ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață


50 comentarii

Darul din Calendarul de Advent – Ziua 3

Nu știu dacă voi așteptați zilele din calendarul meu așa ca și ursulețul cel mic A. :).

”Mami, ma pot culca mai devreme? Te rooog! ”

„ De ce? Nici nu e 8 încă , dar imediat ne pregătim. ”

„ Să treaca o data noaptea asta mai repede ca să vad ce ai pus tu in braduțul cu buzunărașe ! ”

Și are un entuziasm așa molipsitor !!

Și noi am ajuns azi în ziua a 3-a. Și sper că avem măcar jumătate din entuziasmul ursulețului A. și ni-l vom păstra până în ultima zi a calendarului.  🙂

nr3

Deschidem ușița și deja amintiri dulci din copilărie ne invadeaza: miros de scorțisoara, nuci, aluat copt… Să intrăm tiptil, tiptil și să vedem ce se pregătește în bucătăria Dulce în casă în această iarnă.

Anul trecută vă prezentam chiar la inceputul Calendarului de Advent minunata iesle din turtă dulce făcută de Roxana, doamna ce deține această pagina cu dulciuri homemade.

De biscuiții ei cu tematică de iarnă nici nu mai zic – de fiecare dată biscuiții ei n-au avut prilejul de a fi admirați prea mult timp . 🙂

Dacă sunteți din același oraș cu Roxana, puteți comanda cele mai frumoase torturi pentru aniversările voastre ( veți afla orașul intrand pe pagina).

Roxana nu este doar o mamică ce face dulciuri, este inventivă și organizeaza cele mai frumoase petreceri tematice pentru copii. De fapt eu nu am cunoscut-o ca și bucătăreasă , ci ca și bloggeriță. Multe dintre jocurile, experimentele lor ne-au inspirat și pe noi. O puteți citi aici:  Mami, joacă-te cu mine .

Și pentru că este o luna a darurilor, Roxana ne lasă două daruri 🙂  unul pe care sa-l pregătiți chiar voi in bucătăria voastra și altul ce-l veți primi din partea ei acasă :).

Cui nu-i place caramelul? Eu cred ca fiecare dulce l-aș inveli in caramel !

Roxana are o retetă așa de bună pe care ne-a impartăsit-o cu generozitate pe pagina ei. Așa că primim rețeta ca un dar.

Caramel – un deliciu pacatos 🙂 Il puteti folosi ca topping la inghetata, clatite, popcorn, in prajituri, torturi.
Se face simplu, din 3 ingrediente:
– 200 ml smantana pentru frisca La Dorna
– 200 gr zahar tos
– 30 gr unt
– putina sare
Intr-o cratita cu fundul gros ( gen tuci ) caramelizati zaharul ( aveti grija sa nu-l ardeti, devine amar ), cand zaharul s-a topit( a devenit auriu ) adaugati untul, amestecati bine, apoi turnati smantana.
Compozitia se va intari, nu e problema. Lasati pe foc pana se topeste din nou. Amestecati incontinuu in jur de 7 minute, nu e nevoie de timp mai mare pentru ca se va intari prea mult. Dati deoparte cratita si lasati la racit. Eu grabesc procesul punand cratita intr-o oala mai mare in care pun apa rece. Amestec pana se raceste. Cand e gata, puteti turna caramelul intr-un borcan si il puteti pastra la frigider.
Avand unt in compozitie, la rece caramelul se va intari. Daca il vreti mai lichid, puteti scufunda borcanul pentru cateva minute in apa fierbinte.”

Al doilea dar este un cozonac mare si pufos ce va fi pregătit in perioada plecării spre câștigătorului darului . Chiar imi pare rău că nu ma pot inscrie si eu 🙂 – in perioada asta cuptorul meu coace doar argilă.

15300707_1195878877126433_168400315_n

996783_451893468353706_4079899997857579462_n

14370163_549019008641151_7756288824081647596_n

Puteți să vă inscrieți pentru acest dar până la ora 22 lăsând un comentariu în care să ne spuneți ce dulciuri veți pregăti voi de Crăciun 🙂 și ce ați comanda din bucătăria Dulce in casă. Lăsați si o apreciere acestei pagini  și puteți da vestea mai departe.

O zi senină să aveți !

LATER EDIT

Pufosul cozonac va pleca spre numărul 22 . Felicitări, Gabriela Pojar !


2 comentarii

Scena Nașterii- câștigătorii

În data de 15 noiembrie am lansat pe blog o provocare frumoasă, aceea de a confecționa fiecare din ce materiale doreste o iesle cu tot cu personaje. Recunosc că m-aș fi bucurat să fi participat mult mai mulți copii și părinți, dar mă bucur mult pentru participanții tare harnici din acest an.

Am primit pozele lor din timp și astăzi veți vedea si voi creațiile lor. Am fost uimită de imaginația bogata a copiilor. Au creat o iesle din materiale la care nici nu mă gandeam ca le-as putea folosi vreodata :).

Haideți să le vedeți și voi ( le-am postat în ordinea înscrierii):

  1. Renata ( 3 ani )

Micuța Renata a lucrat cu mare drag și vreo două săptămani, imi spunea mămica ei, a tot povestit despre Nașterea Pruncului Isus.

img_4850

 

cats

2. Eliza ( 8 ani)

Avem de data aceasta o creație de copilaș mai mare, cu mână sigură . Cu ac, ata si fetru a creat o iesle tare duioasă.

dscn9172

3. Dante ( 8 ani)

Dante a mesterit cu mare drag  și  pricepere, ieslea, Pruncul si pe Maria si Iosif. De data aceasta, avem o creație din plastilină.

unnamed

cats

4. Rita Lung ( 9 ani) 

O iesle dintr-o cutie din lemn și cutiuțe de chibrituri pictate cu măiestrie.

unnamed

5. Gabriel Lung ( 13 ani) – sunt frați, dar fiecare are sansa lui de participare

Aici după cum vedeți: multă imaginație 🙂

unnamed-1

6.Antonia ( 1 ani si 9 luni) și mămica ei, Roxana

Renata mi-a scris povestea creației lor și a spus-o așa de frumos, că nu m-am putut abține să nu o împărtășesc cu voi.

