ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață


2 comentarii

Cum să ne ascultăm unii pe alții ( joc experimental)

Auzim deseori profesori plangându-se  că elevii nu-i asculta, nu înteleg nimic, sunt pur si simplu distrasi, părinții se plâng ca ai lor copii se uita in altă parte ori de cate ori vor să discute cu ei, ba chiar și copiii nu reușesc să comunice între ei – se întrerup, rad de ceea ce spun ceilalti… parcă trăim intr-o lume în care toată lumea strigă , dar strigătul e mut și nu e auzit de nimeni.

grupo

Nu, nu voi spune ca voi aduce pacea mondiala in lume cu propunerea mea de joc, că vom reuși să avem cei mai fideli ascultatori în cei din jurul nostru, dar poate că o mică sclipire se va aprinde in mințile si sufletul unora care vor înțelege ce înseamnă să asculți  cu ochii, urechile, dar si sufletul tau pe celălalt.

Puteti organiza acest joc atat cu o clasă de studenti, elevi de gimnaziu sau de la clasele primare. Îl puteti adapta în asa fel încât să se potrivească oricărei vârste.

Alegeți trei voluntari. Trebuie să avem mare grijă atunci când îi alegem ( de obicei, cei care se oferă să fie voluntari sunt persoane mai călite :), pe care nu-i deranjează orice cuvințel spus despre ei si care privesc lucrurile cu amuzament și fără supărare)- nu vrem ca prin jocul nostru să supărăm pe cineva, ci să invățăm o lecție.  Voluntarii vor pleca intr-o altă sală.

In acest timp noi vom discuta cu cei ramași în sala de clasă ( locul de întâlnire) . Îi vom instrui pentru cele 3 situații diferite în care vor fi puși cei 3 voluntari.

Discutăm si cu voluntarii. Ii rugăm să aleagă să le povestească celor din public o poveste din viata lor sau chiar si lucruri banale- ce au facut ei in acea zi și tot așa.  Pare simplu, dar ei nu știu ce ii alteaptă în sala de clasă 🙂 .

Situația nr. 1 ( primul voluntar)

În timp ce acesta povestește, cei din public încet , încet încep să caște, altul chicoteste, altul isi pune capul pe banca si adoarme. Unul se poate ridica sa se uite pe geam. Un altul , mai poznas, poate face bilute din hartie pe care sa le arunce din cand in cand în cei din sala. Cu siguranță că cel care povestește va deveni frustrat. Moderatorul va încerca să liniștească audienta ( chiar de la început va trebui să stabiliți cu ei să nu exagereze prea tare, dar ideea e sa fie neatenti  ) și să-l încurajeze pe vorbitor să continue.  De la început propuneți un timp- 3 sau 5 minute.  După ce termină povestea, nu spuneți nimic și îl rugați să se așeze.

Situația nr. 2 ( al doilea voluntar)

De data aceasta , cei din public vor intrerupe vorbitorul prin întrebări multe și agasante. Daca ,d e exemplu, acesta povesteste despre cum și-a început el ziua … ei ar putea întreba: „Și ce pastă de dinți ai folosit? Ce culoare? De câte ori îți periezi dinții ? ” . Cand va spune că se imbrăca, întrebările dau năvală : „ Da de la ce firmă te imbraci? Îți calci de obicei hainele? Preferi pantofii cu siret ? ” Ați prins ideea- întrebările sunt bune, dar cand întrerupi vorbitorul, devin chiar deranjante și nu mai ajută pe nimeni.  Din nou, nu spuneti nimic- nicio concluzie.

Situația nr. 3 ( al treilea voluntar)

Vorbitorul aflat in tura numărul trei este un norocos. De data aceasta va fi ascultat în mod real. Toti il vor privi cu interes, vor da aprobator din cap, din cand in cand vor pune si câte o intrebare, dar foarte la obiect. Vom fi atenti la ținuta corpului atunci când ascultăm astfel încât să-l încurajăm tot mai mult pe cel din față să ne vorbească. La sfârșit toti îl aplaudă.

Cu siguranță, în mintea primilor doi voluntari vor apărea multe întrebări. Oare este neinteresant ce au spus ei? De ce au reacționat așa cei din sală?

