ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață

Întrebări pe care le pun copiii despre bine și rău (1)

12 comentarii

Când avea doar 3 ani, pentru că ursulețul cel mic vorbește de pe la 1 anișor, într-o seară înainte de culcare, ne-a pus o întrebare: ” De ce Dumnezeu m-a făcut pe mine gras și pe fratele meu slab?  Mie nu mi se pare corect! ” Da…eliminați ”r-urile” pe care nu le spunea la acea vârstă.🙂 Țineți cont de faptul că el nu ne auzise pe noi niciodată spunându-i că este gras, îi mai spuneam ursuleț pufos, dovlecel, pufoșenie mică. De atunci a slăbit foarte mult, dar nu am uitat întrebarea lui pusă la o vârstă atât de mică.

Și de atunci am avut parte de zeci și sute de întrebări care mai de care mai interesante.

sursă foto

Uneori, întrebările copiilor ne prind parcă cu garda descoperită și nu știm cum să le răspundem. Și eu cred că cei mici ne pun aceste întrebări cu toată încrederea, știind sigur că mama și tata au în buzunarele lor toate răspunsurile din lume. Și recunosc că n-aș vrea să se teamă de noi, părinții lor și să pună întrebări , mai ales cele legate de moralitate sau cine știe ce alte situații foarte delicate,  la școală sau altor persoane. Mie îmi pasă cu adevărat de ei, le doresc tot binele din lume, am tot interesul să crească oameni de caracter. Așa că atunci când îmi va pune o întrebare, dacă nu știu răspunsul , fără să-mi fie rușine îi voi spune că mă mai gândesc, cercetez și neapărat îi voi răspunde.

Nu tot ce le vom spune va fi pe placul lor și poate că nici nu trebuie. În timp, vor realiza că mama și tata i-au iubit așa de mult încât nu i-au lăsat să facă tot ceea ce-și doreau pentru că vroiau să-i vadă crescând oameni frumoși, drepți, cu un caracter integru. Important este să le vorbim în așa fel , încât chiar dacă nu va fi  răspunsul cel mai dorit, să simtă în vorbele și atitudinea noastră multă dragoste, blândețe, empatie.

As dori ca în fiecare zi de joi să vă fac o provocare . Am mai făcut astfel de provocări acum vreo 2 ani, dar pentru că ursuleții erau mai mititei, timpul nu mi-a permis să am o continuitate pentru aceste articole.

Deci,   în ziua de joi a fiecărei săptămâni, vă aștept să răspundem la o întrebare pusă de cei mici , să o dezbatem, sa cautam cea mai bună soluție. De preferat ar fi să ca atunci când lăsăm propriul comentariu, să nu le citim pe celelalte, să comentăm și după aceea să vedem și ce au scris alții. Asta ca să nu ne influențeze opiniile celorlalți. Pentru mine va fi mai greu , că trebuie să moderez comentariile voastre🙂.

Întrebările vor fi cât mai variate și nu vor avea legătură cu noțiuni de cultura generala. Sper ca aceste răspunsuri, discuțiile noastre sa ne ajute pe fiecare dintre noi atunci când întâmpinăm anumite probleme cu cei mici.

Eu îmi voi posta răspunsul tot printre comentariile voastre.

Întrebările sunt generale, nu sunt puse neapărat de către copiii mei.  🙂  Am specificat acest lucru pentru că data trecută majoritatea răspunsurilor îmi erau adresate doar mie și copiilor mei . 

La fiecare două luni, după 8 runde de provocări 🙂, vom premia pe cineva , prin tragere la sorti 🙂 , dacă a participat de cel putin patru ori la discuțiile noastre.  Deci pe 3 decembrie 2015, o mămică va câștiga un mic premiu surpriză de la noi 🙂.

Acestea fiind spuse, să punem întrebarea zilei :

E bine să te crezi mai bun decât oricine altcineva, dacă într-adevăr ești așa? 

Va aștept cu mare drag !

12 thoughts on “Întrebări pe care le pun copiii despre bine și rău (1)

  1. Dragul meu , este bine

     ca un lucru sa fie bine facut dar a crede ca esti mai bun ca oricine altcineva este un lucru gresit ptr ca daca ii spui celui mai bun prieten ca esti ma bun ca el este ca si cum i ai spune „stii nu am nevoie de tine ptr ca eu sunt mai bun ca tine in tot ceea ce fac si nu am nevoie de prietenia ta”,pe pamant nu a fost nimeni bun in afara de Domnul Isus .

