ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață


5 comentarii

Mog, pisica ghinionistă plină de noroc :)

„Ghinion” și „ noroc” sunt două cuvinte care se folosesc foarte rar în familia noastră. Norocului îi spunem binecuvântare și ghinionul este pur si simplu o întâmplare nefericită .

Dar atunci când te gândești la dolofana pisică Mog doar cuvintele astea două îți vin in minte: ghinion și  noroc. 

Poate nu știți cine-i Mog? Nu, nu ne-am luat pisică ! Imposibil să avem o pisică în curte din cauza cățelușelor noastre- picior de pisică nu mai calcă pe la noi de cand le avem!

Mog este un personaj de poveste, inventat de scriitoarea Judith Kerr.

Judith a început să scrie și să ilustreze cărți pentru copii inspirată de cei doi copii ai săi. În anul 2012 a primit Ordinul de Excelență al Imperiului Britanic pentru serviciile ce le-a adus literaturii pentru copii și educației despre Holocaust.

Se pare totuși că ar fi existat în realitate o pisică Mog- Judith spune că prima pisică a familiei sale se numea Mog și că o uimeau atât de tare lucrurile ciudate pe care le făcea, încât s-a hotărât să scrie și să ilustreze o carte despre ea. Astfel a luat naștere seria „Mog”.

Cărțile au fost tipărite și în limba română de editura Pandora așa că haioasa pisică este îndrăgită acum și de copiii din România.

La noi au fost traduse 5 dintre cărțile autoarei: Mog, pisica uituca, Mog și bebelușul, Mog și vulpile, Mog și Iepurilă, Crăciunul lui Mog. 

mog4

mog5

Poveștile sunt recomandate copiilor de peste 4 ani. Desi cu un text simplu, au un umor ce poate fi perceput de către cei de o vârstă un pic mai mare.

Da, am primit și provocarea de a modela haioasa pisică de la o mămică al cărei copilaș o adoră pe piscă. Dacă vreți și voi o pisicuță , detalii aici, pe pagina creatiilor mele. Îmi lăsați un mesaj acolo.

mog1

mog3

Deși Mog nu este cea mai isteață pisică, întotdeauna scapă din bucluc printr-un noroc chior :)).

Mog, pisica uitucă  este prima carte din această serie. Aici sunt prezentați membrii familiei: Domnul și doamna Thomas, copiii lor Debbie și Nick.

Mog este descrisă ca o pisică drăguță, dar nu foarte deșteaptă. Nu înțelegea prea multe lucruri. Și o mare parte din ele le uita. Era o pisică foarte uitucă.

mog6

Tanjea sa primească la orice masă a zilei ouă fierte și devenea tare încăpățânată atunci când nu i se făcea pe plac. Dar cu tata și mama nu te poți juca și nu poți trece peste regulile lor și Mog cu greu putea accepta acest lucru.

Cărțile au un tipar asemănător, repetitiv, dar tare amuzant. În fiecare poveste, atunci cand se face liniște sau este singură, Mog doarme și are un vis- vis foarte important  ce dă tonul întâmplărilor ce vor urma . 🙂

mog12

Aici visa ca tata avea un sac plin cu toate ouăle fierte din lume și ea Mog, nu avea voie sa pape niciunul. Și asta pentru ca nu primise ou la cină, ci doar pește.

mog10

Când toate par a-i pune bețe-n roate, Mog scapă întotdeauna și finalul fiecărei povești este unul fericit.  Și toți o cred pe Mog o eroină, o pisică tare isteață și cuminte. Sigur, ea este o pisică drăgălașă si cuminte , dar e amuzant că nimeni nu știe cum s-au intamplat lucrurile în realitate ( doar cititorii 🙂  ) .

În Mog, pisica uitucă , dolofana felină îl prinde pe un hoț ce intrase în casă mieunând tare la geam. De fapt, ea dorea sa-i deschidă geamul și omul asta sa-i dea ceva de mancare, dar toata familia crede ca ea a mienunat pentru ca era un răufăcător in casa ! 🙂

mog7

Priviți cât de amuzantă este această imagine în care toată lumea servește ceai, inclusiv ghinionistul hot prins de către Mog cea norocoasă 🙂 .

mog8

Cei de la Sainsbury au surprins atat de bine in filmulețul lor ghinionul plin de noroc al lui Mog si caracterul povestirilor lui Judith Kerr. Ar fi fost minunat să fi facut chiar un film intreg !

Dacă aveți și voi o pisicuță care face numai năzbâtii, aduceti-vă aminte de Mog și iertați-o :). Se pare că pisicile fac să se intample și lucruri bune prin casă :).  Chiar am vazut o dată o știre cu o pisică ce a sunat la 911 cand stăpâna ei făcuse un atac cerebral sau cu o alta ce și-a salvat micuțul stăpân de numai 4 anisori de un caine ce s-a repezit să-l muște.

O zi minunată vă dorim tuturor ! 🙂

Anunțuri


Scrie un comentariu

Listomania

Sunteti o persoana curioasa? Nu acea curiozitate de a-ți băga nasul in treburile altora și de a afla tot ce fac alții :), nu ! Dacă doriți să știți cat mai multe, daca nu aflati raspunsul la o intrebare , pur si simplu nu puteti dormi pana nu-l aflati – la genul acesta de curiozitate mă refer!

Ei, atunci Listomania ,  o enciclopedie vizuala inedita apărută la editura ART , cu siguranță va fi pe placul vostru.

list1

list10

Veți găsi aici 190 de liste cu cele mai inalte, cele mai vechi, ciudate sau șocante lucuri din istorie și de pe întreg pământul.

