ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață

Arhive pe categorii: Activitati educative


de 2 comentarii

Experiment cu flori magice din hârtie

Când spui : ”Astăzi vom face un experiment, deja le-ai captat atenția”.  Toți sunt ochi și urechi și așteaptă  curioși să vadă ce ai pregătit pentru ei.

Sunt sigură că și voi , așteptați cu aceeași nerăbdare și curiozitate să aflați cât mai multe despre experimentul nostru cu flori din hârtie.

L-am mai făcut și acum 2 ani și cu siguranță l-ați zărit și pe alte bloguri. Dar l-am repetat, folosind de această dată hârtie colorată.

Nu aveți nevoie decât de : hârtie colorată, foarfece, carioci și un vas mare cu apă.

Dintr-o foaie A4 realizați două pătrate. Acestea vor fi baza pentru flori.

Pliați acel pătrat  și desenați apoi petala unei flori. Partea deschisă a pătratului va fi spre vârful petalei.

Veți obține o floare simplă. Se pot face și altfel de petale, altfel de modele, dar acestea sunt de preferat pentru că sunt mult mai ușor de realizat de către copii.

Puteți face și flori albe și fiecare să-și coloreze floarea cum dorește cu creioane colorate.

Cum se pliaza petalele

Copiii își pot scrie în centrul florii numele sau un scurt mesaj dacă sunt mai măricei.

Sau puteți lua voi toate florile și veți scrie pe ele litere, cifre, cuvinte și pe măsura ce florile se deschid , copiii să spună repede ce văd pe floare .

Florile se pot așeza pe rând sau în același timp pentru că se deschid destul de repede.

Și sigur totul se transformă în magie și joacă.

Puteți compara florile cu niște nuferi grațioși de pe un lac ce ascund în ei mistere :).

Noi am scris cifre și  în timp ce acestea se deschideau, ursulețul cel mic  îmi spunea ce apare pe ele: uite , un 1! Uite un 5 ! 

Da, recunosc ca la începutul experimentului, era mai curios să le vadă cum se deschid și nu de cifrele  din interiorul lor .

Am repetat experimentul de mai multe ori, pentru că A. nu se mai sătura sa vadă  ” nuferii  colorați de pe micul lac ” .

Și pentru ursulețul cel mare am pregătit mesaje . Au fost scrise cu litere mari pentru ca să le recunoască și frățiorul mic.

După cum vedeți, aici am făcut altfel de flori.

Uitați în micul nostru filmuleț cum se deschid florile.

O explicație științifică a fenomenului ce se petrece o veți găsi aici .

Spor la joacă ! 🙂

 


de 3 comentarii

Un altfel de ghid pentru învățători

Sau profesori, educatori…

Mi-aduc aminte cu mare drag de doamna mea profesoară de limba română din liceu. Ne-a învățat în așa fel încât ”mâncam gramatică pe pâine”, dar toți, toți copiii o iubeam. Deși micuță de statură, cu o blândețe ieșită din comun, știa să se facă respectată, fără să abuzeze verbal pe vreunul dintre noi .

Am mai întâlnit și alți profesori excelenți, ce terminaseră cu 10 facultatea, care își cunoșteau materia ca nimeni altul, dar care nu au știut să și-i apropie pe copii. Erau ore pe care le așteptam cu groază, cu inima bătându-mi în piept și aș fi preferat să fiu oriunde, dar nu în sala de clasă.

Da,  nu vii la scoală ca să-ți faci din copii prieteni cu care să te tragi de șireturi, dar ești acolo că să fii un exemplu, să încurajezi ( chiar și atunci când crezi că nu merită), să dăruiești ceea ce ai mai bun din tine. Știai pe ce drum pornești încă de la început. Știai că vei lucra pe bani puțini. Știai că vei avea parte de dezamăgiri de tot felul, că uneori vei fi neînțeles , nerespectat. Știai că vei lucra cu un lut special care se poate modela ușor la început, dar tot mai greu pe măsură ce anii trec și devine dur , tare , cu o formă deja conturată…ca ai în fața ta suflete de copii care privesc spre tine cu speranță, cu dorința de a le descoperi o lume pe care ei nu o cunosc și ar fi vrut să-i iei de mână pe fiecare, rând pe rând ( și pe cel mai slab, și pe cel mai puternic, și pe cel de nota 10, și pe cel ce se chinuie sa ia un 5 ) și să-i ajuți să treacă în lumea oamenilor mari cu fruntea sus, încrezători și fericiți că cineva ca tine le-a dedicat o parte din viață ca să-i ajute să ajungă și ei OAMENI.

În urmă cu ceva ani, am găsit într-o carte veche, un altfel de ghid pentru cei implicați în educația copiilor. Este inspirat din Sfânta Scriptură, de fapt o parafrazare a pasajului din 1 Corinteni 13 despre dragoste. Acest pasaj vă invit cu respect să-l descoperiți  aici înainte de a citi parafrazarea, pentru a putea înțelege mult mai bine mesajul de mai jos.  Acest text biblic  l-am întâlnit mai nou pe tricouri, căni și bine ar fi să fie amprentat și în inima noastră – cât de minunată ar fi lumea din jurul nostru dacă toți am ști să dăruim dragoste 🙂 .