    Trimis din Yahoo Mail pe Android

    De la:”ursuleți năzdrăvani” Data:Joi 8 oct. 2015 la 8:19 Subiect:[Articol nou] Întrebări pe care le pun copiii despre bine și rău (1)

    ursuletinazdravani posted: „Când avea doar 3 ani, pentru că ursulețul cel mic vorbește de pe la 1 anișor, într-o seară înainte de culcare, ne-a pus o întrebare: ” De ce Dumnezeu m-a făcut pe mine gras și pe fratele meu slab?  Mie nu mi se pare corect! ” Da…eliminați ”r-urile” pe c”

  2. Intotdeauna exista cineva mult mai bun decat noi(indiferent ca este vorba daca suntem buni la suflet sau excelam intr-un domeniu) si este foarte bine sa ne bucuram (daca de ex am fost primul la un concurs, sau am luat examenul primul pe lista etc) dar clar nu suntem mai buni decat oricine altcineva, poate suntem buni la ceva(desen, muzica , dans , mate etc) dar colegul nostru este bun la altceva, fiecare suntem buni la ceva, doar trebuie sa descoperim exact la ce suntem buni, iar daca excelam intr-un domeniu nu inseamna ca suntem mai buni decat oricine altcineva suntem doar buni in acel domeniu.

  3. Eu nu sunt mamica dar lucrez cu copiii si as dori sa dau si eu un raspuns.
    Chiar daca ar fi asa, nu avem dreptul sa ne consideram mai buni decat ceilalti. Daca suntem ceva suntem datorita lui Dumnezeu iar noi trebuie sa ne smerim sub mana Lui si sa ii privim pe ceilalti mai presus de noi insine.

  4. da, e bine, dar daca vorbim doar de o anumita intamplare, un anumit concurs, un anumit domeniu. sa te bucuri de clipa aceea de succes mi se pare mare lucru, e ceva ce am invatat abia in ultimii ani si in mare parte chiar de la copil.
    dar bucuria sa fie moderata, constienta de ce a fost in spate, de munca ce a dus acolo.
    sa incurajam copiii sa se bucure de succesele lor e un lucru bun.
    sa generalizam ca sunt cei mai buni e un deserviciu pe care l-am face lor.

  5. E cam cu dus și întors răspunsul la întrebarea asta. Dacă ești cu adevărat mai bun la ceva anume decât alții, nu văd de ce nu te-ai crede mai bun. Adică, totuși, care mai e ideea să fii cel mai bun dacă tu nu crezi despre tine că ești cel mai bun? Eu aș aborda mai degrabă problema laudei de sine aici: e ok să te crezi cel mai bun, dar nu le scoate ochii altora cu asta.

  6. In primul nimeni, nici unul dintre noi nu suntem mai buni decat oricine altcineva. Toti facem greseli mai mici sau mai mari si mai mult e bine sa fim modesti si smeriti si nu sa fim mandri.

  7. Daca esti crestin adevarat, nu trebuie sa te lauzi cu nimic….daca nu esti..atunci te poti lauda cat vrei…depinde de care parte esti

  8. Sintagma „decât oricine altcineva” aș corecta-o din start.
    Cunosc eu toți oamenii ca să știu care cât e de bun și la ce e bun?
    Apoi aș duce întrebarea la un domeniu specific: La ce anume crezi că ești cel mai bun?

    Dacă e vorba de domenii de disciplină școlară:
    Aș pune întrebări și aș da indicii copilului pentru ca aceasta să ajungă singur la câteva concluzii reale și moderate:
    – sunt cel mai bun la citire dintre copiii din clasa mea (De ce? Eventual pentru că am exersat mult acasă și mami a avut timp să mă învețe, etc…)
    – copiii dintr-o clasă mai mare decât mine sunt mai buni la citire decâ mine
    – colegul cutare e cel mai bun la desen/muzică/sport
    – în lumea asta largă pot fi copii din românia sau alte țări, care pot fi la fel de buni sau chiar mai buni decât mine la citire.