Porniți o discuție. Lasați-i pe cei trei voluntari să spună cum s-au simțit ei în timp ce au povestit. Ajutați-i să înțeleagă cât de important este să asculți pe cineva , să fii cu adevărat acolo, să menții un contact vizual corect, să pui întrebări doar când e cazul, să nu te repezi cu sfaturi mai ales când nu-ți sunt cerute. Vor înțelege cât de trist se poate simți un profesor atunci cand nimeni din clasa nu -l ascultă, poate că-și va spune uneori că vina este doar a lui. E drept, nu toți ne naștem vorbitori înnăscuți. Dar ascultarea nu se refera doar la atenția ce o acordăm unui orator, ci și celor ce vin la noi să ne spună ce au pe suflet. De multe ori, copiii noștri nu ne vor mai spune nimic, dacă nu vom ști să-i ascultăm- niciodată nu vor povesti cu noi daca nu ne ridicam privirea din telefon, dacă stăm cu spatele la ei, facându-ne în continuare treburile… știți și voi mai bine.  Nu trebuie să fim ascultători pasivi, ci activi si profund implicați în acea discuție, chiar dacă nu vom spune noi prea multe.

10 sfaturi de la renumitul lider John Maxwell despre ascultare

1.Ascultă cu mintea și cu sufletul.

2.Ascultă cu inteția de a înțelege.

3. Ascultă ca să înțelegi mesajul și mesajul dincolo de mesaj.

4. Ascultă atât pentru conținut, cât și pentru sentimente.

5. Ascultă cu ochii- vei auzi mai bine.

6. Ascultă pentru interesul altora, nu doar pentru poziția lor.

7.Ascultă ceea ce spun și ceea ce nu spun.

8. Ascultă cu răbdare și cu înțelegere.

9. Ascultă ca să afli punctele nevralgice.

10. Ascultă așa cum ți-ar plăcea ție să fii ascultat.

Așa că nu uita: Niciodată nu vei ști cât de aproape ești de o idee de milioane dacă nu ești dispus să-i asculți pe ceilalți ! 🙂

 


Un comentariu

Carduri cu versete pentru copii de la Micul Dar

Menționez încă de la început că acest articol se adresează profesorilor de religie , învățătorilor de Școală duminicală sau tuturor celor ce doresc să ofere o educație religioasă/spirituală copiilor.

A-i pune unui copil cu o vârstă mai mică  o Biblie mare în față și a-l pune să citească din ea , poate părea copleșitor pentru el. Foarte posibil să nu înțeleagă prea multe. Dar sunt în Biblie câteva comori pentru copii: povestiri superbe a căror învățături  l-ar ajuta în multe momente ale vieții, versete  ce ar putea fi o încurajare zilnică pentru el.  Așa că îi vom pune in față adevărul Scripturii încetul cu încetul pentru a ajunge să-l iubească și să-l înțeleagă așa cum trebuie.

În urmă cu câteva luni, am zărit pe pagina unei mămici creative Micul dar un set deosebit cu versete adresat copiilor. De cum l-am zarit, rotițele minții mele deja se roteau și încercau să găsească fel si fel de modalități de folosire a acestora.

Ana a găsit cele mai potrivite imagini pentru fiecare verset in parte. Totodată a ales unele dintre cele mai frumoase versete din Scriptură .  A adunat 44 de versete biblice,  le-a tipărit, decupat, laminat  și le-a pus intr-un săculeț drăgălaș ce poate fi oferit ca un cadou de mare pret unui copil.

Am primit si noi un astfel de set la ziua de naștere a băiețelului nostru mai mare și am admirat fiecare cartonas in parte.

carduri ana clark.jpg

carduri ana 3.jpg

Dacă veți cumpăra acest set pentru copii sau pentru grupa voastră de Școală Duminicală, uitați câteva moduri în care le puteți folosi, in afară de simpla citire a acestora.

  1. Micul dejun biblic 🙂

Alegeți un verset dimineata , cititi-l și fiecare să spună cum crede ca il va ajuta în acea zi.

2. Ilustreaza versetul biblic

Desi cardul are deja o ilustratie, lasati-i pe copii să creeze o alta imagine- cum si-ar imagina ei versetul respectiv dacă ar trebui sa facă un tablou ?

3. Versete muzicale

Impărțiti copiii în două echipe si rugati-i să transforme versetul într-un cântec. Se stie ca intotdeauna memorezi mai bine o poezie daca o pui pe note muzicale :).