Și acum să medităm la următoarele rânduri scrise de D. Habenicht . Nu contează dacă predai într-o grădiniță, o școală, liceu sau într-o biserică, atâta vreme cât ți-au fost încredințați copii ca sa-i educi, trebuie să îți pese.

Chiar dacă predau lecția într-un mod care să-l mulțumească pe directorul Școlii, dar nu am dragoste pentru copii, nu sunt mai bun decât o sirenă sau un megafon. 

Și chiar dacă sunt un cunoscător al științei predării și am certificat de profesor instruit, dar nu-m iubesc copiii, toate certificatele și diplomele mele nu valorează nimic. 

Și chiar dacă am studiat psihologia copilului și cunosc totul despre conceptul de sine, dezvoltarea spirituală și teoria învățării, dar nu-i iubesc cu foc pe copii, aceste lucruri nu-mi folosesc la nimic. 

Și, deși cunosc materia mea ca nimeni altul și am multe materiale vizuale, iar povestiri nu spune nimeni ca mine, dacă nu am iubire   pentru copii în inima mea, nu voi realiza chiar nimic. 

Dragostea mă face pe mine, ca învățător, să fiu îndelung răbdător, dragostea caută fiece cale, în ora de clasă sau în timpul meu liber pentru a-i fi de ajutor unui copil în nevoie. 

Dragostea nu încearcă să-i manipuleze pe copii- nu le vorbește de sus și nu încearcă să-i transforme în fanatici care-și idolatrizează învățătorul. 

Dragostea nu insistă ca fiecare copil să învețe același număr de lecții, versuri sau să dea același răspuns la fiecare întrebare, ci ține seama de dotarea individuală și de deosebirile dintre copii. 

Dragostea are maniere plăcute și-l respectă pe copil, ca fiind o persoană deplină, în fața lui Dumnezeu și a omului. 

Dragostea nu este susceptibilă și temperamentală și nu-și varsă supărările de acasă pe copiii din clasă. 

Dragostea îi învață pe copii să fie iertători arătându-le că noi, ca învățători nu le purtăm ranchiună. 

Dragostea nu scoate în evidență și nici nu ridiculizează îndărătnicia, dar se bucură din toată inima când copiii progresează. 

Dragostea nu ajunge la capătul răbdării, nu găsește sfârșitul speranței, nu își termină nicicând încurajările. 

De fapt, ea este singura calitate a unui adevărat învățător și a unui om adevărat. 

Cu drag, un adult care a fost educat și  de oameni ce au știut să-i arate dragoste


de 2 comentarii

Harta animată a lumii de la Mumpkin Pumpkin

De când îi avem pe cei doi ursuleți, pereții simpli , albi nu ne-au mai plăcut. Ni se părea nefiresc acel alb dacă nu avea o mică urmă de mânuță, un decor vesel, o măzgălitură de cariocă.

Când s-au mai mărit, împreună  am creat diferite decoruri pe pereți : prima dată din hârtie colorata și apoi cu stickere tematice.

Când au auzit acum câteva zile, că vom schimba decorul din camera lor, au chiuit de bucurie. Ai mei copii sunt tare dornici de noutăți.

Așa că el-am adus un tub misterios primit de la Mumpkin Pumpkin. Și le-am oferit o provocare- într-o oră voi să ghiciți ce decor se ascunde acolo. Nu le-am dat niciun indiciu. Năzdrăvanii cu gura până la urechi în primă fază și apoi cu o atitudine de ” mă dau bătut” mi-au tot spus: o fabrică de grenade ( de unde până unde ideea asta, nu știu! ), un aeroport, o fabrică de baloane, o grădină zoologică și tot așa.

Și când le-am spus că noul decor vă include aproape toate ideile lor ( exclus fabrica cu grenade 😀 ) , au devenit și mai curioși.

Bucurie mare – a urmat aflarea misterului din tub. Aveam acolo o lume întreagă- toate continentele înveselite de animale, copaci, vapoare, avioane.

Am lipit un sticker micuț ( schema așezării continentelor) pe un perete  că să le servească drept model.

Cu răbdare, am așezat stickerele mari. Am încercat să nu lăsăm niciun gol de aer și le-am presat apoi cu un prosopel mic.

. Între timp au mai fost câteva discuții legate de așezarea vapoarelor, a avioanelor, dar cum toate au fost împărțite în mod egal, toate și-au găsit frumos locul lor.

În cele din urmă, ne-am privit încântați opera.

Și pentru că acest sticker este destinat copiilor cu vârste cuprinse între 3-6 ani, D. i-a oferit un ajutor frățiorului mai mic. Cu o cariocă wipe and clean (scrie și șterge) i-a scris numele continentelor.

Uite așa micul ursuleț nu se va rătăci cu vaporul pe ocean și va ști întotdeauna să găsească drumul spre casa lui din Europa :).

Dar surprizele nu se terminaseră. Am schimbat și taliometrul de perete cu unul nou. Și asta pentru că girafa Zuma din îndepărtatul continent african ne-a adus unul maaare de tot. Acum vor afla cât au crescut și copii mai mici, dar și cei mari pentru că acest grafic de creștere poate fi folosit până la 1,80 m. 🙂

(fotografie preluată de pe site)

Aceste decoruri minunate le veți descoperi în magazinul cu un nume drăguț Mumpkin Pumpkin aici. Puteți înveseli cu ele o cameră de copil, o sală de grădiniță, un dulap sau orice altceva veți dori voi. Am văzut acolo și niște copăcei așa de frumoși pe care eu i-aș transforma într-un arbore genealogic ( as lipi pe frunzele acestora poze cu rudele din familia lărgită).