Nu vă pot spune sigur daca va fi sau nu pe placul copiilor, asta veți decide voi. Dănuț al meu, ursulețul cel mare de aproape 10 ani, a gustat-o din plin pentru ca ii plac la nebunie cartile de genul acesta( mai avem câteva). Vă sugerez totusi sa va uitati si voi prin carte înainte de le-o da lor, cateva dintre liste  au si informatii care cred ca nu le veți considera ca fiind  pentru varsta copiilor mai mici ( un exemplu  – o lista cu cele mai ciudate imperecheri de animale sau cele mai macabre glume din istorie).

Este genul de carte ce ar putea sta in salile de asteptare de oriunde  in locul banalelor reviste cu numere expirate  si cu siguranta ar fi pe gustul multora și ar fi mai usor de indurat plictiseala așteptării.

Pentru crearea acestor liste au contribuit mii de oameni, ne spun editorii cărții. Au vorbit cu medici legiști, cu profesori de istorie, artiști, pasionați de computere și chiar cu simpli oameni ce-si fac veacul prin stațiile de autobuz.

Oricum, cu sigurantă listele cu informații tratate intr-un mod tare amuzant vor uimi chiar si pe cei care cred ca le stiu pe toate și nu-i poate surprinde nimic ! 🙂

Așa ca triați, selectați, alegeți ce liste vă plac și imbogățiți-vă cultura generală  sau pur si simplu cititi-o ca sa va amuzati , să vă uimiti .  Cu unele liste nu sunt de acord , dar au fost un prilej bun de discuție. Oricum, nu ni se impune un punct de vedere, toate sunt informative.

Danut a aflat ca natura omului este atât de surprinzatoare, ca unii pot face lucruri la care niciodata nu te-ai putea gandi si din păcate și lucruri foarteurâte. Totodată, a realizat cate de minunat a fost creat universul in care trăim.  Listele fotografiate acum au fost dintre cele ce mi le tot arata el si mi le citea in timp ce lucram.

list11

Știați că există cuvinte foarte, foarte lungi? Nu, nu muschiul sternocleidomastoidian! :)) Ci astfel de cuvinte ! Sigur, au si un inteles , nu-s doar o înșiruire de litere.

list12

Și de ce nu ar fi cuvinte lungi și ciudate, cand s-au inventat și alte limbi despre care noi nici n-am auzit? De fapt, am auzit acum, citind lista cu cele 13 limbi inventate.

 

list3

O lista cu animale invazive

list4

Nici in lumea reginelor frumuseții, nu toate sunt asa minunate precum înfățișarea lor ( și uite așa copiii își pot da seama ca nu doar aspectul fizic primează, ci caracterul ! ) . Prima Miss Univers din Spania a renunțat la titlul său, după ce și-a aruncat coroana pe fereastră.  Hmm… și Miss Puerto Rico a fost arestată împreună cu soțul și prietenii din cartelul său pentru deținere de droguri și arme de foc.

list5

Dar in ce tară ar fi cel mai bine să locuiești? Păi ia uitați o listă cu 10 dintre acestea ! Poate vă veți schimba domiciliul ! 😀

list6

Știți că le mai spunem noi copiilor : nu-ți place să inveți? Vrei să devii gunoier? Să recunoastem ca asta e cam prima meserie la care ne gandim, desi a fi om de serviciu nu este un lucru rușinos. Dar există multe alte job-uri tare neplăcute, cum ar fi acestea.

list7

Dar sunt și joburi grozave… cui nu i-ar plăcea să fie degustător de înghețată ? 🙂

img_20170111_165925

Și dacă vă place hot dog-ul ia uite câte topping-uri îi mai puteți pune în afară de clasicul muștar sau ketchup.

 

list9

Mai este o listă haioasă despre felul in care se pronuntă sunetele scoase de animale in diferite țări.

ȘI doar vă mai enumăr câteva liste interesante: 11 ființe foarte longevive, 7 lucruri făcute de insecte, 13 sunete de animale in 8 limbi, 10 mistere neelucidate, 15 superalimente care nu sunt chiar super, 57 de arome interesante de chips-uri, 21 de micronațiuni, 14 minciuni promovate în filme, 20 de articole bizare de artă, 12 instrumente muzicale stranii și multe altele ( v-am spus ca sunt 190 ) .

Cartea am cumpărat-o de aici, la o reducere mare de  Black Friday ( 23 de lei am dat pe ea ) , dar nu cred ca o veți mai găsi la acest preț.

Sper să reușesc in viitorul apropiat să vă mai prezint câteva dintre cărțile noastre interesante ( sunt așa multe, dar timpul meu e tare limitat).

Să aveți o zi călduroasă și să vă faceți liste frumoase despre voi și ceea ce vă inconjoară ! 🙂


115 comentarii

Darul din Calendarul de Advent- ziua 19

Nu știu cum era la voi, dar pentru mine încă din copilărie și citesc de pe la 4 ani și jumătate , cărțile  erau cel mai frumos dar ce-l puteam primi. Mi-aduc aminte de una dintre cărțile mele preferate ” Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi ”… eram in clasa a 2-a  și nici nu intram bine pe ușă că începeam să caut disperată cartea ca să aflu ce năzdrăvănii au mai făcut prichindeii. Bineînțeles ca eram de multe ori oprită din entuziasmul meu pentru că mai erau si alte treburi de făcut la 8 ani :)).