Draga Coca,
Venim si noi timizi cu scena noastra. Este primul an cand facem una, al doilea an al Antoniei, asa ca fii, te rugam, ingaduitoare cu noi 🙂 Cu siguranta insa, vom face din asta o traditie de familie si in timp vom deveni experti!
Pentru ca suntem in „deplasare” cu tati, care e plecat cu munca, resursele ne-au fost limitate si ne-am pus la treaba imaginatia: cum am putea sa facem ceva care sa fie altfel, sa nu ne panicam daca se mai gusta (poate are gust bun de papa) si pe care la plecare, sa il lasam cadou gazdei generoase la care am stat?
Hm, grea incercare, dar eu zic ca am reusit sa imbinam utilul cu placutul. Mai jos lista de materiale:
– una bucata fata, care ii va da mamei la mana ce i se cere;
– una bucata tati, care va amuza fata, dupa ce se plictiseste;
– una bucata mama, care va taia, lipi, decupa, asambla si vorbi in tot acest timp, explica alegerile facute pentru o mai buna desfasurare a activitatii;
– cartoane ramase de la hartie igienica;
– fetru colorat (multe culori, ca mami sa aiba si pentru viitor);
– scoci cu model;
– benzi de diferite culori;
– bucati de material;
– creioane;
– hartie alba pentru a desena, decupa si folosi ca sablon;
– foarfeca;
– voie buna asortata cu zambete;
– chef de munca presarat cu drag pentru ce facem.”

unname2

cats

7. Ana ( 5 ani) ce a avut un ajutor prețios, surioara ei, Maria de 1 an și 9 luni

unnamed

8. Silviu ( 8 ani)

O scenă a nașterii din piese Lego ( preferatele lui) tare ingenios creată.

15280979_342638796106909_275788762_n

cats

9. Ruslana (8 ani) 

Ne povestește singurică cum a realizat scena ei: ” Am realizat Scena Nasterii lui Isus sub forma de tablou,pentru acesta am reciclat o cutie de ciocolata pe care am primit-o de ziua mea.”

unnamed-2

10. Rebeca ( 7 ani) 

Și povestea mamei 🙂 : ”

Pe fetita mea o cheama Rebeca si are aproape 7 anisori. Imediat ce i-am spus de provocarea ta”Scena Nașterii- o provocare și un dar de Crăciun” a zis… mami mami dar putem sa il numim proiectul nostru? Desigur puiutzul meu! Si s-a apucat de el imediat a doua zi. 
Am incercat sa ma gandesc la o idee prin care sa o fac sa il realizez singura, asa ca ne-am inspirat de pe pinterest. Iti atasez link-ul de unde am preluat ideea personajelor principale https://ro.pinterest.com/pin/576108977317229615/  . Foarte usor de decupat si de lipt. Pentru ea a fost usor ca are indemanare la asa ceva. Decorul din spate un capac de cutie e carton pictat si culori alese cu grija. Sunt foarte mandra si de Steaua care vesteste Nasterea Domnului Iisus Hristos, pe care Rebeca a insistat ca este cea mai minunata stea  si luminoasa de pe cer care a existat vreodata. 
E foarte incantata de cum a iesit finalul proiectului. A zis ca sigur o sa aprecieze si Mos Craciun cand va veni sa ii aduca cadourile si va vedea ce lucruri minunate a realizat.
A fost o idee minunata si indiferent cine castiga sper ca copilasii care se vor bucura de figurinele tale sa simta dragostea cu care realizezi aceste mici creatii.

p.s ”Stiu ca este greu uneori sa fii parinte si ca un copil iti poate rascoli si ultima farama de rabdare”

unnamed

 

11. Elisa si Ema ( 5 și 3 ani) 

Mămica lor mi-a povestit cum a fost creată această iesle: ” Elisa a lucrat cu atât hotărâre, nu ma așteptăm să se organizeze și sa fie asa Hotărâtă!  E tare mandra ca are ce sa ii arate bunicului când vine la noi de Crăciun!  Munca a fost împărțită asa: Ema a făcut oițele și a pictat cutia cu negru,  Elisa a colorat și decupat toate figurinele. Eu le-am laminat și am lipit cu pistolul de niște piese de construit și m-am ocupație luminite:) ”.

unnamed-1

12. David, micuța Eliza și mămica lor

Puteți citi povestea realizării acestei scene chiar aici, pe blogul lor.

img_7889

13. Mămica Delia și fetițele ei 

Au mesterit o iesle tare frumoasă ce asteaptă să fie locuită.

unnamed-1

 

Pentru mine și ursuleții mei ( cel mic A. aproape că nici nu a vrut să aleagă – imi tot spunea ” toate sunt așa de frumoase, e  așa de greu să alegi” ) toti sunteți câștigători.  Sunt sigură că ați muncit cu mare drag, de dragul provocării,a  fost o experiență frumoasă pentru voi și totodată un timp minunat petrecut impreună.

Ursuleții au tras la sorți un biletel și căștigătorul este …

După cum vă spuneam , a fost atat de greu să alegem… să vă spun că s-a lăsat cu lacrimi? 🙂 Până la urmă ne-am hotărât și vom mai oferi un premiu. Pentru că cei inscriși la concurs au avut diferite vârste, A. a ales un participant dintre cei cu varsta mai mica si D. dintre cei cu varsta mai mare. Felicitări, Antonia ( 1 an și 9 luni)  și Rebeca ( 7 ani) !  Tinem să vă asigurăm din nou, că toate , toate ne-au placut foarte mult ! ❤

Darurile noastre vor pleca după data de 15 decembrie, dar vor ajunge la timp la voi.

Vă mulțumim din suflet pentru că ați răspuns acestei provocări ( vă așteptăm și anul viitor)  și dacă veți da o comanda pe pagina creațiilor mele Figurine Fimo by Coca , să știți că aveți o reducere de 35 % ( valabilă doar pentru voi).

O zi frumoasă și liniștită vă dorim ! 🙂


90 comentarii

Darul din Calendarul de Advent – Ziua 2

2

Deschidem astăzi „ușița” cu numărul 2…deschidem și inspirăm adânc: un miros imbietor de scorțisoară, cuișoare, portocale, flori vine din spatele ei. Ce să fie oare? 🙂

Să tragem bine de ușiță și să ne lăsăm inundați de culori și arome căci darul de astăzi vine de la prietena noastră dragă Valeria  ( Valery Soap)

În magazinașul Valeriei, se simt din plin sărbătorile. Uitați ce minunății ne vă pregăti in această iarnă.

 

 

 

După cum vedeți, minunile realizate de Valeria sunt îmbrăcate în straie de sărbătoare.

Despre cosmeticele naturale ale Valeriei am povestit aici , aici și aici. În această perioada foarte aglomerată, în care mâinile mele modeleaza întruna argilă, crema de maini și sapunurile Valery Soap sunt salvatoare pentru mine.

Marturii de la cei ce folosesc aceste produse naturale veți găsi pe pagina ei de Facebook aici  . Sunt sigură că veți fi convinși să le incercați si voi.

Și un dar tare frumos vi s-a pregătit astăzi: vă puteți face singuri un coșuleț cu produse în valoare de 70 de lei care să arate ca și în poză ( voi veți alege ce veți dori):

Cosmeticele pot fi comandate lăsând un mesaj privat pe pagina de Facebook sau direct din magazinul online Valery Soap,

Ca să vă înscrieți ( și o puteți face până la ora 22 ) , lăsați un comentariu în care să ne spuneți ce daruri parfumate create de Valeria ați alege voi ca să dăruiți celor dragi. Totodată, m-aș bucura să oferiți o apreciere paginii de Facebook dacă nu ați facut-o până  acum și să dați vestea mai departe :).