Stickerele unt foarte ușor de lipit, mai ales dacă veți respecta instrucțiunile ce vin o dată cu ele. Veți găsi în magazinul cu abțibilduri decoruri pentru crearea unui orășel, a unei străzi aglomerate cu mașinuțe grăbite, personaje din desene animate, castele și multe altele.

Un sfârșit de săptămână vesel și colorat vă dorim – nu vă uitați la vremea de afară , ci la cei dragi din jurul vostru ! 🙂


de 4 comentarii

Harta animata a lumii de la Mumpkin Pumpkin

De când îi avem pe cei doi ursuleți, pereții simpli , albi nu ne-au mai plăcut. Ni se părea nefiresc acel alb dacă nu avea o mică urmă de mânuță, un decor vesel, o măzgălitură de cariocă.

Când s-au mai mărit, împreună  am creat diferite decoruri pe pereți : prima dată din hârtie colorata și apoi cu stickere tematice.

Când au auzit acum câteva zile, că vom schimba decorul din camera lor, au chiuit de bucurie. Ai mei copii sunt tare dornici de noutăți.

Așa că el-am adus un tub misterios primit de la Mumpkin Pumpkin. Și le-am oferit o provocare- într-o oră voi să ghiciți ce decor se ascunde acolo. Nu le-am dat niciun indiciu. Năzdrăvanii cu gura până la urechi în primă fază și apoi cu o atitudine de ” mă dau bătut” mi-au tot spus: o fabrică de grenade ( de unde până unde ideea asta, nu știu! ), un aeroport, o fabrică de baloane, o grădină zoologică și tot așa.

Și când le-am spus că noul decor vă include aproape toate ideile lor ( exclus fabrica cu grenade 😀 ) , au devenit și mai curioși.

Bucurie mare – a urmat aflarea misterului din tub. Aveam acolo o lume întreagă- toate continentele înveselite de animale, copaci, vapoare, avioane.

Am lipit un sticker micuț ( schema așezării continentelor) pe un perete  că să le servească drept model.

Cu răbdare, am așezat stickerele mari. Am încercat să nu lăsăm niciun gol de aer și le-am presat apoi cu un prosopel mic.

. Între timp au mai fost câteva discuții legate de așezarea vapoarelor, a avioanelor, dar cum toate au fost împărțite în mod egal, toate și-au găsit frumos locul lor.

În cele din urmă, ne-am privit încântați opera.

Și pentru că acest sticker este destinat copiilor cu vârste cuprinse între 3-6 ani, D. i-a oferit un ajutor frățiorului mai mic. Cu o cariocă wipe and clean (scrie și șterge) i-a scris numele continentelor.

Uite așa micul ursuleț nu se va rătăci cu vaporul pe ocean și va ști întotdeauna să găsească drumul spre casa lui din Europa :).

Dar surprizele nu se terminaseră. Am schimbat și taliometrul de perete cu unul nou. Și asta pentru că girafa Zuma din îndepărtatul continent african ne-a adus unul maaare de tot. Acum vor afla cât au crescut și copii mai mici, dar și cei mari pentru că acest grafic de creștere poate fi folosit până la 1,80 m. 🙂

(fotografie preluată de pe site)

Aceste decoruri minunate le veți descoperi în magazinul cu un nume drăguț Mumpkin Pumpkin aici. Puteți înveseli cu ele o cameră de copil, o sală de grădiniță, un dulap sau orice altceva veți dori voi. Am văzut acolo și niște copăcei așa de frumoși pe care eu i-aș transforma într-un arbore genealogic ( as lipi pe frunzele acestora poze cu rudele din familia lărgită).

Stickerele unt foarte ușor de lipit, mai ales dacă veți respecta instrucțiunile ce vin o dată cu ele. Veți găsi în magazinul cu abțibilduri decoruri pentru crearea unui orășel, a unei străzi aglomerate cu mașinuțe grăbite, personaje din desene animate, castele și multe altele.

Un sfârșit de săptămână vesel și colorat vă dorim – nu vă uitați la vremea de afară , ci la cei dragi din jurul vostru ! 🙂


de Un comentariu

Seturi inedite pentru învățarea literelor și a cifrelor de la editura Prut

Era liniște: eu lucram, D. își făcea temele și A. răsfoia o carte. Îl auzim foarte hotărât: ” Hei, nu mă învață și pe mine nimeni să citesc? Nu înțeleg nimic” 🙂 .

Hmmm… așteptam de mult timp  să spună chiar el asta.

Noi am avut un ritm foarte lent de învățare a literelor și a cifrelor. V-am tot povestit despre jocurile noastre, noile achiziții care să ne facă mai frumoasă joaca noastră cu litere și cifre.

Așa că astăzi vă voi prezenta două seturi tare frumoase apărute la editura Prut și cum vă puteți juca cu ele. Da, și dacă aveți alte idei, lăsați-ne un comentariu și nu le păstrați doar pentru voi :).