4. Discuții la ceas de seara

Dacă nu reușiti dimineata să povestiti împreună, atunci puteți alege versetul zilei seara și să discutați: este  promisiune pentru voi, cum v-ar fi ajutat daca ati fi stiut acest verset, cum v-ar ajuta maine la scoala, la serviciu?

5. Rugaciune pe baza versetului biblic

Cititi impreuna un verset din set. Cum am putea folosi în rugăciune versetul citit?

Exemplu:

carduri ana 2

Da, mai ales copiii au o inima curata și ei sigur Îl vor vedea pe Dumnezeu Tatăl. Dar uneori și ei fac lucruri rele în mod conștient și au nevoie de iertarea lui Dumnezeu si a celor din jurul lor. Și un suflet se păstrează curat atunci când îți recunoști greșelile și încerci să te îndrepți . Versetul poate fi folosit pentru o rugăciune de iertare înaintea lui Dumnezeu : pentru o minciună spusă mamei, o palmă dată fratelui mai mic, un cuvant urât adresat cuiva … doar cei cu inima curata Îl  vor vedea pe Dumnezeu.

6. Joc de memorie

Simplu… daca ai două seturi , ai deja un joc urias de memorie cu versete :). Bineinteles ca nu le vei folosi pe toate- puteti pune cardurile în funcție de vârsta copiilor implicați in joc. LA sfârșit, fiecare copil va citi versetul de pe perechile lui.

8. Vânătoarea de versete

Într-o încăpere mai mare ascundeți sau lipiti versetele pe perete . Dați startul și lasati copiii să le caute. Cine găsește un verset, trebuie sa-l citească cu voce tare. Da, va fi ceva gălăgie, dar copiii se vor amuza :).

Și dacă mai aveți și voi alte idei, scrieți-le aici ! 🙂

O zi minunată să avem ! ❤

 


3 comentarii

O făptură așa de minunată…

mama oglinda

Chiar acum poate te uiți în oglindă și-ți spui… „ce-au trecut anii peste mine… toată frumusețea s-a dus, fața s-a acoperit de riduri, trupul mi s- a schimbat , parcă nici zâmbetul meu nu mai este la fel… ” Poate ca esti  o adolescenta ce te privești în aceeași oglindă și ți se pare că tot ceea ce vezi  este departe de perfecțiune… Și poate că ești o mamă  ce se privește doar cât să-și prindă parul sau ca să curețe sticla oglinzii de amprentele unsuroase lasate de manuțe mici.  Cine să mai aibă timp de privit în oglindă si sa mai vadă cum arată? Nici ca mai contează că tu oricum ești exilată in casă pentru câtiva ani de-acum incolo !

Mi-aș dori să te privești azi in oglindă așa cum nu ai facut-o poate niciodată  : să-ți privești ochii frumoși ce știu să invăluie în multă dragoste și cea mai tristă inimioară, să-ți mângâi obrajii pe care s-au prelins de-a lungul anilor lacrimi de tot felul, să-ți privești gura a cărei vorbe au dăruit de multe ori viață, încurajări, sfaturi.  Ai putea măcar pentru câteva clipe să te privești prin ochii lui Dumnezeu? Știi cum te vede El? „O făptură așa de minunată ! „ Da, cu toate defectele  și ascunzișurile inimii… Perfecțiunea Lui nu se măsoară dupa etaloane omenești…un mădular strâmb, un cromozom ce a schimbat cursul firesc al vietii, o anomalie sunt imprefecte in ochii oamenilor, dar El știe ce face și El nu creeaza nimic imperfect .

Încerc de multe ori  și mă străduiesc să mă corectez pe zi ce trece  să nu mai privesc oamenii cu ochii mei ce văd doar greșeli, defecte, imperfecțiuni. Să văd oamenii așa cum au fost creați ei : după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Și-atunci inima mea nu mai poate judeca aspru… ce a făcut El este perfect și-n fiecare inimă omenească a pus si dragoste, si bunătate și frumusețe…doar să le lăsăm să iasă la iveală…

Ce bine ar fi ca in fiecare zi să ne facem timp să ne privim câteva clipe in oglindă și să ne spunem : „sunt o făptură așa de minunată ! ”  Oare cum se poarta o ființă minunată:ce vorbe, fapte, mângâieri ar aduce celor din jurul ei  ? Știu, iti pare așa un articol utopic , aruncat ca o bucătică de aur într-un noroi scârbos și lipicios ( lumea în care trăim) . Și dacă am găsi acea bucătică , am curata-o – ea nu ar fi tot aur, chiar daca a fost atât de murdară?

