N-aveti grijă…nu o sa devina mandri:) . Aduceti-le aminte deseori si de faptul ca frumusetea sufletului este cea mai importanta….degeaba un om este frumos daca are un suflet rau.

Se apropie cu pași repezi o zi deosebită pentru toți copiii de pe glob- 1 iunie. Și da, nu doar în această zi copiii trebuie să se simtă speciali, ci în orice zi!  Dar profităm de această ocazie așa de frumoasă și dorim să vă facem o surpriză. Draga noastră Anca Boloș a adus în micuța ei librărie Books for children( bine, nu știu cât e de mică – au trecut pe acolo sute de cărți) cărțile cu Pancinello, dar și altele scrise tot de Max Lucado pentru copilași mai mici despre omiduța Hermie ( deși am povestit și despre acestea, cât de curând voi face un articol special pentru aceste cărticele ce le recomand pentru copiii între 4- 6 anișori).

Le puteți comanda lăsând un mesaj privat sau un comentariu pe pagina mai sus menționată. Multe alte cărți în limba engleză și de curând și in limba româna, veți găsi acolo. Și dacă sunteți în căutarea cărților de la editura Usborne, le veți găsi pe cealaltă pagină a  Ancăi: In minunata lume a cărțilorDacă doriți să aflați noutățile ce le aduce Anca, abonați-vă la ambele pagini.

pancinello 1

Surpriza este și mai mare pentru că Anca oferă un set cu cele 6 cărți din seria „ Ești prețios” cititorilor noștri. Mulțumim mult pentru un dar atat de deosebit!

13238875_1162441353775243_938645063878113151_n

Și pentru că mie mi-au fost atât de dragi personajele acestor cărți, le-am modelat din lut polimeric pentru a-i „ aduce la viață” :). Îi puteți vedea pe toți pe pagina creațiilor mele Figurine Fimo by Coca ( linkul vă conduce direct către albumul cu figurinele din cărțile lui Max Lucado). 

Așa că eu voi dărui o figurină Pancinello ce va însoți setul dăruit de Anca.

Puteți să vă înscrieți ca să primiți darul nostru, lăsând un comentariu în care să ne spuneți cum îi faceți voi pe copilașii voștri să se simtă iubiți, speciali, unici și totodată, de ce considerați importantă lecturarea unor astfel de cărți cu mesaj motivator.

Ne-am bucura dacă ați distribui acest articol și vă mulțumim !

Dăm startul înscrierilor chiar acum și vom spune „stop” 🙂 în ziua de 1 iunie dimineața. Da, chiar atunci!

Nu uitați că mai avem în desfășurare pe blog un concurs parfumat impreună cu Valery Soap ( vă puteți înscrie aici ).

O zi minunată vă dorim și nu uitati- sunteți prețiosi ! ❤

 

 


2 comentarii

Cartea păsărilor pentru copii

Nu știu dacă v-am povestit vreodată despre zăvoiul de la noi din curte. Dimineața și seara, privighetorile ne oferă un concert gratuit, deși ar cam putea să ceară bani frumoși pe un bilet :). Cât e ziulica de lungă, vrăbiuțele sporovăiesc întruna, întruna- se ceartă, vorbesc între ele? Încă n-am aflat ! Din când în când, își mai fac apariția graurii și coțofenele. Ei, aceștia nu prea vin să ne facă o vizită de curtoazie… smecherii vin să fure mazărea sau strugurii din curte. Ciorile și ciochițele apar și ele cu croncănitul lor strident. Hărnicuța ciocănitoare apare și ea din când in când- o prindem rar, dar ne bucurăm că nu uită și de copacii din grădina noastră. În afara grădinii noastre se aud guguștiuci ( iși mai fac curaj să vină și pe la noi culegând ce mai rămane din grăunțele găinilor) și cuci.

Anul trecut, pe la începutul verii, am observat că nu se mai aude cântul privighetorilor. Să ne părăsească așa fără niciun motiv? Că doar nu le alungase nimeni! Răspunsul l-am aflat cât de curând. De o săptămână se auzea un țiuit foarte ciudat. Cum se însera, începea… ba ajunsesem să cronometrăm distanța dintre sunetele ciudate.  Ascultați ce auzeam noi 🙂 .

Și până la urmă am aflat  – era o bufniță, mai precis un ciuf de pădure.

sursa foto

Într-o după-amiază, am și reușit  să vedem micuțul pui ce nu ne lăsa să dormim noaptea- era ascuns in vița de vie și ne privea cu ochișorii lui mari și rotunzi. Nu am reușit să-l prindem intr-o fotografie foarte reușită pentru că nu am vrut să-l speriem.

 

Deși poate v-am prins în micuța mea poveste, nu am eu talentul de povestitor al lui Thornton W. Burgess, care v-ar uimi cu siguranță.  Burges a iubit atât de mult natura încât a zugrăvit-o în cele mai mestesugite cuvinte în cele peste 170 de cărți ale sale

Astăzi, vă voi povesti doar despre una dintre cărțile lui ce a fost tradusă de curând în limba româna de editura Prospero.