Cei de la editura Prut au avut o idee tare bună de a aduce într-o singură cutie o cărticică și un set de 24 de cuburi din lemn colorate.

Cuburile din lemn sunt tare îndrăgite de cei mici. Ideea de a le combina cu învățatul literelor și a cifrelor mi se pare grozavă.

În timp ce va construi un turnuleț, cu siguranță că micuțul constructor va observa și literele sau cifrele pictate pe acestea.

Dar să vi le arătăm pe rând.

Învățăm cu ajutorul cuburilor din lemn adunarea și scăderea

Cutia are două deschizături ce se închid magnetic. În interior veți găsi o tăviță unde stau cumințele 24 de cuburi colorate diferit cu cifre de la 0 la 9. În centrul tăviței o cărticică cu pagini cartonate în care cei mici sunt provocați să rezolve adunări și scăderi simple.

Noi le-am folosit deocamdată doar la învățarea cifrelor.

Acestea pot fi combinate în așa fel încât putem învăța și numerele mari.

Exemple de jocuri

1 . Grupuri de turnulețe

L-am rugat pe A. să-mi construiască turnuri de câte 5 cuburi sau de câte 6 sau doar de câte 2 cuburi.

Da, uriașa bomboană m&m era acolo că să ne răsplătească din când în când cu câte o bombonică .

2. Pune cuburile cu cifre în ordine crescătoare de la 1 la 10.

3. Asociază cifra cu un număr de obiecte corespunzător cu aceasta.

 

Și alte idei la care nu avem poze:

4. Construiește un turn înalt în care să aranjezi cuburile de la 0 la 9.

5. Găsește-mi repede pe un cub cifra 4 sau 3 sau 2.

Setul este recomandat pentru dezvoltarea următoarelor abilități:

  • recunoașterea cifrelor si a numerelor;
  • recunoașterea simbolurilor matematice;
  • dezvoltarea abilităților de calcul ( adunare și scădere)
  • coordonarea ochi-mână.

 

Învățăm cu ajutorul cuburilor din lemn primele cuvinte în română și engleză

Cutia conține o cărticică cu pagini cartonate si cuburi cu litere.  Mi-a plăcut mult faptul că sunt și cuburi cu diacritice. Deci , au fost adaptate pentru limba română.

Acest set contribuie la :

  • recunoașterea literelor
  • recunoașterea cuvintelor
  • dezvoltarea abilităților de citire și scriere
  • coordonarea mână- ochi

Ce jocuri putem face?

  1. Trenulețul literelor

Să facem un trenuleț cu literele de la a la e sau de la f la m și tot așa.

2. Alcătuiește cuvintele din cărticică. Aici deja ar trebui să știe toate literele mici de tipar. Sau se poate lucra doar cu cele învățate, așa cum am făcut noi.

 

3. Turnulețe din cuvinte de câte 2,3,4,5 litere. Vor așeza cuburile suprapuse și vor alcătui cuvinte.

Seturile pot fi achiziționate de aici, de pe site-ul editurii Prut.

Eu le-am cumpărat dintr-o librărie online cu o reducere de 50%.

Vă dorim o călătorie frumoasă în lumea literelor și a cifrelor.

 


de 12 comentarii

Întrebări pe care le pun copiii despre bine și rău (1)

Când avea doar 3 ani, pentru că ursulețul cel mic vorbește de pe la 1 anișor, într-o seară înainte de culcare, ne-a pus o întrebare: ” De ce Dumnezeu m-a făcut pe mine gras și pe fratele meu slab?  Mie nu mi se pare corect! ” Da…eliminați ”r-urile” pe care nu le spunea la acea vârstă. 🙂 Țineți cont de faptul că el nu ne auzise pe noi niciodată spunându-i că este gras, îi mai spuneam ursuleț pufos, dovlecel, pufoșenie mică. De atunci a slăbit foarte mult, dar nu am uitat întrebarea lui pusă la o vârstă atât de mică.

Și de atunci am avut parte de zeci și sute de întrebări care mai de care mai interesante.

sursă foto

Uneori, întrebările copiilor ne prind parcă cu garda descoperită și nu știm cum să le răspundem. Și eu cred că cei mici ne pun aceste întrebări cu toată încrederea, știind sigur că mama și tata au în buzunarele lor toate răspunsurile din lume. Și recunosc că n-aș vrea să se teamă de noi, părinții lor și să pună întrebări , mai ales cele legate de moralitate sau cine știe ce alte situații foarte delicate,  la școală sau altor persoane. Mie îmi pasă cu adevărat de ei, le doresc tot binele din lume, am tot interesul să crească oameni de caracter. Așa că atunci când îmi va pune o întrebare, dacă nu știu răspunsul , fără să-mi fie rușine îi voi spune că mă mai gândesc, cercetez și neapărat îi voi răspunde.

Nu tot ce le vom spune va fi pe placul lor și poate că nici nu trebuie. În timp, vor realiza că mama și tata i-au iubit așa de mult încât nu i-au lăsat să facă tot ceea ce-și doreau pentru că vroiau să-i vadă crescând oameni frumoși, drepți, cu un caracter integru. Important este să le vorbim în așa fel , încât chiar dacă nu va fi  răspunsul cel mai dorit, să simtă în vorbele și atitudinea noastră multă dragoste, blândețe, empatie.