Îți las pentru azi un dar … poate că nu ai deschis niciodată Biblia, dar acolo sunt câteva rânduri ce ar schimba viața oricărei femei când ar vedea cât de iubită și de prețioasă este.

Marele Creator al perfecțiunii neînțeleasă de minți omenești ne spune așa :

Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! ( Psalmul 139: 14 )

De aceea, pentru că ai preţ în ochii Mei, pentru că eşti preţuit şi te iubesc, dau oameni pentru tine şi popoare pentru viaţa ta.  ( Isaia 43: 4 )

La mulți ani, femeie minunată ! ❤

 


4 comentarii

Copilul meu bun la toate

Și uite cum  tocmai mă pregăteam să scriu articolul meu moralizator și-mi este atrasă atenția de o notificare- un e-mail: „Vrei sa vezi pe ce loc se afla copilul tau in clasa?” Bineînțeles că m-a sustras de la ce aveam eu de făcut și am intrat să văd . MĂ bucur  că nu mi-a fost satisfăcută curiozitatea pentru ca foarte rar le merge site-ul ca să poți vizualiza această informație. Și uite-așa nu mi-am mai comparat copilul cu nimeni 🙂 .

Așa că pentru astăzi avem o fabulă, un fragment extras din cartea „Brusc au 13 ani sau arta de a îmbrățișa un cactus ” .

A fost o dată   o vreme cand animalele s-au gândit să inițieze o școală a lor. Au ales o programă școlară care să includă alergatul, cățăratul, înotul și zborul. Pentru ca atingerea obiectivelor să fie mai ușor de urmărit, toate animalele s-au înscris la toate cursurile.

     Rățușca a fost o înotătoare desăvârșită – la drept vorbind, mai bună chiar decât profesorul ei ! Dar n-a luat la zbor decat o notă de trecere, iar la alergat rezultatele ei au fost doar satisfăcătoare. De vreme ce era slabă la alergat, a trebuit să renunte la inot și să ia ore suplimentare la alergat, ceea ce i-a afectat grav lăbuțele, astfel încât a început să aibă rezultate medii la inot. Dar era normal să te încadrezi în mijloc, nimeni nu-și făcea probleme în acest  sens, în afară de rățușcă.

     Iepurașul a fost încă de la început în fruntea clasei la alergat, dar a făcut un cârcel la musculatura picioarelor din cauza eforturilor susținute depuse  la înot .

      Veverița era de neîntrecut la cățărat, fiind însă mereu frustrată când era vorba de orele de zbor, fiindcă profesorul îi cerea să se înalțe de la pământ spre vârful copacului, când ei i-ar fi plăcut mai degrabă să înceapă lecția de zbor din vârful copacului în jos. Multele exerciții i-au afectat și ei musculatura picioarelor , astfel că a luat doar un 7 la cățărat și un 5 la alergat”.

Morala pentru părinți , bunici, matuși , unchi, educatori, învățători, profesori

         Copilul meu  este unic…

Copilul meu este unic.

Copilul meu este unic !

 


7 comentarii

Consecvență,perseverență și efort sau talent, îndemânare și forță

Cuvinte mari, toate importante definind abilități , trăsături ce ne-am dori să ne caracterizeze.

E un an nou si sigur ne-am propus așa cum o facem de obicei la începutul fiecărui an , să ne împlinim planurile/ rezoluțiile/ dorințele. Pornim mai mult sau mai puțin cu entuziasm , dar cam după trei luni, ne lăsăm pe tânjeală , realizând după alte luni că trece si acest an si noi iar nu am facut nimic . Oare de ce? Ochi avem, maini, picioare, creier, talent și-un strop de sănătate … ce ne oprește de fiecare dată să nu ne ducem planurile până la capăt?

Și parcă ne simțim așa îndreptățiți să ne spunem : prea puțin timp, neînțelegere din partea celor din jur, nicio încurajare, copiii prea mici, lipsă de chef… și lista se poate umple cu repeziciune- motive se găsesc din plin.