O zi frumoasă să aveți !

LATER EDIT

Cosulețul parfumat va merge la numărul 56. Felicitări, Andreea Petrescu ! 🙂

valeria-56


113 comentarii

Darul din Calendarul de Advent- Ziua 1

La mulți ani tuturor românilor ! 🙂

Am ales să deschidem ușița calendarului de advent cu un dar ce se potrivește așa de bine acestei sărbători.

Avem onoarea să găzduim astăzi pe blog o poveste frumoasă, ce s-a născut dintr-o mare pasiune pentru tot ceea ce înseamnă România.

Atunci când cunoști omul din spatele unei povești, opera acestuia îți devine și mai aproape de suflet. Și eu, și ursuleții simțim că suntem un strop din povestea de azi.

Da, astăzi în sfârșit putem să admirăm o carte pe care am așteptat-o cu mare nerbădare atata timp: Enescu și hora razelor de soare. 

img_0530

Am avut bucuria să ne întâlnim cu scriitoarea Cristina Andone și copilașii ei,  eroii povestilor așa de îndrăgite de noi, în urmă cu un an și ceva într-un loc de poveste: Muzeul Satului din București. Deși am fost acolo de atâtea ori  ne place se ne reintoarcem de fiecare dată.

Sunt așa sigură că o parte din povestea lui Enescu își are inspirația si de acolo.

Thea și Sasha- niște personaje tare dulci și in viața reală, nu doar în carte și ursuleții au avut un timp minunat de joacă, iar părinții un timp frumos de depănat povești.

12042852_937004723023298_2402030830673781235_n

Dacă aveți vreodata nevoie de un ghid prin muzeul satului , Cristina Andone ar fi cel mai minunat ghid: unul entuziast ce v-ar spune povesti despre fiecare casută in parte, fiecare motiv popular de pe ii, covoare și v-ar face să vă iubiti și mai mult țara și trecutul acesteia.

Am citit pe nerăsuflate celelalte povesti din Pădurea Muzicală, dar aceasta despre Enescu are ceva aparte.

Cand a ajuns povestea la noi însoțită de un galben fir de pai, D., ursulețul cel mare, a rasfoit-o cu repeziciune, cautand ceva…„hmmm…se pare că este altfel, nu găsesc ce-i plăcea lui Enescu să facă, ce mancare preferată avea, ce culori iubea…” . Îi spun că o carte nu se răsfoiește repede, ci se citește incet, filă cu filă. Dar după cum vedeți, copiii nu vor povesti seci, sobre despre viata compozitorilor: vor să-i simtă aproape, să stie că  au si ei culori preferate, că mănâncă dulciuri, că iubesc animalele. Uite așa au ajuns poveștile Cristinei la inima copiilor.

Sigur, preferințele lui Enescu erau frumos asternute în carte 🙂 – scriitoarea nu si-a dezamagit micii cititori.

img_0531

Chiar nu vreau să vă fur plăcerea de a descoperi singuri povestile din carte, vă voi incanta ochii doar  cu cateva ilustratii desenate atat de frumos de Adriana Oprița și Thea Olteanu . Fiecare  pagină este plină de simboluri izvorâte din motivele populare cusute cu măiestrie de bunicii, stră- străbunicii noștri. Dar veți găsi și informații despre păsările din Romania ( din anumite regiuni), cum arată notele muzicale, cum asezăm degetele pe pian ( și aici totul poate fi o joacă frumoasă ) .

img_0534

img_0535

img_0536

img_0537

Da, așa cum sunteți obișnuiți, veți fi răsplătiți la final cu jocuri istețe :).

img_0538

În ziua în care ne-am intalnit la Muzeul Satului, le-am oferit copiilor două daruri inspirate din ilustratiile acestei cărți. Pur si simplu m-a copleșit bucuria lor.

11227389_937004706356633_3670994335649768102_n

12049456_937004699689967_8432143644864281527_n

Și da, nu am rezistat să nu-l modelez și pe Enescu pentru a -l folosi în activitățile noastre.

img_4355

Cartea ce o vedeți la noi este tipărită în tiraj foarte , foarte mic doar pentru a fi prezentată. Dar va apărea la sfârșitul lunii ianuarie la editura Curtea Veche. Autoarea va insista ca această carte să aibă si CD-ul pe care ne-am obisnuit să-l vedem in fiecare carte din această colecție.   Toată colecția ” Povești din Pădurea Muzicală ”se va re-edita treptat pana în septembrie, cand începe festivalul Enescu. Atunci când veți cumpăra această carte să știți că veți contribui astfel  la un proiect în care și scriitoarea Cristina Andone, alături de pianista Raluca Știrbăț, violonistul Alexandru Tomescu și ȘErban Strudza ( prședintele Ordinului Arhitecților din România) s-au implicat foarte mult. Cartea a fost scrisă pentru a încuraja refacerea conacului lui Enescu ( locul in care compozitorul s-a jucat, a ascultat muzica lăutarilor, a compus și mai ales a fost răsfățat de bunici și de mamă ). Casa este acum pe cale să se prăbușească sub povara vremii și a vremurilor.  Veți putea chiar dona in conturile asociației ( veți regăsi acele informații pe ultima pagina a cărții ).

De ce Enescu  și nu alt compozitor român? am întrebat-o eu pe scriitoare.

Și am primit un răspuns așa de frumos:

”L-am ales pe Enescu pentru ca face parte din brandingul de tara. Este compozitorul care a stiut sa asculte cel mai bine sufletul nostru national si sa-l orchestreze la nivel european. La nivel sentimental-biografic, scoala de muzica la care ma duceam dis-de -dimineata se numea Enescu. Iar in studentie, prima bursa a fost cea pentru Scoala de Vara de la Tescani, organizata de Andrei Plesu si H-R Patapievici chiar in conacul in care se juca Maruca in copilarie. Am trait cateva saptamani pe dealurile colindate de Princess Aimee si am spus in gand o rugaciune langa doua morminte goale, ingemanate in tristete. Acolo isi vedea Enescu sfarsitul alaturi de Maruca sa iubita. Acolo, la Tescani era Padurea sa Muzicala:)
                Dragii mei, darul din ziua de astăzi este cartea ” Enescu și Hora razelor de soare”   ce va veni la voi însotită de un mic pai pus între file de mâinile scriitoarei și de autograful acesteia.
                M-aș bucura mult dacă veți aprecia paginile de Facebook ale acestor carti frumoase ce au bucurat atâția părinți și copii :  Povești din Pădurea Muzicală   și Enescu și hora razelor de soare
            Ca să vă inscrieți, lăsați, vă rog, un comentariu aici, pe blog, până la ora 22  în care să ne spuneți  dacă ați citit celelalte povești muzicale sau este prima dată cand auziți despre ele, ce au însemnat pentru voi și copilașii vostri. Și ii puteți lăsa și câteva cuvinte frumoase de apreciere dragii noastre Cristina Andone.
             Vom afla cine a câștigat darul în seara aceasta- anunțul va fi postat tot in acest articol la final.
              O zi frumoasă să aveți !
LATER EDIT
 Povestea lui George Enescu va inveseli familia doamnei Lazăr Andreea, numărul 102. Felicitări ! 🙂
good-102-g
 

 


Scrie un comentariu

Calendar de Advent pentru cititorii noștri

Chiar nu știu cum, când s-au scurs așa de repede zilele din acest an. Ursulețul cel mare îmi spune: „De ce trece timpul atât de repede?” Recunosc ca așa aș trage de timp, să întind pur si simplu orele 🙂  și anumite momente așa de mult le-aș trăi și repeta de nenumărate ori.