    Dacă e vorba de talent:
    – cine mi-a dat talentul? cine m-a creat cu această înclinație spre desen, sau cu ureche muzicală bună? este meritul meu? am muncit pentru asta sau așa am fost creat?
    – care sunt domeniile în care nu am deloc talent/înclinație și trebuie să muncesc mult ca să fiu bun?
    – oare cum e pt colegul/copilul cutare care nu are deloc ureche muzicală, sau nu e îndemânatic? pt că nu astea sunt pctele lui tari
    – care e datoria mea dacă am un talent într-o direcție? – să muncesc ca să îl dezvolt

    Dacă într-adevăr e cel mai bun sau dacă e cel mai talentat într-un domeniu i-aș spune că e bine să știi despre tine însuți la ce ești bun și cât de bun ești, și să te bucuri de succesul pe care îl ai după munca depusă, dar că odată cu asta vin și responsabilitățile:
    – să nu-ți neglijezi talentul/să muncești să fii tot mai bun
    – să ajuți pe cei mai puțin buni la asta
    – talentele și cunoștințele noastre sunt mai valoroase dacă sunt folositoare și celor din jur, să bucure, să ajute, să ridice pe alții.

    Și cel mai important aș scoate în evidență prin întrebări. exemple, povești cu situații de viață cât e de frumos să fii smerit în privința ta însăți, să lași pe alții să te laude.
    Și cât e de neplăcut când cineva se laudă, cât de plictisitor e un om care vb mult despre el însuși sau îți tot repetă anumite succese. Sau care se comportă superior și așteaptă ca alții să îl trateze diferit doar pt că e bun la ceva.

    Dacă e o întrebare de morală – bun = cuminte, darnic, inimos
    Atunci probabil i-aș citi câteva versete din Biblie
    Luca 18:19 Pentru ce Mã numesti bun?” i-a rãspuns Iisus, „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu.”
    Romani 3:10 „după cum este scris: „Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar. ”
    Romani 3:12 „Toţi s-au abătut şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. ”
    As scoate in evidenta ca numai Isus Cristos este fara greseală.
    As pune cateva intrebari in care sa recunoasca singur ca are greseli/pacate.
    DAR i-as spune ca Isus doreste ca noi sa traim ca si El, si ca e un lucru bun ca isi doreste sa fie plin de bunatate, cuminte, etc pentru ca asta vrea si Dumnezeu de la el.
    Și ca poate face lucrul acesta doar in masura in care asculta de parinti si se increde in Dumnezeu.
    1 Ioan 2:6 „Cine zice că rămâne în El trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus. ”
    1 Petru 1:16 „Căci este scris: „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt.” ”
    etc.

    Îmi cer scuze de lungime… :”>
    E chiar un subiect important pt mine.

  9. E bine sa fii cel mai bun, dar sa nu crezi ca aceasta situatie va fi vesnic valabila! Oricand poate aparea cineva mai bun decat tine, asa ca sa nu ne credem Nr. 1 for ever!

  10. Dragul meu, ma bucur ca esti asa de talentat. Vreau sa iti dezvolti acest talent//dar din ce in ce mai mult și sa devii foarte bun in ceea ce-ti place să faci. Aș vrea sa te gandesti ca sunt si alti copii talentati la muzică, desen, sport, s.a.m.d. Cum te-ai simti tu ca cineva sa iti spuna si zilnic sa se bata cu pumnul in piept ca el e cel mai bun din clasa? Cred ca nu ti-ai dori niciodata un astfel de prieteni. E bine ca in viata sa ne ferim de mandrie, care este o cursa/ o capcana. Este foarte bine sa stim care ne sunt talentele, dar nu sa ne laudam cu ele. Atunci cand esti laudaros, oamenii vor avea tendinta sa fuga de tine si nimeni nu-si va dori un astfel de prieten.
    Creste si dezvolta-ti talentul, dar apreciaza-i la randul tau si tu pe altii talentati.

  11. Este foarte important ”a crede in tine”, acesta creste stima de sine, dar a te considera mai presus de oricine este o extrema

  12. Daca „declaratia” a venit dupa ce a reusit sa faca ceva inportant pentru el,atunci il „felicit” pentru reusita si ne bucuram impreuna. Dar dupa ce trece euforia ii povestesc despre faptul ca fiecare dintre noi are cel putin un talent si este special, ca pentru a fi buni la ceva trebuie sa ne placa acel ceva si sa muncim pentru a obtine rezultate si cel mai important e ca incercam sa fim „cei mai buni” nu de dragul competitiei sau a laudei ci pentru bucuria noastra sufleteasca.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s