ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață


24 comentarii

Recenziile – folositoare sau nu – un chestionar si un concurs cu carti

Mai intai să definim termenul ” recenzie” :). Pentru că am auzit și de recenzii la jocuri sau jucarii si cred ca este un termen folosit uneori gresit.

In DEX, gasim ca recenzia ( cuvant provenit din limba germana rezension ) este ” o prezentare succinta (la aparitie) a unei opere literare sau stiintifice, cu comentarii si aprecieri critice” . 
In ceea ce priveste cartile pentru copii, pe blogurile de parenting recenziile au mers chiar mai departe, fiind insotite de activitati ce pot fi facute pe marginea acestor carti si de imagini din cartile respective.

Acum doua luni, publicam un articol ( pe care va invit sa-l cititi aici : Eu si editurile – experiente de blogger )  in care spuneam ca de cand am acest blog, am scris si eu recenzii peste recenzii… Si nu le-am scris pentru ca vreo editura m-a platit sa fac acest lucru, ci pentru ca aceasta a fost alegerea mea, dezinteresata si benevola, sa scriu despre minunatii, pe care le-am descoperit si care ne-au incantat, pe mine si pe copiii mei.

Cand vine vorba de recenzii, ar trebui sa tinem cont de faptul ca noi toti suntem diferiti- avem trairi si ganduri diferite. Eu pot fi entuziasmata la maxim de o carte , dar altcineva sa spuna ca n-a citit in viata lui o carte cu un continut asa slab . Mie imi plac mult imaginile de un anumit fel, altii le prefera pe cele mici si care nu umplu paginile. Deci, sa nu ne judecati prea aspru atunci cand veti cumpara o carte in urma unei recenzii si nu va fi pe placul vostru. E drept, noi, cei care scriem despre carti , avem si responsabilitatea de a scrie si critici negative acolo unde este cazul.  Eu am preferat sa scriu doar despre cartile ce ne-au placut, de aceea nu veti gasi decat recenzii pozitive si entuziaste pe blog 🙂 .Recenzii frumoase  gasiti si pe blogul altor mamici bloggerite ( linkurile catre blogurile lor le-am trecut in articolul mentionat in randurile de mai sus) .

Am primit deseori mesaje de genul  “ nu ma gandeam ca se pot face atatea activitati pe marginea acestei carti atat de simple! M-ati facut sa privesc povestea cu alti ochi! Va multumesc! “ sau  “ m-am tot uitat la aceasta carte si chiar nu stiam daca sa o cumpar sau nu, nici pretul nu e foarte mic, dar dupa ce am vazut-o prezentata pe blog, n-am mai stat pe ganduri si am  cumparat-o imediat! “ .

Au fost si parinti care ne-au spus ca si-ar dori sa aiba si ei la fel de multe carti si daca ar avea la fel de multe materiale, s-ar descurca altfel.

As dori sa va spun cu cea mai mare sinceritate: nu am scris despre carti ca sa ne laudam cu biblioteca noastra, nici sa intristam inimile parintilor ce nu-si permit sa cumpere carti. Va spun ca am stat uneori mult timp pe ganduri daca sa scriu sau nu despre anumite carti, jocuri sau jucarii.    Dar m-am gandit ca multi dintre noi , cei interesati de educatia copiilor,  strangem din greu o anumita suma de bani pentru carti sau jocuri. Si atunci am vrea sa ii cheltuim pe ceva care sa merite. Eu mi-am dorit tare mult ca ai mei copii sa aiba o biblioteca mare , frumoasa asa cum am avut si eu in copilaria mea. Am preferat ca in loc sa imi iau o geanta sau o haina la moda, sa le cumpar carti. A fost decizia mea si nicidecum nu judec pe cei care fac altfel -fiecare isi cheltuie banii asa cum crede de cuviinta.

Si un pont, pentru ca in clasa baietelui meu mai mare erau parinti care nu auzisera de reducerile din librariile online si poate mai sunt si alti parinti care nu stiu , 90 % din cartile noastre sunt cumparate din librariile online atunci cand au reduceri de 50 %. De obicei cartile le cumpar de pe Elefant.ro, Libris si Librarie.net. Au fost situatii in care am cumparat o carte si de multe ori direct de la o anumita editura,  pentru ca aveam neaparat nevoie de ea sau poate pentru ca stiam ca nu o voi gasi la reducere ( cum sunt cartile de la editura Arthur) .

Mai sunt carti pe care le cumpar de la alte mamici ( diferite bazaruri  pe picasa sau pe FB). Nu ma deranjeaza ca au fost citite si nu sunt noi. Carti cu imagini fara cuvinte, cu diferite activitati, carti textile ( ce le-am folosit cand erau ursuletii bebelusi)  am cumparat mai multe la un pret mai mult decat accesibil  din magazinul online Julia Toys ( acest magazin este si sursa noastra de jocuri educative)  .  