Deschidem astăzi ușița cu numărul 19 și vom pătrunde din nou într-o lume a poveștilor.

De data aceasta, lumea este creată de cei de la editura Lizuka EducativV-am mai povestit în urmă cu vreo două săptămâni despre o carte apăruta la această editură : Cum este să fii părinte in vremurile Facebook si WhatsApp.

În luna decembrie, Lizuka Educativ a pregătit un minunat dar de Crăciun pentru micuții iubitori de carte : o serie de cărți scrisă de Kate Hosford.

sursă foto

 

La noi in tară cred că este o autoare mai putin cunoscută, dar cărțile ei sunt  foarte îndrăgite peste hotare. Mai multe detalii despre autoare  veți găsi pe site-ul ei aici.

Poveștile au fost traduse de Sanda Watt, ce a studiat literatură şi limbi străine. Pentru că îi place să citească şi să scrie, să asculte şi să vorbească, s-a făcut traducătoare. Pentru că cel mai mult iubeşte copiii şi părinţii, scrie şi traduce anume pentru ei, norocoasă că îmbină atât de fericit viaţa profesională şi pasiunea personală.

Superbele ilustrații îi aparțin doamnei Cosei Kawa care ilustrează cărţi pentru copii şi este profesoară de ilustraţie la Universitatea din Kioto, Japonia. A semnat cărţi alături de autori din întreaga lume şi îi place să se joace, în imaginile pe care le creează, cu diverse tehnici, materiale şi mijloace creative.

Din păcate, nu vă pot oferi păreri personale despre aceste cărți ( noi nu le avem încă, poate anul viitor vom reuși să le achiziționăm și noi), le-am vazut așa fugitiv la lansarea lor ( la care am ajuns foarte tarziu și nu am putut sta prea mult) și păreau niste bijuterii: format mare, cu coperți strălucitoare ( au si supracopertă) și ilustrații de vis.

Le găsiți acum la un preț promoțional dacă veți cumpăra setul întreg aici. Editura este implicată și într-un proiect caritabil – 10% din incasarile obținute din vânzarea acestor cărți vor merge catre proiectul de educatie parentala al Asociatiei Atelierul de Zambete : 8 pași spre copilul tău.

Dar am primit câteva detalii despre fiecare carte ( descrierile aparțin traducătoarei Sanda Watt) , așa ca vi le voi spune și vouă :).

Eu și infinitul 

 

infinit

infinit2

Eu şi infinitul este o carte pentru micul filozof din fiecare copil. Uma, fetiţa ale cărei întrebări dau aici tonul discuţiei se trezeşte speriată de imensitatea cerului şi de necuprinsul infinitului. De dimineaţă şi până seara, întoarce infinitul pe toate părţile şi încearcă să îl îmblânzească. Ba mai cere şi ajutorul prietenilor, cărora le adresează aceeaşi întrebare: „La ce te gândeşti când spui infinit?” Şi, câte personaje, tot atâtea răspunsuri. Infinitul poate fi un număr nesfârşit, un simbol ca un opt culcat, o familie cu bunici, părinţi, copii, nepoţi, strănepoţi şi tot aşa la nesfârşit. O singură întrebare cu foarte multe răspunsuri, unele simple, altele complexe, dar toate valabile şi valoroase. Cel mai valoros este însă răspunsul personal. în final, micuţa Uma reuşeşte să cuprindă infinitul într-o discuţie cu bunica sa: „Am ştiut pe loc – iubirea mea pentru ea era infinită.”

In încheierea cărţii, Nota autoarei – o scurtă investigaţie printre copiii de grădiniţă şi de şcoală, pentru a afla cum privesc ei infinitul – este o invitaţie la dezbatere, adresată fiecărui cititor.

La masa cu acrobatii si alte poezii din Bucataria Circului

la-masa

La masă cu acrobaţii, o carte în care se jonglează cu versuri şi reţete fanteziste, este culmea creativităţii culinare. Bucătarul circului prezintă pe rând meniul, preferinţele, restricţiile alimentare sau, pur şi simplu, mofturile artiştilor de la circ: Maestrul de Ceremonii este prea ocupat să stea la masă – ca mai toţi părinţii de astăzi – şi îşi ţine gustarea în pălărie; Atletul este nostalgic după bucătăria tradiţională a bunicii; Jonglorul e ca un bebeluş din farfuria căruia zboară mâncarea; Gemenele Contorsioniste preferă meniurile franţuzeşti; Echilibrista are nevoie de o dietă strictă; Clovnul ţine la eticheta servirii mesei; Lena Balerina şi Saltimbanca Angelina îşi iau cu grijă gustările frugale; iar Omul-Ghiulea este aşa de gurmand, încât devine chiar ajutor de bucătar.

Printre deserturi amuzante, versuri condimentate şi rime delicioase, La masă cu acrobaţii lasă gura apă cititorilor mici şi mari. După o asemenea lectură, orice fel de mâncare are gust de festin şi se va consuma garantat până la ultima firimitură.