Și uite așa ne apropiem iar și iar cu pași repezi de o frumoasă sărbătoare așteptată cu nerăbdare de mari și mici. Din nou gonim să căutam cadouri pentru cei dragi, să pregătim cele mai gustoase măncăruri,  să rezervăm din timp locuri în diferite zone din țară sau din lumea- ntreagă… și deși spunem an de an ca n-o mai facem, totuși parcă de fiecare dată pierdem esențialul: de ce sărbătorim?  E o bucurie mare să dăruiesti, să te asezi la o masă festivă cu cei dragi, să petreci clipe de neuitat in locuri frumoase, dar dacă aceste momente nu le trăiești din plin și nu te bucuri de fiecare clipă, ci sufletul ti-e impovărat, ești așa stresat ca nu poti termina totul la timp, sărbătorile acestea își vor pierde farmecul.  Și sper și eu ca anul acesta va fi diferit :)…

Sărbătorile ne fac mai darnici: atunci ne gândim la cei care nu sunt atât de binecuvântați ca și noi, la orfani, la văduve, la cei aflați în suferință. Chiar dacă acest sentiment al dărniciei ar trebui să ne cuprindă inima în fiecare zi din an, măcar acum să-l lăsăm să curgă din plin înspre cei ce au nevoie de ceea ce avem noi de oferit.

Avem cititori noi în acest an ( mă bucur de fiecare dată cand primesc o înștiintare prin e-mail că o nouă persoană s-a abonat sau a apreciat pagina de Facebook) așa că poate voi nu știți de felul în care am sărbătorit noi, cei mai vechi, pe blog anul trecut : am făcut chiar aici pe blog un fel de Calendar de Advent. Mai multe despre acesta puteți citi : aici  Și dacă doriți idei de activități pentru copiii voștri , le găsiți aici pentru 2- 6 ani și aici pentru 6-10 ani.

sursa foto

De vreo 6 ani, le pregătesc copiiilor un Calendar de Advent.

Este un minunat prilej de a ne pregăti sufletele pentru frumoasa sărbătoare de la sfârșitul lunii decembrie.

Nu este un calendar obișnuit – începând cu prima zi a  lunii decembrie, mai precis ale celor patru săptămâni dinaintea Crăciunului, în care duminicile reprezintă câte un advent-vom număra zilele și vom bifa încă o săptămână care a trecut şi care ne aduce mai aproape de marea sărbătoare. Calendarele au felurite forme, numere, ușite. În fiecare zi copilasii pot găsi mici surprize sau idei de activități.

Și pentru că nouă, părinților, nu ne face nimeni un astfel de calendar , m-am gândit să vă pregătesc aici pe blog unul :). Începând cu data de 1 decembrie, aproape toată luna în fiecare zi va fi oferit un dar aici, în căsuța noastră. Articolele vor apărea dimineața devreme și vă veți putea înscrie până la ora 22.

Anul acesta au răspuns invitației mele de a participa și  câteva doamne foarte talentate pe care le-am descoperit în comunitatea Work at Home Moms ( mămici care lucrează de acasă ). Știu că au fost acum foarte multe oferte de Black Friday, dar ar fi minunat dacă am cumpăra daruri pentru cei dragi și de la cei ce trudesc din greu să creeze lucruri frumoase cu mâinile lor. Darurile acestea au in ele ceva aparte, o părticică din sufletul celui ce le lucrează- poate nu vor fi perfecte ca cele din fabrică, dar tocmai unicitatea lor le dă un farmec aparte. Și eu incerc ca in fiecare an să cumpăr articole handmade. Anul acesta printre darurile ce le voi oferi sunt si : săpunuri naturale, biscuiți făcuți in casă, tricotaje, cutiute decorate.

Vă mai spun doar câte ceva despre asociația WHAM și închei.

15135921_10207994718849109_5346871271668095399_n

WAHM România este o inițiativă socială menită să vină în sprijinul mamelor active și conștiente de importanța lor vitală în cadrul familiei. S-a putut numi o comunitate încă din primele zile de la lansarea ideii, datorită sutelor de persoane care au aderat cu entuziasm la pagina Facebook  dedicată curentului ”work at home moms” în țara noastră.

Ulterior, proiectul s-a cristalizat în înființarea Asociației Work At Home Moms.

Mesajele de susținere și celelalte reacții aprobatoare nu au venit doar de la mămicile interesate de desfășurarea unei activități lucrative la domiciliu, dar și dinspre celelalte categorii sociale.

Doamna ce a înființat această asociație este Elena Gorun ce a strans de-a lungul timpului pe lângă ea o echipă minunată. O lăsăm chiar pe ea să ne spună de unde a izvorât dorinta de a face un proiect așa de frumos pentru mamele din țara noastră : ” Sunt o proaspătă mămică WAHM, sintagma ce definește cel mai bine pofta mea de viață și nevoia de a-mi folosi energia creatoare în sânul familiei mele, împreună cu soțul și copiii mei. Știu că îmi pot alege viața pe care mi-o doresc și îmi exercit cu recunoștință acest drept. La fel, știu că nu sunt singura mamă WAHM și pentru asta mă aflu aici.

Este un proiect complex și dificil, dar alternativa este să lăsăm totul cum e, pentru că ”merge și așa”. Nu, nu merge și așa, niciodata nu a mers dar ne-am complăcut în soluțiile aflate prea la îndemână: creșe și bone, program de 10 ore, 6 zile pe săptămâna, de educație se ocupă profesorii că d-aia primesc salariu, eu plec în Spania să am grijă de copiii mei îngrijindu-i de fapt pe ai altora. Nu mai merge așa, trebuie ca soții să vadă asta în ochii soțiilor, iar soțiile – în sine.