Carti  frumoase in limba engleza de la editura Usborne avem foarte multe de la Bolos Anca, cu pagina In minunata lume a cartilor

Am pregatit pentru voi, dragi cititori, un chestionar.  Il gasiti AICI

M-as bucura tare mult sa il completati si sa aflam parerea voastra despre cat de mult va ajuta recenziile ce le gasiti pe diferite bloguri. Unele intrebari se refera doar la cartile pentru copii. Veti gasi de multe ori optiunea ” others”. Nu am lasat-o pentru ca nu mai aveam ce varianta sa scriu , ci pentru ca mi-as dori mult sa citesc parerile voastre.  Dupa doua saptamani, vom citi impreuna rezultatele acestui chestionar ( le voi afisa aici pe blog).

Nu va ia mai mult de 5 minute sa il completati. 🙂

Si pentru ca tot am vorbit despre carti, doresc sa le ofer celor ce vor completa chestionarul – aici ma bazez pe constiinta fiecaruia. Chestionarele sunt anonime, deci nu voi sti daca le-ati completat sau nu . Dar sunt sigura ca se vor inscrie doar cei ce indeplinesc aceasta cerinta.

Vreau sa va ofer cateva carti din biblioteca noastra. Vor fi 3 premii.

O carte pentru ochisori micuti 🙂

Jocurile „uite-asa” de Lucia Muntean

O carte pentru ochisori de copil mare 🙂

Intoarcerea lui Arpagic de Ana Blandiana

sursa foto

Si o carte pentru ochii parintilor 🙂

sursa foto

Atunci cand va veti inscrie, veti lasa un comentariu. Acolo, as vrea sa imi scrieti despre doua lucruri :

  • o carte ce ati cumparat-o in urma unei recenzii de pe blogul nostru si v-a placut foarte mult
  • o carte cumparata tot pentru ca ati citit o recenzie de pe blogul nostru, dar nu vi s-a parut ca in descrierea facuta de mine

Daca nu ati cumparat carti in urma citirii recenziilor de pe blogul meu, ai putea sa ne spuneti in comentariu ce recenzie v-a placut foarte mult si ati dori sa cumparati cartea respectiva.

Va puteti inscrie pentru aceste carti si de asemenea puteti completa chestionarul pana la data de 15 august, seara.

Va multumesc din suflet pentru feedback-ul ce mi-l veti oferi si va doresc alegeri intelepte in alegerea celor mai frumoase carti pentru voi si copilasii vostri! ❤


5 comentarii

Gradina cu splendori, crampeie de lumina si suflet a Cameliei

M-am intrebat de multe ori de ce au fost create florile. Am avut cateva ghivece cu flori care s-au ofilit in scurt timp pe pervazul din camera noastra.  Dar nu, nu a fost vina lor . Pur si simplu nu am eu darul de a creste flori, dar alte doamne il au din plin si le apreciez :).

In calatoriile noastre mai scurte sau mai lungi, intalnesc gradini bine ingrijite ce te fac sa ramai acolo uitat minute in sir, lanuri pline de flori…si de fiecare data am un raspuns : florile au menirea sa ne inveseleasca ochii si sufletul. Nu stiu cum o fac, dar atunci cand privesti  o floare, iti simti sufletul incarcat de frumos si culoare.

In vara aceasta, au poposit si in parul meu minuni de flori  , caci uite florile se pot aseza oriunde : pe un deget, pe suvitele de par, in gradina si in suflete.

Si florile mele calatoare au venit de departe, tocmai din minunata gradina a Cameliei. Daca nu ati intalnit pe cineva pasionat de flori , va invit sa o cunoasteti pe Camelia. Creatiile ei cu siguranta va vor lasa fara rasuflare.

 

E foarte greu ca un artist sa redea in opera sa frumusetea unei flori; creatia lui Dumnezeu este atat de complexa si noi cu greu o putem imita.

Dar rar am vazut flori mai frumoase create de mana unui om…asa ca nu am putut sa nu impartasesc cu voi  ce-mi vad ochii zilnic pe pagina ei. Cum le creeaza? Din ce? Sincera sa fiu, nu as risipi atata frumusete si mister cu intrebari, doar le-as purta si m-as bucura de ele :).

Si daca vreti sa va inveseliti vara, purtand florile Cameliei, o gasiti in gradina ei parfumata, calda si primitoare aici : My work of heart.

Flori poposite

…pe un ceainic

 

 

… pe rama unei fotografii cu persoane dragi

 

…pe suvite stralucitoare de par de copil ( caci doar ei stiu si ne invata cum trebuie purtate si iubite florile, chiar si cele mai neinsemnate)

 

Multumim , Camelia pentru ca ne invalui in atata frumos !