Mare petrecere de ziua mea

petrecere petrecere2

 

Annabelle îşi doreşte o petrecere cu adevărat deosebită de ziua ei. Grădina zoologică, locurile de joacă, pizza şi magicienii sunt prea plictisitori pentru mica visătoare, care vrea să petreacă alături de prieteni tocmai pe Lună. Zis şi făcut! Annabelle este foarte hotărâtă şi începe să îşi construiască o rachetă colorată. Eşecul maşinăriei de zbor nu o descurajează pe fetiţă şi, în cele din urmă, duce petrecerea pe Lună cu un astronaut adevărat şi o rachetă adevărată. Este foarte distractiv, dar petrecerea sfârşeşte dezastruos atunci când tortul se umple de praf, prietenii obosiţi şi înfometaţi nu pot mânca din cauza costumelor, iar rochia primită în dar se face ferfeniţă. Copiii admiră stelele în drum spre casă şi revin fericiţi pe Pământ. In anul următor, Annabelle construieşte o corabie de piraţi în grădina părinţilor, unde va da o nouă mare petrecere de ziua ei.

Scrisă în versuri amuzante şi săltăreţe, Mare petrecere de ziua mea este o carte despre fanteziile necesare şi eşecurile care ne fac să creştem mari, despre nevoia de a căuta în depărtări ceea ce găsim în propria grădină, dar nu ştim încă să apreciem.

Marele coc

coc1

coc2

Asemeni tuturor personajelor din seria de autor Kate Hosford, micuţa Annabelle debordează de creativitate. In Marele coc o găsim în căutarea unui stil personal şi original, care să o deosebească de colegii şi colegele sale. Printre versuri amuzante şi lipicioase, Annabelle dă dovadă de aceeaşi perseverenţă ca şi în Mare petrecere de ziua mea. Doar că de această dată, inspirată de o fotografie a bunicii, îşi coafează de una singură singură un coc măreţ, cu ingrediente din bucătărie. Când cocul i se prăbuşeşte, nu se descurajează şi cere ajutorul mamei sale. Aşa reuşeşte să dea tonul modei la şcoală. Când extravagantul coc devine ceva obişnuit printre şcolari, trece la următoarea creaţie originală.

Marele coc este o carte pentru micuţele şi micuţii fashionişti, care nu trebuie să îşi uite personalitatea unică şi specială printre mode rapid schimbătoare, stiluri generalizate şi jucării pe care le are toată lumea.

🙂 Șiiii… vă anunț că editura Lizuka Educativ are pentru voi o surpriză mare! Darul din această zi va fi un set cu cele patru cărți ! Cu siguranță vor fi un dar special pentru copilașul ce le va primi :).

Puteți să vă înscrieți până la ora 22 lasând un comentariu în care să ne spuneți ce alte cărți de la editura Lizuka Educativ ( le găsiți aici , pe site-ul Librarie.net) v-ar plăcea să citiți .

O zi frumoasă vă dorim !

LATER EDIT

Cine se va bucura de cele patru cărți frumoase? Numărul 13 ! 🙂 Felicitări, Fata cu nas de clovn  ( este numele cu care s-a inscris) !

13go


4 comentarii

Povestea primelor daruri de Crăciun

Daca as fi citit aceasta carte in copilarie, cred sarbatorile de Craciun nu ar mai fi fost la fel.

Traiam in perioada comunista, parintii aveau slujbe care le interziceau mersul la biserica ( tata lucra in armata si mama in invatamant). Nu stiam despre adevarata inseamnatate a Craciunului.: Maria, Iosif, pruncul Isus…erau nume necunoscute pentru noi.

Pentru mine si surioara mea, sarbatorile de iarna erau foarte asteptate: stiam ca vom imbodobi bradul  ( pe care il cumparam din piata cea mare) si ca vom manca multe dulciuri. Nu asteptam neaparat cadouri, in vremea aceea totul era mult mai simplu.

 

Tin minte cum pregateam tot felul de felicitari si mici suprize handmade pentru parinti: chiar am facut o  data , in toiul iernii o felicitare pliiiina cu cirese!🙂 Ma credeti ca acestea sunt singurele cadouri pe care le tin minte?

Intr-un an, mai era o zi pana la Craciun si noi nu aveam brad. Nu mai stiu motivul: ori nu au avut parintii bani sa-l cumpere ori nu au reusit sa mai prinda unul ( siti ca se vindeau ca painea calda). Eram triste, dar incercam sa nu ne aratam dezamagirea; am fost niste copii tare cuminti.  Si il vedem pe tata, care era extrem de inventiv, ca ia un ghem mare de lana verde , se catara pe un scaun si incepe sa coasa pe perdea…incet, incet…a aparut la geam un brad mare si verde. A cusut si o instalatie si cateva bomboane : a fost cel mai frumos brad pe care l-am avut noi vreodata si singurul de care imi aduc aminte!

Mi-e dor de copilarie, de simplitatea acestor sarbatori de atunci…daca as fi stiut si motivul pentru care exista aceste sarbatori, cred ca as fi putut spune ca am avut parte de sarbatori de Craciun aproape perfecte🙂 .

E atat de bine ca, asteptand aceste sarbatori, bucuria ne cuprinde, suntem prinsi in tot felul de activitati craciunesti, ne dam peste cap sa le putem lua copiilor cele mai frumoase cadouri, care din pacate, dupa cateva zile, vor zace in cine stie ce colt prin camera lor…

Dar voi incerca, cu cat cresc mai mari,  sa le induc celor mici o bucurie si emotii noi: sa se gandeasca ca sunt atat de bucurosi atunci cand vine ziua lor de nastere..abia asteapta sa isi invite prietenii, ard de nerabdare sa vada ce cadouri vor primi, le stralucesc ochisorii cand apar parintii cu tortul festiv plin de lumanari.  Ei, Craciunul nu mai este sarbatoarea noastra…este ziua de nastere a celui mai minunat Om care a putut trai vreodata pe pamant : Isus Hristos. Si doresc să îi invat sa asteptam aceasta sarbatoare ca o zi de nastere a cuiva foarte drag,  la care vom participa si noi din plin.