Dar ne uităm cu admirație la oamenii ce au reușit în viață și sigur au bifat si ei in viața lor „ puncte” din lista de mai sus… și-atunci ei cum au putut și noi , nu?!

Și s-au scris și atâtea cărți motivaționale, dar după ce le citim suntem așa un pic puși să purcedem la treabă , doar că după câteva zile iar ne lăsăm pe tânjeală- „ la mine chiar nu merge! ”

Nici pe departe nu vreau să spun că eu sunt un exemplu pentru perseverență – dovadă stau lunile în care nu am publicat niciun articol desi știam că aș fi putut ajuta macar o persoană cu ceea ce aș fi scris, aș fi încurajat pe cineva sau poate că aș fi adus o idee nouă.

Dar pentru că imi doresc ca accest articol să fie motivator, vă voi povesti o experiență din viața mea în care am dat dovadă de multă consecvență, perseverență , muncă din plin. Că am fost si tare talentata, înzestrată din plin ? Hmmm… n-as putea spune 🙂  Nu, nu vreau să spun că oricine va putea modela, ca toti vom putea cânta desi unii suntem chiar afoni 🙂 , că toti vom face sport de performanță. Sunt sigură că fiecare știe bine lucrul în care ar putea reuși dacă ar munci măcar un pic mai mult.

În urmă cu vreo 6 ani si ceva, imi doream tare mult să pot modela și eu figurine din lut polimeric. Copiii mei erau foarte pasionati de jocurile de rol și tare bine ne-ar fi prins să putem aduce la viata cateva dintre personajele cărților indrăgite.  Așa că am început timid cu câteva pachețele de lut ( recunosc ca m-a speriat pretul lor) , o scobitoare , un tocator din sticla și o cutie din plastic servindu-mi ca si masuta.

Primele mele tăvi  cu figurine au fost un esec total- arse  și nu pentru ca nu as fi respectat intru totul temperatura cuptorului, ci pentru că trebuia setat in așa fel încat sa nu se ardă . Dar figurinele arse nu m-au oprit. Am incercat intr-un fel, intr-altul, am mai parlit cateva, dar am reusit intr-un final sa gasesc modalitatea prin care să le coc așa cum trebuie. Nu pot spune ca realizam cele mai reusite figurine :), dar am avut parte de suporteri entuziaști ( copiii mei și cei care mai primeau figurine modelate de mine) .

Unele dintre primele figurine ce le-am folosit la o lecție biblică – personajul Zacheu ( îi văd acum toate defectele , dar  copiii tare s-au bucurat să primească micuta figurină ) .

zacheu 1

În timp, am trecut peste multe – vedem fotografii reusite, superbe cu lucrarile multor artizani, dar numai noi stim ce se ascunde in spatele acestora: dureri de coloana, de maini, eczeme ale pielii datorate lutului coroziv, nopti nedormite, critici, nemultumiri, material stricat, si zeci sau sute „ luări de la capăt ” .

Cam așa arătau figurinele mele după vreo 5 ani și încă mai am atât de mult de învățat !

harry 2.jpg

fantasticele 3

Trăim într-o era a vitezei și dorim ca multe dintre lucruri să se întâmple insant, fără prea multă muncă , efort. Mă uit cu tristete la nerăbdarea copiilor- daca nu le iese ceva din prima, prea puțini o iau de la capăt.

În ultimul timp, mi-am înconjurat copiii de cărți cu biografii, filme documentare, povești ale celor ce au perseverat in munca lor . Ba chiar si cu cărți despre recorduri celebre- stiu ca unele recorduri sunt stupide, dar mi-am dorit să vadă că pentru a obtine ceva , ai nevoie de sute de repetitii, de ore de muncă …că rar o să te trezesti cu o dorință grozavă de a o lua de la capăt daca nu-ti iese din prima. Dar dacă suntem tot timpul cu gândul la final, la ce ne asteaptă la capătul tunelului, avem curaj să mergem mai departe.

Știți care este cel mai bogat loc de pe pământ? Mi-ar plăcea să vă si aud răspunsurile 🙂 – sunt sigură că m-ați purta prin toată lumea . Dar locul acesta este in fiecare oraș și poate chiar foarte aproape de noi-  CIMITIRUL  !   Da, pentru că acolo sunt îngropate zeci de idei neterminate, sute de planuri ce ar fi salvat omenirea …dar teama de ce vor spune altii, lipsa perseverentei, plictiseala le-au îngropat și dat uitării.