Mamele din România au nevoie de ajutorul vostru. Fiți alături de noi așa cum și mamele voastre au fost (sau ați fi vrut să fie) alături de voi. Starea de bine a unei națiuni izvorăște din fiecare cămin și toate firișoarele acelea de dragoste pe care le vrem unite spre binele general sunt în pericol să sece sub pârjolul indiferenței. Vrem să muncim, dar nu oricât, oricum și oricui ci așa cum muncesc mamele: cu dragoste, cu răbdare, dând viață.”

Așa că în luna următoare fiți pregătiți să întâlniți oameni noi, frumoși, creații superbe, daruri oferite din suflet. Începând cu data de 1 decembrie vă astept să deschidem cate o „ ușiță ” și să ne bucurăm ca niște copii atunci când li se pregătește o surpriză :).

O zi minunată tuturor !

 


5 comentarii

Cum este să fii părinte în vremurile Facebook și WhatsApp ?

Eu încă nu știu concret, deși fiul meu cel mare mai are doar vreo 3 luni și împlinește 10 ani. Nu are nici cont de Facebook, nici de WhatsApp. Recunosc că prefer să-l văd jucându-se cu fratele mai mic cu mașinute, Lego, cuburi, inventând fel și fel de jocuri și nu pironit în fața telefonului sau a calculatorului.

Și nu, nu  că nu ar avea habar – dimpotrivă este un copil informat- pune o mulțime de întrebări. Când avea vreo 8 anișori, imi spune: ” Ce poate fi Facebook?  Eu înțeleg că ar fi o Carte a Fețelor , adică un fel de album unde iti poți pune poze?  Și mai văd că discuți doar cu femei aici, cu prietenele tale. Îmi pare destul de plictisitor. Cred că nu -mi trebuie când voi fi mare, nici tati n-are cont!”  Să nu se supere domnii ! 🙂 I-am explicat că această rețea de socializare are si alte avantaje, dar i-am prezentat și pericolele ei.

sursa foto ( dând clic pe  link , găsiți un alt articol interesant despre expunerea copiilor la rețeaua Facebook)

Primesc cereri de prietenie de la copii  și aici nu voi da prea multe detalii. Dar mi se pare trist, de cele mai multe ori nu dau curs acestor cereri, cumva as vrea sa-i descurajez, desi stiu ca nu am eu cum sa o fac. Mă uit prin pozele lor- poze făcute prin pat, prin cameră, in diferite pozitii și  postate public.  Și mă intreb: până unde independența copiilor? Sigur, ii lăsăm liberi, dar ei nu au discernământ, înțelepciunea unui adult la varste așa de fragede, nu știu că lumea din jurul lor nu este așa de frumoasă cum o cred ei, nu înțeleg pericolul expunerii.

Și am realizat și mai mult riscurile la care ne supunem copiii, atunci cand ii lăsăm să facă tot ce vor pe aceste rețele de socializare, atunci când am citit de curând o carte primită pentru recenzie de la editura Lizuka Educativ A fi părinte in vremurile Facebook și WhatsApp  ( o găsiți în acestă perioadă la reducere așa că puteți profita).

Internetul și noile tehnologii ne permit să facem călătorii fascinante, să ne sporim cunoștințele, să întâlnim persoane din lumea întreagă, chiar dacă și numai la modul virtual. Și totuși aceste tehnologii ascund și anumite pericole, pe care mulți părinți, ce nu cunosc prea bine  internetul, nu știu să le gestioneze.

Autorii acestei cărți  Iacopo Casadei și Andrea Bilotto sunt specializati în psihologia muncii și desfășoară activități de consiliere psihologică în numeroase școli italiene.

Cartea este un fel de manual pentru părinți, dar și pentru toți profesorii și educatorii care doresc să se apropie de viața tinerilor fără a le invada spațiile necesare dezvoltării. Noi trebuie să fim mult mai informați decât ei, cumva tot timpul cu un pas înaintea lor.  Sunt sigură că ne vor respecta și mai mult deciziile dacă vor vedea că știm despre ce este vorba, că le prezentăm argumente pro si contra fondate.

Autorii cărții ne spun că în timpul ședințelor de consiliere cu părinții, au constatat că mai mult de jumătate dintre ei nu știu ce fac copiii lor pe Facebook.  Dintre părinții copiilor  care utilizează diferite rețele de socializare, 23 % nu utilizează internetul și 64 % nu au un cont pe rețelele de socializare ( studiu făcut în Italia).

O întâmplare relatată de autori: „  Acum apoximativ un an, un grup de adolescenți dintr-un sat mic din provincia Rimini, s-au întâlnit în câteva seri la rând pentru a flecări până noaptea târziu pe o stradă  de la periferie deranjând rezidenții din zona respectivă. De câte ori nu se intamplau astfel de lucruri și pe vremea noastră? O doamnă vârstincă a ieșit intr-una dintre seri, evident obosită de zgomotul nocturn, a coobrât în stradă și i-a certat pe tineri cu asprime strigând la ei, aruncându-le invective, exact așa cum fac doamnele în vârstă din toate timpurile. Însă astăzi, trăim in era noilor tehnologii, așa ca unul din tineri a filmat-o cu telefonul mobil și a doua zi a postat scena pe internet, numind-o „ circul nebunei bătrâne”. Datorită circulației rapide pe net, filmulețul a ajuns la alți tineri din grupul respectiv, la cunoștințele lor care, cu toții, au comentat cu privire la doamna respectivă, adăugând diverse epitate și fraze injurioase. Distribuirea rapidă a acestor postări a ajuns si la nepotul bietei femei, care a povestiti părinților ce se întâmplase. Aceștia au făcut reclamație la poliție celui care a postat filmulețul respectiv și tinerilor implicați.

Poliția a percheziționat locuințele tinerilor, ale căror familii au fost incriminate și pentru o serie de alte delicte. Au fost verificate fișierele de pe hard discurile computerelor tinerilor și s-au găsit materiale pornografice, filme și muzică descarcată ilegal și altele asemenea. Dar să fim sinceri, există în ziua de azi adolescenți care să nu aibă pe computer materiale de acest tip? Mai mult: unii părinți , în tentativa lăduabilă de a-și proteja copiii, au preluat ei înșiși responsabilitatea pentru cele întâmplate. Continuând însă cercetările, poliția a constatat cu ușurință că eroicii părinți nu doar că nu cunoșteau parolele pentru a intra în programe, dar majoritatea nici nu știau cum se navighează pe internet și au fost acuzați de mărturie mincinoasă” . 

Astfel de certuri poate că se întâmplau și in trecut, dar in zilele de azi din cauza noilor tehnologii totul devine mult mai complicat și noi părinții trebuie să avem o vigilență sporită, să ne protejăm copiii- chiar și de ei înșiși.

Ni se prezintă la începutul cărții o istorie a rețelelor de socializare: cum au apărut, cum s-au dezvoltat în timp.