La editura Cartea Copiilor, a apărut de câțiva ani o carte, pe care nu stiu dacă ați observat-o multi : Povestea primelor daruri de Crăciun.

prim-dar-1

În anul 1950, scriitorul suedez Axel Hambraeus a reusit sa suprinda atat de bine ce inseamna a darui, pornind de la tema biblica a sarbatorii Nasterii Domnului.

Personajele principale sunt trei păstori  ce au venit sa se inchine Pruncului Isus. Ei au fost marcati de saracia in care se nascuse, de hainele rupte ale Mariei, de picioarele inghetate a lui Iosif.

prim-dar-4

Intorsi acasa, se hotarasc sa le aduca daruri : o haina groasa, o pereche de incaltaminte si scutece pentru bebelus. Este suprinzator unde vor ajunge darurile lor, dar nu vă voi descoperi acest mister pentru că aș răpi din bucuria de a-i descoperi minunatul mesaj.

prim-dar2

prim-dar-3

Va las totusi cu mesajul cartii nescris, dar dedus din Biblie (Noul Testament) , când Isus le spune ucenicilor : „„Adevarat va spun ca, oridecateori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie mi le-ati facut.Caci am fost flamand, si Mi-ati dat de mancat; Mi-a fost sete si Mi-ati dat de baut; am fost strain si M-ati primit; am fost gol si M-ati imbracat; am fost bolnav, si ati venit sa Ma vedeti; am fost in temnita, si ati venit pe la Mine.” (Matei 25:34-36)

Să ne gandim si noi la cei din jurul nostru…Dumnezeu si-a trimis Fiul pe pamant ca un dar pentru omenire. Darul Sau a fost perfect, ale noastre nu sunt, dar nici nu ni se cere asta. Craciunul e un prilej minunat de a darui: nu doar daruri materiale,desi sunt si acestea importante,  ci si imbratisari, o vorba buna, un zambet, un telefon unei prieten  pe care nu l-am mai suant de mult timp, o vizita la o persoana singură. Aceste daruri au o valoare de neprețuit.

 


98 comentarii

Darul din Calendarul de Advent- ziua 17

În copilărie, când ne întorceam de la joacă sau de la școală, găseam din cand in cand o dată pe lună, masa mare din sufragerie pliiină cu cărți. Tata era responsabilul 🙂 cu această surpriză. De la el am moștenit pasiunea pentru citit. Nici nu aveam nevoie de alt cadou mai mare- erau cărți pe care le citisem și de 7 ori :).

Și biblioteca ursuleților năzdrăvani este plină cu carți, de fapt nu doar biblioteca că nu mai încăpeau acolo, ci și alte locuri ale casei :)). Întotdeauna, atunci cand se plictisesc, prima varianta de trecere a plictisului este alegerea unei cărți din bibliotecă și răsfoirea acesteia.

Astăzi, după ce vom deschide ușița cu numărul 17, vom intra într-o lume a povestilor, o lume creată de vreo 3 ani de zile de Anca Boloș . Nu este prima data când vă povestesc despre cărțile ce le aduce Anca. A fost alături de noi an de an, oferindu-ne premii așa de frumoase ori de Crăciun, ori de 1 iunie, ori de Paști, ori fără un motiv anume.

 

În lumea cărților Ancăi , la Cartemma, găsim cărți minunate pentru toate gusturile de la editura Usborne, Tiger press și alte edituri străine, dar și cărți în limba română.

13321955_1073796855999207_4000020753911095280_n

13350511_1073796905999202_8345891865886475479_o

Și cei mici își pot lua cărțile dragi chiar și în vacanță pentru că Anca aduce și valize tare drăgălașe pentru căratul acestora :).

13346616_1073796879332538_205187449814596664_n

Toate pot fi comandate de pe pagina Cartemma și in curând de pe noul site cu același nume ( momentan este in lucru).

Anul acesta, activitatea Ancăi s-a amplificat – si-a făcut propria editură  și a adus in lumea copiilor cărți superbe, traduse in limba română. Povestile sunt traduse de draga noastră  Camelia Vida-Rațiu , autoarea blogului Mic atelier de creație,   așa că știm sigur  că au avut parte de cea mai bună traducere.

Doua noi apariții deja prezente pe pagina Ancăi Cartemma   sunt: Iubire cât pentru doi și Biblioteca Ursului.

Aceste cărți sunt  in premiera in Romania (in Marea Britanie vor fi publicate doar in 2017, ele fiind titluri din catalogul de 2017 al editurii Little Tiger Press ) .

Cărțile au un format mare, copertă cartonată, un scris cu fonturi mari ( cu siguranță că  vor putea fi citite cu ușurință de cei sunt cititori începători ) și ilustrații superbe.

Iubire cât pentru doi este o poveste duioasă despre câtă iubire poate încăpea în inima unui bunic sau părinte atunci cand in familie apar si alți copilași. O va accepta oare Mo pe micuța lui verișoară? Va înțelege el că iubirea lui Buni a rămas aceeași și pentru el?

iubire

 

 

 

 

 

 

Biblioteca ursului este o poveste caldă și fermecătoare despre lectură și aventură, perfectă pentru șoriceii de bibliotecă mici și mari. Iepurele iubește poveștile cu aventuri. Ariciul iubește finalurile fericite. Iar Șoarecele și Vulpoiul adoră cititul împreună. Deci, cand cei patru prieteni descoperă o casă misterioasă, plină de cărți, visul lor devine realitate. Dar pătrunderea în acea casă nu va fi chiar așa de ușoară pentru ca acele cărți erau ale unui urs tare morocănos !

bib-good

 

În anul 2017, noi surprize ne așteptă! Pe la începutul lunii martie vor apărea la Cartemma alte două cărți minunate : O prietenie aparte și Iarta-mă. 