As dori ca în fiecare zi de joi să vă fac o provocare . Am mai făcut astfel de provocări acum vreo 2 ani, dar pentru că ursuleții erau mai mititei, timpul nu mi-a permis să am o continuitate pentru aceste articole.

Deci,   în ziua de joi a fiecărei săptămâni, vă aștept să răspundem la o întrebare pusă de cei mici , să o dezbatem, sa cautam cea mai bună soluție. De preferat ar fi să ca atunci când lăsăm propriul comentariu, să nu le citim pe celelalte, să comentăm și după aceea să vedem și ce au scris alții. Asta ca să nu ne influențeze opiniile celorlalți. Pentru mine va fi mai greu , că trebuie să moderez comentariile voastre :).

Întrebările vor fi cât mai variate și nu vor avea legătură cu noțiuni de cultura generala. Sper ca aceste răspunsuri, discuțiile noastre sa ne ajute pe fiecare dintre noi atunci când întâmpinăm anumite probleme cu cei mici.

Eu îmi voi posta răspunsul tot printre comentariile voastre.

Întrebările sunt generale, nu sunt puse neapărat de către copiii mei.  🙂  Am specificat acest lucru pentru că data trecută majoritatea răspunsurilor îmi erau adresate doar mie și copiilor mei . 

La fiecare două luni, după 8 runde de provocări 🙂, vom premia pe cineva , prin tragere la sorti 🙂 , dacă a participat de cel putin patru ori la discuțiile noastre.  Deci pe 3 decembrie 2015, o mămică va câștiga un mic premiu surpriză de la noi 🙂.

Acestea fiind spuse, să punem întrebarea zilei :

E bine să te crezi mai bun decât oricine altcineva, dacă într-adevăr ești așa? 

Va aștept cu mare drag !


de 6 comentarii

Dragul meu copil, nu te da bătut, perseverează!

Trăim într-o lume grăbită, grăbită și așteptăm ca toate evenimentele să se deruleze repede, ca toate lucrurile să acționeze rapid și doar în folosul nostru ( cine mai are timp in era repeziciunii și de alții? ) . Ești obișnuit să apeși un buton și gata iese cafeaua, sa atingi cu degetele un ecran fin si o lumea întreagă apare înaintea ta.

Și uite așa, ne mirăm când auzim de la tot mai mulți copii : ” Nu, nu mi-a ieșit din prima, nu mai fac nimic” , ” Nu pot, mă dau bătut! ”. ” Păi ai încercat doar o singură dată! ”  ” E suficient, nu mai încerc deloc pentru că nu-mi iese! ”

Mi se pare așa nimerit să mai încetinim , să ne mai oprim , să -i învățăm pe copii despre răbdare și perseverență.

” Ei, îmi spui tu mie povestea unor oameni din vechime…cu ce mă ajută pe mine? Erau alte vremuri... ”

Este drept, erau cu totul și cu totul alte vremuri, dar noi profităm acum pentru că unii oameni au știut să fie răbdători și perseverenți și au inventat, au descoperit atâtea lucruri de care noi ne folosim astăzi.

Sunt câteva cărți foarte bune pentru copiii de peste 6-7 ani.  Noi le-am împrumutat să le citim de la prietenii noștri. Mai multe detalii despre ele  aici pe blogul Mic atelier de creație.

Vor afla cum datorită curajului unor oameni, astăzi folosim telefoane, oamenii nu mai mor din cauza unor boli foarte grave  și multe altele.

Toți acești oameni mari ( Benjamin Franklin, Maria Sklodowska- Curie, Louis Pasteur, Guglielmo Marconi) au perseverat. Experimentele lor nu au ieșit nicidecum din prima! Ci chiar dupa zeci de încercări!

CARTI PERSEVERENTA

Așa că și tu, dragul meu copil, perseverează ! În ceea ce ești talentat, în ceea ce e bun și frumos!

Urmăriți seria de  desene animate Evrika  despre invenții și descoperiri. Am povestit despre ele aici.

Desigur, putem vorbi și despre reversul acestor încurajări. Un caz concret . Nu știu câți v-ați uitat la spectacolul ” Românii au talent”. Erau acolo copii , mai mici sau mai mari, încurajați să apară pe scenă pentru că sunt așa de talentați la cântat. Cu siguranță, ei poate erau buni la orice altceva- sport,  desen, dar nu aveau absolut nici o aptitudine muzicală! De multe ori, încercăm să împlinim în copiii noștri ce nu am reușit noi, le oferim încurajări false pentru talente/ daruri pe care nu le au.

Da, să-i incurajăm să persevereze, dar în ceea ce știm sigur că se pricep, ca le va folosi  cu adevărat.

Dragi părinți, încurajați-vă copilul și niciodată nu-l comparați cu alții. ” Uite ce a făcut x și a reușit! El poate, tu de ce nu poti ?” Nu , nu așa! Una e să le spunem povestea unor oameni care au reușit, alta e să folosim exemple dintre colegii de clasă sau prietenii apropiați. Sau dacă tot vrem să folosim anumite exemple, să le folosim cu înțelepciune: ” Colegul tau are o situație foarte grea acasă, nu are nici tată. Reușește totuși să învețe și vine zilnic la școală. Interesant…oare cum poate să facă asta? ” Îi va da si copilului nostru de gândit.