Găsiți în cuprinsul cărții următoarele teme:

Introducere

De la internet 2.0 la reţelele sociale

Tinerii şi noile tehnologii

Naşterea internetului 2.0

Fenomenul reţelelor sociale

Reţelele de socializare cele mai populare

Fenomenul Facebook

SnapChat: noua aplicaţie care face ravagii printre adolescenţi

WhatsApp şi explozia aplicaţiilor de instant mesaging

Unele riscuri ale internetului

Atacuri pe internet: cum să ne apărăm prin lege

Copilăria şi adolescenţa în epoca Facebook

Mai bine pe reţelele de socializare decât în companii dubioase

Să ne ajutăm copiii să dezvolte relaţii empatice

Identităţi confuze

Noi medii, noi pericole

Internet Addiction Disorder: dependenţa de internet

Friendship Addiction: dependenţa de reţelele de socializare

Fenomenul hărţuirii cibernetice

în internet şi afară: gestionarea emoţiilor

Pornografia online: riscurile pentru minori

Pedopornografia online şi formele de prevenire

Riscurile la adresa intimităţii

Educaţia pentru o utilizare echilibrată a noilor medii

Evitarea exceselor

Profesioniştii internetului

Mai multă viaţă în lumea reală decât pe internet

Capitalul social al copiilor noştri: online şi offline

Cum puteți afla că tinerii, adolescenții , copiii sunt depedenți de Facebook? Sunt anumite simptome ( dar să fim sinceri le recunoaștem chiar la noi, cei mari ) :

  • se conectează de mai multe ori pe zi și chiar de mai multe ori pe oră;
  • se gândesc în permanență la activitățile de pe profilul lor;
  • își continuă activitatea pe Facebook și în timpul meselor;
  • se simt tensionați și nervoși atunci când nu pot accesa rețelele de socializare din lipsa conexiunii la internet;
  • Facebook este cea mai frecvent utilizată aplicație de pe internet;
  • înainte de a merge la culcare își deschide din nou aplicațiile de rețele sociale;
  • stau conectați până la ore înaintate în noapte.

Consecințele ulterioare ale acestei dependențe  pentru copii sunt devastatoare: pentru ei va fi tot timpul mai importantă aprobarea prietenilor de pe Facebook, își doresc să aibă tot mai multe relații virtuale, în detrimentul celor sănătoase, reale. Apar in timp probleme scolare ( întârzieri, absente), izolare față de cei din jur. Și mai  grav, apar si probleme fizice: migrene, transpirații abundente, insomnii, tensiune, crampe și dureri musculare.

Dar vă las pe voi să studiați cartea și să vă spuneți părerea, să discutăm aici împreună: cum impuneți voi limite copiilor vostri- le considerați necesare? Vi se pare că se exagerează prea mult pericolele accesării acestor rețele ? Considerați că este necesar să ne controlăm copiii sau avem deplină încredere în ei? Vă este teamă de explozia acceasta tehnologică?

Vă aștept la discuții ! O zi frumoasă !

 

 

 


9 comentarii

Scena Nașterii- o provocare și un dar de Crăciun

Ne pregătim sufletele pentru sărbătoarea din decembrie. Așteptăm cu nerăbdare ziua de 1 decembrie când vom începe numărătoarea  din Calendarul de Advent. Iarna nu este nici pe departe anotimpul meu preferat, dar gandul la sarbatorile sfinte , imi încălzește sufletul și pur și simplu mă bucur și eu ca un copil an de an.

Noi obisnuim ca langa brad să aranjăm și Scena Nașterii : într-un an a fost din carton, într-altul cu figurine făcute din plastilină de casă și de cand a învățat mămica ursuleților să modeleze din lut polimeric.

Ce ați putea face și altceva cu o astfel de scenă? Să organizați un mic teatru ca și noi și cei mici vor înțelege și mai clar evenimentele din acea vreme.

Vă ajutăm chiar noi cu idei, puteți citi articolul nostru de acum vreo 4-5 ani : O invitație specială .  Acolo, personajele erau făcute din plastilină de casă ( făina, apă, sare și ulei ). Dar găsiti toate indicațiile pentru a face si voi un mic teatru, ba chiar si o invitatie 🙂 .

Dar vrem să vă oferim o provocare: ce-ar fi să creați împreună cu ai vostri copilași o astfel de Scenă a Nașterii? Va fi un moment frumos în care vă veți aduna toti, veti decupa, colora, modela , fiecare după cum se pricepe și veți asculta colinde.

Noi vrem să oferim și în acest an un dar : Scena Nasterii modelată de mine din lut polimeric Fimo. M-as bucura să ajunga la cat mai multi copii.

iesle

11987124_1681070058775343_2138538364702876224_n 12301479_1681070055442010_6746097277148431825_n 12321466_1681070095442006_3371025910451768138_n

Așa că vă invit să participați la darul meu de Crăciun și să faceți o iesle cu tot cu personaje  împreună cu pruncii voștri 🙂 ( dar să fie o poză făcută acum, nu din anii trecuți 🙂 ).

Trimiteti-mi apoi pozele voastre la adresa de mail ursuletinazdravani@gmail.com.

Puteți să vă inscrieți începând de astăzi ( deși nu cred că veți avea voi timp sa o meșteriți așa repede )  și până la data de 1 decembrie când voi anunta câștigătorul.

In darul nostru veți găsi pe : Iosif, Maria, Pruncul Isus in cosulet, cei trei magi, doi păstori, un înger și o oiță.

Și vor fi două daruri : două scene ale nașterii – una pentru cea mai frumoasă și poate chiar inedită creație ( vom avea si un juriu 🙂 ) și una oferită prin tragere la sorți pentru că știu că toata lumea va munci  cu drag.

Imi doresc mult să revăd acolo amprentele copilașilor vostri. 🙂

Pentru cei ce nu doriți să participați, dar poate ați dori o astfel de iesle , o veți găsi pe pagina creațiilor mele: aici.

Să ne umplem sufletele de frumos, de liniște, pace în această perioadă și să ne pregătim cum se cuvine pentru marea sărbătoare.

Și așteptăm cu mare drag și nerăbdare creațiile voastre ce vor fi afișate aici pe blog în data de 1 Decembrie într-un articol special.

O mențiune fac inca de acum 🙂 – Scena Nasterii va fi trimisă câstigătorilor dupa data de 15 decembrie, dar va ajunge la timp de Crăciun.

O zi senină tuturor !


209 comentarii

Povești din Pădurea Muzicală ( concurs)

Suntem înconjurați de sunete – plăcute, dulci, frumoase ce te îmbină la visare , ce îți umplu sufletul de energie  sau de altele stridente, tari ce te fac sa-ți dorești să porți în permanență dopuri în urechi. Vrem nu vrem, le auzim pe toate.

Și ne gândim acum la muzică. Ea face parte din viața noastră. Suntem diferiți și ascultăm genuri muzicale diferite. Dar cred și de fapt studiile arată aceasta, educația muzicală începe din pântecele mamei.  Vei asculta și-ți va plăcea să asculți ceea ce ți-au oferit părinții în copilărie.