 

 

Puteți face o precomandă lăsând un mesaj privat pe pagina Ancăi.

Este o zi specială pentru Anca, cand încă un an s-a adăugat in siragul anilor ei așa că doreste să vă facă un dar frumos: cele două carți nou apărute la editura Cartemma : Iubire cât pentru doi și Biblioteca Ursului .

Dragă Anca –  La mulți ani îți dorim din suflet și îți mulțumim pentru darul tău minunat! ❤

Puteți să vă înscrieți pentru acest dar până la ora 22, lăsând un comentariu în care să ne spuneți ce cărți veți oferi voi copiilor de Crăciun.

O zi frumoasa va dorim !

LATER EDIT

Setul de cărți vor ajunge la numărul 81 ! Felicitări, Simona Ilies! 🙂

81-good


60 comentarii

Darul din Calendarul de Advent- Ziua 5

Astăzi, in spatele ușiței cu numărul 5, ne așteaptă un dar delicat, suav ca si cel ce-l oferă.

Nu știu ce visuri ați avut voi în copilărie, dar eu am avut multe 🙂 : să scriu cărți cu povesti, să învăț să cânt la pian, să fiu profesoară sau actriță ( erau pe același piedestal)…dar nu toate s-au implinit, unele chiar din vina mea, altele datorită împrejurărilor vieții.

Copiii din ziua de azi au mult mai multe oportunități: fel și fel de cursuri de informare, o mulțime de materiale frumoase, de cărți nici nu mai zic ( sunt atat de multe). Dar chiar și așa visul unui copil poate fi înăbușit dacă nu știm cum să-l creștem, cum să-l ajutăm să devină o realitate.

Micuța Maia de 8 ani este o fetiță ale cărei visuri uite că se implinesc. De ceva vreme, își dorește să devină scriitoare- o ambiție destul de mare pentru varsta ei, nu? Pe Maia și mămica ei, Camelia, le știm de mulți ani, din căsuța lor  Mic atelier de creație .  Acolo, am putut vedea cât de frumos a crescut Maia, inconjurată de multă dragoste, încurajări, jocuri, povești, materiale create chiar de mămica ei.

Și uite așa, joaca cu literele a devenit la Maia  joacă serioasă. Copiii noștri ne spun de multe ori: vreau sa devin pompier, doctor. Chiar dacă știm că e posibil să aibă o cu totul altă meserie cand vor fi mari, ar fi minunat să intrăm în joaca lor și să-i susținem. Nu putem ști cum o astfel de dorință va deveni adevărată într-o zi.

În timpul ei liber, Maia a început sa scrie povești. Mama ei a realizat ca fetița are un talent real și a îndrăznit să-i ducă visul mai departe. I-a adunat poveștile și le-a trimis redacției Fabulafia. Uimiți de talentul copilei, au dorit neaparat să apara una dintre poveștile ei în revista lor. Despre Fabulafia ( care a ajuns acum la numărul 5) mai multe puteți afla aici pe site-ul lor.

Maia a avut parte de o surpriză uriașă, cand deschizand revista cu numărul 5 a zărit o poveste cu un titlu familiar, cu un autor la fel de cunoscut: „Ia, uite, mami, pe fetița aceasta ce a scris povestea o chemă Maia  ca și pe mine ! ”… pana a realizat ca este chiar povestea ei acolo!

img_0556

img_0564

Dar mama ei ne povestește atât de frumos așa că o las pe ea să vă spună mai multe : „

Cei care ne sunteți apropiați știți cât de mult iubește Maia poveștile. E drept, puțină lume știe că ei îi place și să scrie și, recunosc, eu însămi am crezut că nu îi va lua cineva în serios încercările literare.

Să tot fie vreun an de când „creează povești”, cum îi place ei să spună. Își montează singură aparatul și filmează o poveste pe care o aduce pe lume ad-hoc și pe care o pune, tot atunci, în scenă – e un soi de scriere literară, amestecată cu teatru, două activitați ce îi aduc o mulțumire greu de explicat în cuvinte…
Sunt zile în care îmi spune că 2-3 cuvinte nu îi dau pace, că îi stau pregnant în cap și că se cer transformate în povești. Sunt alte zile în care viața îi dă câte o lecție și îmi spune că trebuie neapărat să croșeteze o poveste pe seama ei.
M-am bucurat tare mult că se joacă în felul acesta, deoarece știu că e un excelent exercițiu de dezvoltare a vocabularului, de ordonare a gândirii, de sintetizare, concentrare ș.a.m.d.

Însă, în ziua în care am auzit povestea „Gustul prieteniei”, m-a trecut un fior. Atunci mi-am dat seama ca joaca ei începe să devină serioasă și că nu ar strica să încep să-i adun poveștile într-un fișier, să mă asigur că nu le pierd.
În Cristina Durică, mămica revistei-carte „Fabulafia”, am deplină încredere – până când ajunge în punctul în care alege povestea ce urmează să fie publicată în revistă, ea parcurge zeci, sute de texte cu mai mult sau mai puțin potential literar. A citit povestea Maiei, i-a plăcut și m-a întrebat dacă sunt de accord să o publice în numărul de toamnă al revistei (al 5-lea).
Atunci mi s-a tăiat răsuflarea preț de secunde în șir… Maiei nu îi spusesem că trimit textul ca să fie citit, nu știam cum va reacționa când va vedea povestea ei in „Fabulafia”, revista pe care o prețuiește atât de mult!