Dragi profesori, încurajați toți copiii din clasă , nu doar pe cei ce ridică mâna in permanență ( chiar dacă nu ști răspunsul), sunt foarte curajoși, extrovertiți. Aud copii de nici 6 -7 ani care-mi spun:  ” Sunt puși să răspundă doar copiii populari”… Cum? La vârsta asta să gândească așa? ” Eu nu are rost să mai ridic mâna chiar dacă știu. Nu sunt vorbăreț ca alții. Sau dacă nu răspund repede, sunt puși alții”.  Poate că sunt mai plăcuți copiii veseli și vorbăreți, mai descurcăreți, dar să nu uităm că noi suntem acolo ca să-i educăm pe toți, să-i încurajăm pe toți. Să avem răbdare să crească, să persevereze.  Aveam la o grupă de copii o fetiță care răspundea la vreo 10 minute după ce puneam întrebarea adresată ei. O întrebam, apoi delicat îi spuneam : ” Tu mai gândește-te un pic, mai răspund și ceilalți copii, și când te simți pregătită, ne poți spune ce crezi.” Întotdeauna, după ce terminau copiii, îi auzeam vocea șoptită spunându-mi cu emoție răspunsul ei. Sau altădată, după ce terminam ora, mă trăgea de mânecă și îmi șoptea la ureche răspunsul :).

Și spuneți-le povestea marelui președinte american Abraham Lincoln. Când o vor auzi, cu siguranță , vor avea la ce să se gândească. Să le arătăm tot timpul partea luminoasă a tunelului. Da, vor mai fi piedici, obstacole, dar nu e  totul ușor în lumea aceasta. Ca să cânți la chitară , de exemplu, mai întâi vei face bășici serioase la degete. Dar apoi, vei deveni un chitarist talentat.

Unii copii/tineri au fost singuri, nimeni nu i-a susținut si  totuși au perseverat și au făcut lucruri uimitoare.

După cum spuneam, unul dintre cele mai ilustre exemple de perseverență este fără îndoială, Abraham Lincoln.

sursă foto

Dacă vrei să înveți de la un om care nu s-a lăsat bătut niciodată, atunci poți să-l iei pe Lincoln ca dascăl. Născut în sărăcie, Lincoln s-a luptat cu înfrângerile toată viața sa. A pierdut opt campanii electorale, a  dat faliment de două ori în afaceri, suferind și un colaps nervos. Ar fi putut să abandoneze de multe ori, dar n-a făcut-o, devenind unul dintre cei mai mari președinți pe care i-a avut Statele Unite ale Americii. Iată o mică schiță a drumului său spre Casa Albă:

( sursa Gânduri de dimineață, ed Viață și sănătate)

1816- Familia sa a fost forțată să-si părăsească locul și casa. A trebuit să lucreze pentru a-și ajuta părinții.

1818- I-a murit mama.

1831- A dat faliment în afaceri.

1832- Pierde în campania pentru Congresul Statului.

1832- Își pierde slujba. Vrea să studieze avocatura, dar nu este admis la școală.

1833- Împrumută bani de la un prieten și începe o afacere. La sfârșitul anului era falimentar. Timp de 17 ani a tot plătit acea datorie.

1835- Se logodește , dar logodnica sa moare înaintea căsătoriei. Are inima zdrobită.

1836- Are un colaps nervos. Stă în spital timp de șase luni.

1838- Caută să fie președintele Camerei Reprezentaților, dar este înfrânt la vot.

1840-Vrea să ajungă elector- este înfrânt din nou la voturi.

1843- Pierde campania pentru Congres.

1846- Câștigă campania electorală pentru Congres. Se duce la Washington unde lucrează din greu.

1848- Pierde realegerea in Congres.

1849- Concurează pentru o slujbă în statul său de origine și nu este acceptat.

1854- Concurează pentru o slujbă în statul său de origine și nu este acceptat.

1856- Caută nominalizarea ca vicepreședinte la Convenția Națională a partidului. Pierde, având 100 de voturi mai puțin decât opozantul său.

1858- Candidează pentru Senat. Pierde din nou.

1860- Este ales președintele Statelor Unite ale Americii.

Woow! …


de 7 comentarii

În minunata lume a lui Roger Hargreaves (tipologiile umane pe înțelesul copiilor)

Micuțele cărți scrise de Roger Hargreaves ce încap într-o palmă au fost pe loc îndrăgite de către ursuleți.

Li s-a părut tare haios că personajele arătau ca niște gogoșele cu mâini și picioare  și mai ales că aveau personalitate. Si ce personalitate!!

Le-am explicat copiilor că de fapt , în aceste cărți întâlnim tot felul de tipologii umane. Și că acestea, prin haioasele personaje sunt explicate pe înțelesul copiilor.

Într-un mod real, în lumea noastră îi vom întâlni pe domnii și domnișoarele din carte. Și îi vom întâlni chiar la noi în casă , în familia lărgită, la școală, pe stradă.

Cu siguranță că în fiecare clasă există un mic domn Zgomotos. La orice pas, te poți ciocni de domnul Buf și poți avea o confruntare nu tocmai plăcută cu domnișoara Obraznică în autobuz. Să nu-mi spuneți că nu i-ați întâlnit! 🙂

Și mai sunt mulți, mulți alții , cum ar fi :  domnul Grabă, domnul Puternic, domnul Vesel, domnișoara Vorbăreața.