Tot auzim despre importanța muzicii clasice și unii ar spune că e doar un moft. Și totuși s-a dovedit că nu e un simplu moft, ca muzica clasică înseamnă de fapt meloterapie.

Pare totuși parcă dificil să împrietenești un copil cu muzica clasică. Dar atunci când cel care a scris acea muzică devine un spiriduș jucăuș, când sunetele se ascund într-o pădure misterioasă și când operele muzicale sunt îmbrăcate în povești, totul devine altfel. Cristina Andone a reușit să-i faca pe copii să iubească muzica clasică într-un mod unic.  A adus in lumea copiilor, pot spune că și a părinților, bunicilor ( și eu m-am bucurat la fel de mult ca si copiii ) o colecție de 8 povești minunate.

Cititorii mai vechi ai blogului nostru deja stiu despre ce vorbesc. Așa că îngăduiti-mă  dacă mă voi repeta.

Povești din Pădurea Muzicală  este de fapt o colecție de 8 cărți, însoțite de cd-uri cu muzică clasică, ce a fost creată pentru a-i face pe cei mici, dar și pe cei mari să îndrăgească muzica clasică, să aibă o perspectivă nouă asupra acesteia.

povesti-din-padurea-muzicala

În aceste cărți, personajele principale , adică compozitori muzicali celebri iau forma unor spiriduși jucăuși și veseli. Ei locuiesc într-o Pădure fermecată și îi invită pe cei mici să ia parte la o aventură muzicală de neuitat.

Spiridușii sunt așa de diferiți ,așa cum și copiii sunt unici, deosebiti și speciali.  Poveștile sunt împletite cu joacă, imagini de vis, acorduri de muzică, sunete de animălute, parfum de flori, arome de prăjituri și ce vreți voi să vă mai imaginați.

Noi am făcut activități tare frumoase inspirate din aceste cărți și de asemenea, pentru a-i atinge pe compozitori, i-am adus la viață, modelându-i din argilă polimerică. Am stat la povesti cu ei, i-am scos afara la joacă. Treptat, am reluat aceste cărți,am ascultat din nou și din nou cd-urile , în care regăsim arii celebre din opera acestor compozitori.

compozitor-poza-super-ok

Toate activitățile noastre făcute pe marginea acestor cărți le veti găsi aici, pe blogul nostru.

cats

cats2

Și avem o veste așa de frumoasă pentru voi – în luna decembrie va apărea o nouă carte din această serie : Enescu si hora razelor de soare. Cu siguranță va fi un minunat dar de Crăciun pentru noi toți.

sursă foto

Așa că și noi, cei ce iubim Poveștile din Pădurea muzicală am început o horă românească de bucurie :). Hora a început pe pagina de Facebook a autoarei  cu un concurs în care erau oferite 3 seturi cu cele 8 cărți  și va continua începând de astăzi pe blogul nostru.

Suntem onorați să găzduim acest concurs în care Cristina Andone oferă încă 3 seturi cu îndrăgitele noastre povești. Participați și voi la hora noastră  și înscrieți-vă. Dacă nu veți câștiga, nu fiți triști. Într-adevăr, aceste cărți nu se mai găsesc în nicio librărie din țară, dar vor fi reeditate probabil anul viitor. Încă nu vă pot da prea multe detalii, dar cu siguranță că ne vor fi oferite la timpul potrivit de autoare pe blog sau pagina de Facebook.

Ei, si poate că vă ard opincile de nerăbdare să începem hora si cum vorba lunga-i sărăcia omului :), haideți să vă spun ce trebuie să faceți ca să participați.

  1. Oferiți un like paginii  Povești din Pădurea Muzicală dacă nu ați facut-o până acum.
  2. Dați vestea despre horă și concurs   distribuind public acest articol.
  3. Lăsați un comentariu în care să ne spuneți de ce v-ați dori aceste carți sau dacă le aveți deja, ce au însemnat pentru voi și copiii voștri.

Concursul începe astăzi, 7 noiembrie și se va încheia duminică seara,ora 22, în data de 13 noiembrie.

Vă așteptam cu mare drag să participați și vă dorim mult succes !


Un comentariu

Aventuri in Delta Dunării

Stiu că acum a început febra căutărilor cadourilor de Crăciun ( unii le caută chiar de prin vară 🙂 ), a pregătirilor pentru calendarul de Advent, a micilor surprize. Și totuși eu vreau să vă povestesc astăzi despre cu totul altceva, să readuc o fărămă de căldură , de vară , de verdeață…

Noi nu suntem genul acesta de oameni, ce isi fac căruța iarna si sanie vara, dar stiu că mulți dintre voi sunteți calculați si vă planificați vacanțele din timp. Așa că, dacă nu știți pe unde să mai ajungeți vara aceasta în România, zic să nu ratați Delta Dunării.

Am avut si eu idei preconcepute când am aflat că vom merge acolo într-o tabără: că ne vom plictisi, că mergem într-un loc uitat de lume, departe de civilizație, ca ne vor ” ciurui” țânțarii și multe altele.

Nu, totul a fost asa de frumos și zilele au trecut atât de repede, încât am fi vrut sa se prelungească mica noastră ședere în Deltă.

Povestea mea va fi despre Deltă, bărci, inot, jocuri, pescuit și…nenea Dinu. Fără nenea Dinu, care a presărat sare si piper peste timpul nostru petrecut acolo :), nu cred că zilele ar fi fost la fel.

Călătoria cu autocarul de la Constanta la Tulcea a fost frumoasă, pentru ursuleții priveliștile erau noi. În cele din urmă, am ajuns la Dunavățu de Jos. Toti copiii erau nerăbdători să vadă unde vor fi cazați, unde se vor juca, ce vor face acolo.

Și am ajuns la tabara Sunlight: ne-au intampinat  cativa oameni foarte primitori si dupa cum se vedea, foarte obisnuiti cu prezenta copiilor.

Recunosc ca eu nu sunt atât de pricepută în descrierea unui loc, nu știu să dau detalii tehnice, așa că dacă doriți să aflați mai multe detalii legate de tabără ( casele in care am fost cazați), curte, ,bucatarie, citiți informațiile de pe site-ul lor aici.

De ce Sunlight? Penru că intr-adevăr acolo te simți ca si cum ai fi prins razele unui soare, desi am avut foooarte multe activități ce uneori ne-au epuizat resursele fizice 🙂 , am plecat de acolo inviorați, veseli si cu dorința de a ne reîntoarce.

Dacă doriți să ajungeți acolo cu un grup de copii, luați in calcul colaborarea cu personalul acestei tabere. Puteți avea propriile voastre activități, dar impletiți-le si cu activitățile propuse de ei și vă asigur că nu veți regreta.