Vă mai spun doar că revista a ajuns la noi, iar reacția Maiei a fost… a țipat de fericire minute în șir, nici nu știu dacă am văzut-o vreodata atât de fericită ca în seara aceea, iar în dimineața următoare, primul lucru pe care l-a făcut a fost să scrie o nouă poveste.
De ce m-am destăinuit în atât de multe cuvinte azi? Deoarece vreau să vă asigur că visurile copiilor noștri trebuie susținute și alimentate de către noi, ăștia care ne numim adulți.

Cristina (doamna ce se ocupă de revista Fabulafia) , îți mulțumim din toată inima! Ai avut încredere în Maia, i-ai dăruit o nouă pereche de aripioare.
Nu în ultimul rând, îi mulțumim Nurei El-Sayed pentru ilustrațiile care întruchipează personajele exact așa cum le-a văzut Maia cu ochii minții!

Și acest număr al revistei este de o calitate grafică deosebită, are conținut minunat, variat și atât de plin de culoare și energie!

Dacă nu aș fi știut cine a scris povestea, aș fi spus cu siguranță că este scrisă de un adult. Așa că, draga noastră Maia, te rugăm să nu te oprești aici – continuă să scrii pentru că așa ii vei impulsiona și pe alti copii de varsta ta, ne vei incanta si pe noi, ne ajuti să intelegem că talentul nu are varstă.

Că să vă potolesc un pic curiozitatea, vă las un mic fragment din povestea ei:

Pe masa din bucătărie, ingredientele așteptau frumos așezate să fie tranformate într-o prăjitură gustoasă cu căpșune. Dintr-odată, un cor de voci pițigăiate răsună în toată încăperea: erau căpșunele moțate, abia trezite din somn, care se chinuiau să înlăture picăturile de apă de pe fustițele lor verzi.

-Noi suntem cele mai grozave, noi suntem cele mai importante și mai gustoase! Până și prăjitura poartă numele nostru, iar…

-Ba nu-i adevărat, le intrerupse mierea cu vocea ei de bătrânică înțeleaptă. De ce vă mândriți așa? Ați uitat că voi sunteți foarte tinere și cam acrișoare ? Dacă nu vă îndulcesc eu, prăjitura voastră nu se va mai numi „cu căpșune”, ci „cu acruțe” și n-o va mai mânca nimeni-nimeni. ”

Astăzi e o zi specială pentru Maia- împlinește 8 anișori :). Îți dorim ca Dumnezeu să îți dea multă sănătate, bucurie și toate visele tale să ți se implinească! La mulți ani !

Am vrut ca această postare să fie un dar pentru Maia, dar nici ea nu s-a lăsat mai prejos și ne oferă un dar: revista numărul 5 Fabulafia în care apare și povestea ei „ Gustul prieteniei ”.

img_0559

Veți găsi în revistă și alte povestiri frumoase, insotite de ilustratii pline de culoare. Și căutați și celelalte numere :).

cats

Puteți să vă inscrieți pentru acest dar pana la ora 22 printr-un comentariu în care să ne povestiți visurile copiilor vostri: ce doresc ei să ajungă, ce le place să facă.  Daca aveți copilași foarte mici, sigur, vă puteți înscrie și voi :), lăsând o urare frumoasă sărbăoritei noastre .

O zi senină tuturor ! 🙂

LATER EDIT

Maia va dărui revista Fabulafia numărului 51 :). Felicitări, Simona Elena Nichifor ! 🙂


113 comentarii

Darul din Calendarul de Advent- Ziua 1

La mulți ani tuturor românilor ! 🙂

Am ales să deschidem ușița calendarului de advent cu un dar ce se potrivește așa de bine acestei sărbători.

Avem onoarea să găzduim astăzi pe blog o poveste frumoasă, ce s-a născut dintr-o mare pasiune pentru tot ceea ce înseamnă România.

Atunci când cunoști omul din spatele unei povești, opera acestuia îți devine și mai aproape de suflet. Și eu, și ursuleții simțim că suntem un strop din povestea de azi.

Da, astăzi în sfârșit putem să admirăm o carte pe care am așteptat-o cu mare nerbădare atata timp: Enescu și hora razelor de soare. 

img_0530

Am avut bucuria să ne întâlnim cu scriitoarea Cristina Andone și copilașii ei,  eroii povestilor așa de îndrăgite de noi, în urmă cu un an și ceva într-un loc de poveste: Muzeul Satului din București. Deși am fost acolo de atâtea ori  ne place se ne reintoarcem de fiecare dată.

Sunt așa sigură că o parte din povestea lui Enescu își are inspirația si de acolo.

Thea și Sasha- niște personaje tare dulci și in viața reală, nu doar în carte și ursuleții au avut un timp minunat de joacă, iar părinții un timp frumos de depănat povești.

12042852_937004723023298_2402030830673781235_n

Dacă aveți vreodata nevoie de un ghid prin muzeul satului , Cristina Andone ar fi cel mai minunat ghid: unul entuziast ce v-ar spune povesti despre fiecare casută in parte, fiecare motiv popular de pe ii, covoare și v-ar face să vă iubiti și mai mult țara și trecutul acesteia.