Pe înțelesul celor mici , o tipologie este ceea ce il definește pe un om, trăsăturile sale de caracter. Acestea pot fi frumoase sau nu tocmai agreabile. Îi pot infrumuseța relațiile cu cei din jurul său sau îl pot îndepărta de oameni.

Personajele simpatice ale lui Roger Hargreaves sunt cunoscute în lumea întreagă. Seria Mr Men din 48 de cărticele a avut un mare succes. În limba română au fost traduse doar 10 cărți, ce au fost scoase la tipar de editura Rao.

Roger Hargreaves a avut impreuna cu sotia sa, Christina, patru copii: Adam, Giles, Sophie si Amelia (cele din urma fiind gemene). Cei mici au reprezentat intotdeauna pentru Roger Hargreaves o adevarată sursă de inspiratie; se spune că, pe când avea doar 6 ani, fiul sau l-a inspirat atunci când a compus frumoasa poveste Mr. Tickle, iar cartea de povești Little Miss Twins este inspirată și în același timp dedicata celor doua fete gemene. Mai multe informații despre viața acestui autor le puteți citi aici.
În 1975, succesul cărţilor sale s-a transformat  într-un serial de desene animate pentru televiziune.

În felul nostru, am adus și noi la viață lumea omuleților. I-am modelat din argilă pe cei i-am găsit in cărțile din limbă română , dar și pe alții, inspirându-mă din imaginile de pe Google. Dar….șttttt…să nu le spuneți 🙂 …inteționez ca de Crăciun să le cumpăr câteva cărticele în limba engleză. Cu siguranță, vor fi un cadou tare iubit.

D. i-a citit toate cărțile frățiorului mai mic și s-au amuzat copios împreună.

Au pus în scenă fel și fel de situații amuzante, accentuând trăsătura de caracter specifică fiecărui omuleț. Ba, și-au dat și lor nume , în funcție de starea lor sufletească : ” ia uite, acum ești un mare domn Supărici, acum ești domnul Fericit!” .

În continuare, vă facem cunoștință cu  lumea omuleților plini de personalitate. Ne regăsim oare și noi printre ei ? 🙂

mr2 mr3 mr4 mr5 mr6 mr7 mr8 mr9

Și închei cu un fragment din cartea Domnul Fericit : 

Domnul Nefericit și domnul Fericit au râs și au râs, și au râs, și au râs.

Au ieșit afară și au continuat să râdă. Și pentru că râdeau așa de mult, toți cei care i-au văzut au început să râdă. Până și păsările din copaci au început să râdă la gândul că cineva pe nume domnul Nefericit nu se mai putea opri din râs. 

Și acesta este chiar sfârșitul poveștii. Mai am de adăugat doar că, dacă vă simțiți la fel de nefericiți cum se simțea domnul Nefericit, știți exact ce aveți de făcut, nu? 

Pur și simplu ridicați-vă colțurile gurii. Haideți! 🙂

 

 


de 2 comentarii

O dimineață veselă cu Einstein

Una din poveștile care au rămas în istorie, îi are ca protagoniști pe Albert Eistein și pe șoferul său. La vremea respectivă, cei doi călătoreau prin universități pentru ca omul de știință să țină prelegeri despre faimoasa sa teorie a relativității.

Într-o zi, în timp ce mergeau spre o universitate, șoferul său i-a spus : Domnul Einstein, am auzit prelegerea asta a dumneavoastră de mai mult de 30 de ori. Am învățat-o pe de rost și pun pariu că aș putea să o susțin eu însumi! 

Ei bine, îți voi da această șansă,  i-a răspuns Einstein.  La universitatea următoare oamenii nu mă cunosc, așa că atunci când vom ajunge acolo, îmi voi pune șapca ta și tu te vei prezenta ca fiind Einstein și vei ține prelegerea,  a continuat acesta.

La sala de conferințe, șoferul a ținut prelegerea lui Einstein fără nici o greșeală. Când a terminat, a vrut să plece, dar unul dintre profesori l-a oprit și i-a pus o întrebare foarte dificilă. Scopul întrebării nu era să acumuleze cunoștințe, ci să îl stânjenească pe ”Einstein”.

Soferul s-a gândit puțin , apoi a replicat profesorului : Răspunsul la această întrebare este atât de simplu! Sunt surprins că trebuie să mă întrebați pe mine. De fapt, ca să vă arăt cât de simplu este, o să-l rog pe șoferul meu să vină aici și să răspundă la întrebarea dumneavoastră! 

Apoi , șoferul Einstein s-a ridicat în picioare și a dat un răspuns incredibil la întrebarea profesorului 🙂

( Gânduri de dimineață, ed. Viață și sănătate)

sursă foto


de 12 comentarii

Călătorie din Cetatea lui Eu în Cetatea lui TU

Ne iertați pentru pauza de pe blog, dar noi am fost plecați într-o călătorie, apoi am început o alta mai lungă în noul an școlar :).  Așa că trebuie să mă împart în toate direcțiile, dar o fac cu bucurie, fiind mulțumitoare că am pe cine iubi și îngriji.