Sfatul meu pentru mine, in primul rând, și pentru voi este să  începem să acționăm- și nu de mâine, nici de la începutul lunii, ci acum! Ai un plan , o dorință? Minunat ! Ce poti face tu acum că  ea să prindă aripi? „Coca,  e prea puțin ce pot face eu acum…”  Nu-i nimic ! Puțin câte puțin și vei vedea cu visul tau se va implini ! Și nu-s doar vorbe- hai să facem „acel puțin” zilnic si povestim peste câteva luni. Ce crezi ca ne vom spune? 🙂

 


61 comentarii

Darul din Calendarul de Advent – ziua 24

Și iata-ne ajunși la finalul Calendarului nostru de Advent. Mi-ați umplut și voi inima de bucurie fiind prezenți alături de noi în fiecare zi și lasand aici comentarii asa de frumoase. Vă asigur ca au insemnat foarte mult fiecare apreciere, incurajare  pentru cei ce v-au daruit creatii frumoase/ carti în Calendarul nostru.  Sunt sigură că vă veți reintoarce pe paginile lor pentru a le dărui celor dragi daruri făcute cu pasiune si cu mult suflet.

Nu puteam închide calendarul fără ca noi, familia ursuleților să vă facem un cadou surpriză – asa cum am facut in fiecare an cand am avut un Calendar de Advent pe blog. Vom trimite persoanei ce va castiga o cutie cu lucruri frumoase ce le vom alege cu drag pentru voi ( dar nu va putem spune ce- pentru ca surprizele nu se deavaluie 🙂  ) .

Daca doriti să vă înscrieți pentru darul nostru, vă rog să lăsați un comentariu în care să ne spuneți ce articole ați dori să regăsiți anul viitor pe acest blog .

Va multumesc încă o dată pentru participare și vă dorim sărbători binecuvântate !

24

LE Darul ursuletilor va ajunge la numarul 17 – Oana Z. Felicitari !


51 comentarii

Darul din Calendarul de Advent- ziua 23

Au mai rămas doua zile… a fost un maraton cam alert al darurilor, dar sunt câteva persoane ce au tinut pasul cu noi zilnic ! Și le multumesc mult pentru că ne-au fost alături ! 🙂

Pentru că am fost gazda acestui Calendar , asa cum era frumos , am lasat la urma ziua in care va daruiesc ceva realizat de mine ( stiu ca a fost si ziua cu uleiuri esențiale, dar pe acelea nu le fac eu 🙂  ) .

De vreo 7 ani ma joc aproape zilnic cu lutul polimeric . Am creat multe : figurine, decoruri pentru oglinjoare, tablouri, cani , medalioane, semne de carte. Nu vreau sa spun prea multe despre mine, ci doar să vă ofer cu drag doua daruri. Ele vor fi realizate in luna ianuarie.

10701978_1550364405179243_3412207360471099236_n.jpg

Voi dărui doua seturi cu cate o oglinjoară si un semn de carte . Modelul va fi personalizat asa cum veti dori voi. Putin mai jos sunt doar cateva poze sugestive.

micul print set.jpg

brosa oglinda micii exploratori.jpg

oglinjoare ingeri.jpg

maci set.JPG

Creatiile mele pot fi găsite pe pagina mea de Facebook Figurine FIMO by Coca

Ca sa va inscrieti pentru acest dar, va rog sa lasati un comentariu in care sa-mi spuneti ce creatii primăvăratice ati dori să realizez incepand cu luna ianuarie. Ideile voastre imi vor fi de mare, mare ajutor. Stiu ca multi credeti ca noi , artizanii, ne grabim si cum trece Craciunul- hop cu mărțisoarele- dar pentru noi timpul este foarte, foarte limitat.

Va multumesc pentru participarea voastra si va doresc o zi minunata ! ❤

LE Va multumesc din suflet pentru toate aprecierile si incurajarile voastre !Va multumesc si pentru ideile voastre dragalase si cu siguranta , unele imi vor servi ca si inspiratie .

Ionela Petrescu, acum ai ocazia sa-ti faci semnul de carte dorit pentru ca ai castigat- numarul 20 a fost castigator la tragerea la sorti 🙂 .

Tofan Adina, un alt set a fost castigat de tine ! Numarul 43 !

Felicitari !