Am citit pe nerăsuflate celelalte povesti din Pădurea Muzicală, dar aceasta despre Enescu are ceva aparte.

Cand a ajuns povestea la noi însoțită de un galben fir de pai, D., ursulețul cel mare, a rasfoit-o cu repeziciune, cautand ceva…„hmmm…se pare că este altfel, nu găsesc ce-i plăcea lui Enescu să facă, ce mancare preferată avea, ce culori iubea…” . Îi spun că o carte nu se răsfoiește repede, ci se citește incet, filă cu filă. Dar după cum vedeți, copiii nu vor povesti seci, sobre despre viata compozitorilor: vor să-i simtă aproape, să stie că  au si ei culori preferate, că mănâncă dulciuri, că iubesc animalele. Uite așa au ajuns poveștile Cristinei la inima copiilor.

Sigur, preferințele lui Enescu erau frumos asternute în carte 🙂 – scriitoarea nu si-a dezamagit micii cititori.

img_0531

Chiar nu vreau să vă fur plăcerea de a descoperi singuri povestile din carte, vă voi incanta ochii doar  cu cateva ilustratii desenate atat de frumos de Adriana Oprița și Thea Olteanu . Fiecare  pagină este plină de simboluri izvorâte din motivele populare cusute cu măiestrie de bunicii, stră- străbunicii noștri. Dar veți găsi și informații despre păsările din Romania ( din anumite regiuni), cum arată notele muzicale, cum asezăm degetele pe pian ( și aici totul poate fi o joacă frumoasă ) .

img_0534

img_0535

img_0536

img_0537

Da, așa cum sunteți obișnuiți, veți fi răsplătiți la final cu jocuri istețe :).

img_0538

În ziua în care ne-am intalnit la Muzeul Satului, le-am oferit copiilor două daruri inspirate din ilustratiile acestei cărți. Pur si simplu m-a copleșit bucuria lor.

11227389_937004706356633_3670994335649768102_n

12049456_937004699689967_8432143644864281527_n

Și da, nu am rezistat să nu-l modelez și pe Enescu pentru a -l folosi în activitățile noastre.

img_4355

Cartea ce o vedeți la noi este tipărită în tiraj foarte , foarte mic doar pentru a fi prezentată. Dar va apărea la sfârșitul lunii ianuarie la editura Curtea Veche. Autoarea va insista ca această carte să aibă si CD-ul pe care ne-am obisnuit să-l vedem in fiecare carte din această colecție.   Toată colecția ” Povești din Pădurea Muzicală ”se va re-edita treptat pana în septembrie, cand începe festivalul Enescu. Atunci când veți cumpăra această carte să știți că veți contribui astfel  la un proiect în care și scriitoarea Cristina Andone, alături de pianista Raluca Știrbăț, violonistul Alexandru Tomescu și ȘErban Strudza ( prședintele Ordinului Arhitecților din România) s-au implicat foarte mult. Cartea a fost scrisă pentru a încuraja refacerea conacului lui Enescu ( locul in care compozitorul s-a jucat, a ascultat muzica lăutarilor, a compus și mai ales a fost răsfățat de bunici și de mamă ). Casa este acum pe cale să se prăbușească sub povara vremii și a vremurilor.  Veți putea chiar dona in conturile asociației ( veți regăsi acele informații pe ultima pagina a cărții ).

De ce Enescu  și nu alt compozitor român? am întrebat-o eu pe scriitoare.

Și am primit un răspuns așa de frumos:

”L-am ales pe Enescu pentru ca face parte din brandingul de tara. Este compozitorul care a stiut sa asculte cel mai bine sufletul nostru national si sa-l orchestreze la nivel european. La nivel sentimental-biografic, scoala de muzica la care ma duceam dis-de -dimineata se numea Enescu. Iar in studentie, prima bursa a fost cea pentru Scoala de Vara de la Tescani, organizata de Andrei Plesu si H-R Patapievici chiar in conacul in care se juca Maruca in copilarie. Am trait cateva saptamani pe dealurile colindate de Princess Aimee si am spus in gand o rugaciune langa doua morminte goale, ingemanate in tristete. Acolo isi vedea Enescu sfarsitul alaturi de Maruca sa iubita. Acolo, la Tescani era Padurea sa Muzicala:)
                Dragii mei, darul din ziua de astăzi este cartea ” Enescu și Hora razelor de soare”   ce va veni la voi însotită de un mic pai pus între file de mâinile scriitoarei și de autograful acesteia.
                M-aș bucura mult dacă veți aprecia paginile de Facebook ale acestor carti frumoase ce au bucurat atâția părinți și copii :  Povești din Pădurea Muzicală   și Enescu și hora razelor de soare
            Ca să vă inscrieți, lăsați, vă rog, un comentariu aici, pe blog, până la ora 22  în care să ne spuneți  dacă ați citit celelalte povești muzicale sau este prima dată cand auziți despre ele, ce au însemnat pentru voi și copilașii vostri. Și ii puteți lăsa și câteva cuvinte frumoase de apreciere dragii noastre Cristina Andone.
             Vom afla cine a câștigat darul în seara aceasta- anunțul va fi postat tot in acest articol la final.
              O zi frumoasă să aveți !
LATER EDIT
 Povestea lui George Enescu va inveseli familia doamnei Lazăr Andreea, numărul 102. Felicitări ! 🙂
good-102-g