Dacă aparțineți de o biserică și veniți cu copiii membrilor, puteți avea cateva zile în care, pe langa diferitele activități biblice ( si e bine sa aveti o tematică de la bun inceput- de exemplu, acolo e minunat să aveți o Scoală Biblică de Vacanță – ideile și manualele le veți găsi pe site-ul  EGM- Echipare pentru Generația de Maine ) , dar veți putea avea și diferite activități sportive: jocuri, inot, pescuit ( și pe acestea le puteți face doar cu personalul specializat de acolo) .

Dacă veniți cu o grupă de copii de la școală, puteți face fel și fel de ateliere ( veți fi indrumați acolo și vi se vor pune la dispoziție și materialele necesare), dar desigur si activități ce țin de zona respectivă: plimbat prin Deltă, pescuit, inot.

Periodic, sunt organizate fel si fel de proiecte foarte interesante. Un exemplu de proiect : Prietenii fără pretenții.

Ca și lider între copii ( alături de alți lideri minunați cărora le multumim din inimă inca o data pentru invitatia de a le fi alaturi), de-abia am avut timp să respir ( cred ca doar noaptea :)) ) – dar cum eu nu sunt o persoană statică, mi-a prins bine.  MI-am spus de acasă că poate voi rata „intenționat” plimbarea cu barca și mai mult ca sigur inotul în Dunăre :)), dar vă dați seama că am  mers si la una și la cealaltă activitate.

Ziua incepea cu gimnastică de inviorare in curte și apoi un mic dejun copios. Urmau activitătile din sala de conferință amenajată special pentru copii : diferite povestiri ( lecții biblice în cazul nostru ), craft-uri, cantece. Copiii erau impartiti pe echipe si fiecare participa la cate o activitate diferită. Treptat, fiecare echipă trecea prin toate activitățile. Eu m-am ocupat de lucrul manual.

Poveștile au fost spuse in tabăra noastră de nenea Dinu ( el, v-am mai spus eu , este sufletul taberei 🙂 , sigur și proprietarul). Copiii au stat cuminți, asezați și au ascultat istorisiri adevarate din Biblie, dar si din viata lui nenea Dinu. Cu alura de bunic si talent de povestitor, desi niciodata nu vorbea prea tare, copiii l-au ascultat cu o maare anteție. Sunt sigură că multe dintre experientele povestite i-au marcat și îi vor ajuta  sa fie si ei, la randul lor, mai puternici.

Dupa masa de prânz ( bucătăresele gătesc așa de bine, nu vreau să par foarte entuziastă, dar am fost si in tabere in copilăria mea, in care mesele au ramas asa…o tristă amintire) si un scurt timp de odihnă, venea timpul preferat al copiilor : explorarea Deltei Dunarii . Copiii erau din nou impartiti pe echipe: unii mergeau la inot, altii la pescuit sau la plimbare cu barca cu motor sau vasle. Nu, nu a fost periculos: nimeni ( nici macar adultii ce stiau sa inoate ) nu avea voie fara vesta de salvare. La locul de plecare cu barcile, era o camera mare  in care erau asezate pe umerase veste cu diferite marimi ( chiar si pentru copii foarte mici).

Și uite-ne pregătiți să plecăm la inot.

Priveliști fotografiate in timpul plimbării cu barca

Cei care mergeau la pescuit, mai aveau parte de o experientă frumoasă: invătau cum să vaslească. D., ursulețul cel mare , a fost atat de incantat si si-a luat treaba in serios, chiar daca mi-a povestit dupa aceea ca nu e chiar asa de usor sa vaslesti. Cat despre mine, singura mea grijă era să nu cad din barcă, în timp ce altii munceau.  🙂

Ehei, dar nici cu pescuitul n-a fost prea ușor: să găsesti locul potrivit, să stii unde trage peștele oricum speriat de gălăgia noastră.

Toti copiii aveau undițe pregătite. Nu vă ganditi că puteți pescui doar cu o undiță profesională, chiar și una simplă, dacă esti priceput, iti poate fi de ajutor.

Cu ajutorul lui nenea Dinu, D. a reusit să prindă un pește- cat de fericit era cu mica lui captură ( da, eu i-as fi dat drumul inapoi, dar cum orice barbat doreste sa se laude cu reusitele lui,  nu m-am putut impune) .

În curte, erau organizate fel si fel de activități sportive ce ne antrenau nu doar muschii, ci si mintea.

Cursa cu obstacole a fost genială si nu multi au reusit sa ajungă pana la capăt. Un pas greșit si nu mai aveai voie sa continui. Nu, nu se supara niciun copil, dimpotrivă se ambitionau ca data viitoare sa mearga si mai departe, si mai departe.

Jocuri cu o parasuta uriasa ( daca ati stii cate activitati superbe se pot face cu această parasuta! – abia astept sa achizitionam si noi una, dar nu așa de mare )

Deși aș mai putea scrie atat de multe, vă voi povesti doar despre „festinul” pregătit  cu o zi inainte de plecare : un traseu de căutare cu  indicii organizat prin Dunavatul de Jos. Nu vă luați doar slapii cu voi cand veniti intr-o astfel de tabără – să veniti si cu incaltaminte sportivă ( vă spune cineva ce a suferit cand a mers cu slapii prin nisipul fierbinte 😀 ) .

Împărțiți din nou pe echipe, am pornit intr-o calatorie in cautarea multor indicii. Daca le gaseam, aveam voie sa mergem mai departe. Trebuia uneori sa raspundem la intrebari, sa executam o anumita sarcina. Fiecare echipa era insotita de un adult ce participase la organizarea acestui traseu.

Dupa mers prin caldura, bălării, nisip fierbinte , ultima probă  ne-a pus capac: ”Mergeti la ponton si in 15 minute, pescuiti 5 pesti. Aveti acolo unditele pregatite. ” Să vă zic ca cei mici din echipa noastra au pescuit 4 pestisori? Cat de ambitiosi pot fi copiii  !

Dacă doriți să aveți si voi parte de o experiență frumoasă în Delta Dunării, nu ezitați să le scrieți sau sa-i contactati telefonic pe cei de la Tabara Sunlight.

Detalii , prețuri legate de tabără veți gasi pe pagina principală aici.

La întoarcere, în drumul spre casă , să treceți și pe la acvariul din Tulcea. Este mult mai frumos decât cel din Constanța.

Oferiți-le copiilor și astfel de experiențe ( nu vă spun ce a a tot bodogănit cel mic pe traseul de orientare că e cald, ca e obosit, ca e drumul lung, dar vă asigur ca ar lua-o de la capat daca am merge anul viitor) – ii vor căli, ii vor face mai puternici, mai hotarați să duca pana la capat un plan, o promisiune, să muncească in echipă, să fie mai buni, mai iubitori, mai atenti cu altii si cu natura.

Mulțumim, nenea Dinu pentru experiența de neuitat! Sperăm să putem reveni la vară  ! 🙂

Multumim inca o dată celor ce ne-ati invitat in această tabără minunată !