Dar noi mai facem și alte călătorii, care sunt așa de minunate și de inedite de fiecare dată. Și cred că ați dedus despre ce este vorba : da, despre călătoriile în lumea cărților.

Și de câteva zile , drumul imaginației noastre a început și am călătorit în două cetăți , al căror nume a stârnit multe întrebări Ș Cetatea lui Eu și Cetatea lui Tu.

Da, și ne vom continua călătoria cu următoarea carte Din Cetatea lui Tu în Cetatea cerului.

La început, ne-am explicat împreună ce inseamna ”eu” și ” tu”.

Când te gândești doar la tine, când toate acțiunile tale sunt centrate doar în jurul tău, trăiești în lumea lui Eu. Acolo doar tu ești important și nimeni altcineva.

Mersine Vigopoulou, autoarea celor două cărți, s-a născut și a crescut la Salonic. A apărut în literatura pentru copii cu cartea Din Cetatea lui Eu în Cetatea lui Tu, care a fost publicată în multe ediții și a fost iubită de copii și părinți. Cartea ei a călătorit in lumea întreagă și circulă azi în America, Anglia, Rusia, Ucraina ; Georgia, țările arabe și tare fericită sunt că a fost tradusă și în limba română.

Cărțile le veți putea achiziționa din aproape orice librărie online.

Eroii povestirilor sale sunt de fapt personificări ale stărilor sufletești ale omului și ale vieții în general. Veți întâlni nume ca Ș Mâniosul, Domnul Orgoliu, Doamna Slavă Deșartă, Seninătate, Mărinimosul și mulți alții.

În Cetatea lui Eu, așa după cum bănuiți trăiau copii și oameni mari preocupați doar de ei, de interesele lor. Copiii nici nu se jucau mult timp împreună pentru că se supărau foarte repede : toți doreau să fie primii, toți să fie aclamați. Împărăteasa, Zeița Mândria trăia într-un palat de cleștar și toți supușii o adorau și-i știau de frică.

Până când într-o zi, Mâniosul, un mic locuitor  pornește spre o cetate despre care a auzit multe. Se gândea că dacă va ajungea colo va primi decorații, laude și va fi apreciat de toata lumea. Dar în Cetatea lui Tu nu era așa de ușor de ajuns. Dacă aveai gânduri rele, tot mai multe obstacole ți se iveau in cale, iar gândurile bune îți făceau drumul lin și scurt.

Întâlnește în Cetatea lui Tu oameni total diferiți de cei din cetatea lui. Oameni ospitalieri, plini de dragoste care se îngrijeau unii de alții. Era acolo atâta pace . Copiii se jucau până seara  împreună. A fost uimit l-au lăudat pe el, Mâniosul pentru că aleargă așa de repede. Păi în țara lui nimeni nu-i recunoștea meritele.

Mâniosul trece prin multe stări sufletești și pleacă spre casă complet schimbat și cu dorința de a-i aduce pe ai lui în Cetatea lui Tu. Va reuși oare? Citiți și voi cartea împreună cu cei mici  și veți afla.

Dar călătoria nu se oprește în prima carte, ci continuă în cea de-a doua Din cetatea lui Tu în Cetatea cerului. 

Tot mai mulți locuitori ai Cetății lui Eu se mută în Cetatea lui Tu și încep o viață nouă.

Acum trăiesc experiențe noi și țara lor aproape ca a fost uitată. Totodată și vechile lor obiceiuri au fost uitate . Aflăm în această carte despre soarta Zeiței Ma

ndria, care aproape că rămăsese singură în cetatea ei.

Interesant nume ales pentru Împărăteasa Cetății lui Eu- dar potrivit nume, Dacă stăm bine și ne gândim cam toate lucrurile rele izvorăsc din mândrie.

Consider că pe lângă alte cărți ce îi ajută să dobândească cunoștințe despre lumea din jurul lor, și sufletul copiilor trebuie hrănit :). Și recomand cu mare căldură aceste două cărți.

Noi am făcut un joc în familie. Ne-am imaginat că am fi trăit în Cetatea lui Eu. Ce nume am fi purtat. Mie mi-au dat numele Fricoasa :). Cum ne-am fi purtat acolo. Dar dacă trăiam în Cetatea lui Tu? Aici a trebuit să ne gândim la calitățile noastre  și fiecare a primi un nume frumos.

Băieții chiar au construit cele două cetăți  cu locuitori ce se perindau dintr-o cetate într-alta.

Și cam așa se întâmplă și în zilele noastre…ne perindăm dintr-o cetate într-alta și nu ne putem hotărî.

Si scriitoarea spune la finalul primei sale cărți: Cu cât este cineva mai tânăr, cu atât poate suporta mai bine astfel de călatorii, însă anii trec și e bine să se hotărască să rămână definitiv în Cetatea lui Tu pentru că la bătrânețe călătoriile sunt obositoare și vai de cel care va rămâne pentru totdeauna în Cetatea lui Eu. 

Cei mai înțelepți sunt copiii, care de mici găsesc Cetatea lui Tu, împrietenindu-se cu Seninătate și cu toti prietenii acesteia, având hotărârea Mâniosului ( eroul principal din carte) de a nu mai dori să o părăsească niciodată și pentru nimic. 

Și toate acestea să ne dea de gândit în timp ce vom porni și noi în călătoria spre cele trei cetăți…