   Cartea păsărilor pentru copii

Personajul principal al acestei cărți este iepurașul Peter Cottontail. Deși la fel de pufos si năzdrăvan, să nu-l confundați cu iepurașul Peter din cărțile scriitoarei Beatrix Potter. 🙂

Cartea are un aer  clasic, ce-mi aminteste de cărțile ” serioase” , cu coperți cartonate, ce le admiram în biblioteca mare a părinților mei. Dacă ai 9-10 ani si vei primi în dar această carte, vei fi placut surprins să observi că desi are 300 de pagini și asta cu siguranță te va speria 🙂 , vei fi prins în firul povestirii, căutând alături de pufosul Peter  răspunsul la întrebările tale despre minunile mici cu aripioare- păsările. Copiii și-l pot imagina cum doresc pe iepuraș pentru că el nu apare în niciuna dintre ilustrațiile cărții. Și dacă nu vei înțelege tot ceea ce citești, cu siguranță părinții tăi vor fi langa tine ca să te ajute.

O descriere frumoasă o găsiți chiar pe pagina editurii: ”In peripețiile sale de-a lungul celor patru anotimpuri, interacționând cu o mare varietate de specii, aproape 100, printre care vrabia Glas-dulce, sturzul Melodiosul, prepelița Bob cel alb, pasărea albastră Fermecătorul, ciocârlia urechiată Hoinara, pitulicea Spiriduș, lăstunul de mâl, graurul pistrui, cucul Cioc-negru, ciocănitoarea Toboșar, cioara Negruța, Bufnița Buhuhu, pescarușul gulerat Galăgiosul, uliul porumbar Spaimă, șorecarul Coadă-roșie, muscarul Vai-de mine, gaița Sammy, pițigoiul Tommy, alaturi de multe alte păsări care se perindă prin Livada Veche, Pădurea Verde și prin Luncile Verzi, ghizii noștri, curiosul ingenuu, iepurașul Peter împreună cu impetuoasa atotștiutoare, pănțărușa Jenny, învață, alături de micul cititor, desigur, curiozități despre aspectul fizic și penajul acestora, obiceiurile și comportamentul lor, preocupările, temperamentul și interacțiunea dintre ele, hrana si adăpostul lor, construirea cuiburilor, migrația, relațiile de rudenie, asemănări și deosebiri. Adorabile prin modul de evocare, apelativele, unicitatea si diversitatea lor, prin trăsăturile morale care le însuflețesc, entuziasmul, hărnicia, afecțiunea, simțul responsabilității, fidelitatea, și prieteșugul lor, este cu neputință ca acestea să nu cucerească inimile micilor iubitori ai naturii, care vor fi surprinși și amuzați, dar mai ales inspirați.
Ilustrațiile sunt realizate cu precizie și atât de fidele realității, încât studierea lor dă oricui posibilitatea de a identifica păsările înfățișate.
Scrisă printr-o muncă plină de dragoste pentru cei mici și pentru păsări, aceasta carte își propune să fie atât una de povești, cât și, în egală măsură, un manual de nădejde. ”

Băiețelul cel mare a început lectura acestei cărți și chiar eram curioasă să-i observ reacțiile. Limbajul folosit nu este unul chiar foarte usor, multe dintre expresiile din carte nu  fac parte din vocabularul nostru zilnic, fiind astfel un pririlej de a ne imbogăți vocabularul.

Citind cu patos fratelui mai mic despre prima aventură a iepurașului

Aici puteți asculta un fragment în care veți afla despre Bătăuș vrăbioiul care le furase locuința unor pănțăruși.

 

Spre finalul cărții veți găsi un tabel cu denumirile populare si științifice ale personajelor păsări.

Este o carte ce va fi cu siguranță îndrăgită de copiii mai mari care deja citesc cărți fără prea multe ilustrații și adoră să-și imagineze singuri firul întâmplării doar citind descrierile din carte.   ȘI sigur va fi cadou prețios pentru pasionații de păsări, fie ei mici sau mari. Vreți să vedeți un adevărat pasionat de păsări? Cred că nu are mai mult de 8-9 ani și tânjește să găsească și să fotografieze 1111 specii de păsări. Da, este român 🙂 Îl găsiți aici.

Cartea păsărilor este însoțită atât de frumos de o alta, în care copiii pot colora păsările ce le-au descoperit în poveste și își pot scrie pe pagina albă observațiile lor.

 

Și dacă doriți să ascultați cântecele păsărilor din carte, uitați ce am descoperit: un site minunat cu sunetele păsărilor ( aveți și detalii științifice despre fiecare pasăre în parte).  Dați click pe imagine și veți fi conduși spre aplicație.

 

 

Dacă veți dori să vă înconjurați și voi de triluri și povești despre păsări, puteți achiziționa cărțile prezentate în articol lăsând un mesaj pe pagina editurii aici.

O zi senină în care să nu lăsați să treacă pe lângă voi sunetele naturii din jurul vostru vă dorim !