4 comentarii

Casute moderne in „Lumea mea din carton „

Va invit astazi sa vizitati o lume din carton :).

Ursuletii mei sunt foarte incantati de casutele de jucarie; vor sa aiba un loc unde sa -si gazduiasca omuletii Playmobil si diferite animalute.  Ne-am apucat noi de cateva ori sa construim cate una in stil Art Attack, dar nu ne-a reusit tot timpul sau  abandonam proiectul din cauza lipsei de itmp. Ultimul proiect abandonat a fost o casuta intr-un copac – ni se strambase cartonul, casuta nu statea drept, banda adeziva nu vroia nicicum sa se lipeasca perfect asa cum vedeam in emisiune… 🙂

Cand am vazut minunatiile ce le face un prieten de familie, l-am rugat sa ne permita sa povestim despre ele pe blog , mai ales ca am vrut sa vi le aratam si voua.

Ei, acest tatic este tare talentat: construieste fel si fel de casute folosindu-se doar de carton si uneori de materiale interesante: bucatele din conuri de brad, pietricele mici, scobitori. Frumos mod de a recicla, nu?

Cand ne-au daruit doua casute , atata le-am analizat, mai ales eu- eram tare uimita de cat de drept reusise sa taie cartonul, mai ales ca erau o multime de detalii maruntele.

Sa intram un pic in lumea lui . Initial, a facut casute pentru fetita lui, apoi s-a gandit ca s-ar putea sa fie incantati de proiectele lui si alti copilasi.

In lumea ursuletilor au aparut aceste doua casute  pe care baietii le-au si impartit pe data.

O casuta cu garaj, bradut si o alta micuta casuta pentru pasari si o casuta ferma. Incantarea mare a fost datorata si faptului  ca ambele case aveau si  curte.

D. le-a tot analizat uimindu-se si el de taieturile drepte si de detaliile frumos realizate.

Ardeau acum de nerabdare sa le aranjeze.

Desi as fi intervenit pe alocuri :D, i-am lasat sa le picteze cum si-au dorit ei 🙂

Am folosit  vopsea acrilica, dar merge orice vopsea, noi ne tot facem stocul de la Lidl in fiecare toamna. Important este totusi sa nu puneti prea multa apa cand pictati pentru ca se va inmuia cartonul. Nu este un carton subtire, este grosut- a rezistat destul de bine, mai ales ca A. a fost destul de generos cu inmuiatul pensulei in apa :).

Le-am fotografiat inainte de a fi ” varuite” .

Si ne-am pus pe treaba…

Le-a placut mult ideea bradutului din curte din con, asa ca i-am lipit unul si in curtea micutului A. Bine ca tocmai gasisem cateva in parc.

Detaliile finale realizate cu carioca

Si o sedinta foto ” after/ before ” 🙂

Casuta lui D.

Casuta lui A.

Si acum erau numai bune de joaca! 🙂

Stiu ca nu este o idee noua, proabil ati mai vazut casute din foaie cartonata si in alte locuri, dar imi place sa promovez oamenii talentati . Va spun cu sinceritate ca eu nu m-as mai apuca de facut casute din carton. Vrem sa ne facem o bisericuta ( este dorinta baietilor)  dupa modelul bisericii noastre si vom apela tot la prietenii nostri.

Daca va doriti si voi o astfel de casuta, il gasiti pe acest tatic pe pagina de FB Lumea mea din carton. Ii puteti trimite o poza cu modelul dorit de casuta si el va poate ajuta.  Cred ca atunci cand copiii vor vedea o casa asemenatoare cu a lor, vor fi peste masura de incantati. Preturile sunt mai mult decat accesibile – 10-15 – 20 ron, in functie de dificultatea fiecarui model.

O zi creativa va dorim! 🙂


16 comentarii

Eu si editurile- experiente de blogger

Rasfoiesc cu rabdare “rafturile “ librariilor online…atatea si atatea carti! Si pentru ca de cele mai multe ori bugetul nu este unul mare, nu pot alege orice…Pun in cos, iar scot, iar pun…si de-abia dupa cateva ore  reusesc sa  cumpar cate ceva : poate o carte, poate doua sau zece.

sursa foto

 

 

Dar cum le aleg? De multe ori… nu stii ce se poate ascunde in spatele unei coperti frumos colorate. Recunosc ca am facut alegeri gresite si acele carti zac in biblioteca si eu privesc cu regret, gandindu-ma ca as fi putut lua carti tare frumoase de banutii aceia pur si simplu aruncati degeaba.

Alteori, am facut alegeri atat de bune , insa lucrul acesta nu s-a datorat unei scurte descrieri gasite pe site-ul librariei sau unei edituri, nu! … Ci pentru ca am gasit recenzii foarte bine scrise pe blogurile unor mamici  , cum sunt Laura, Camelia, Raluca, Julia,Antoaneta, IoanaCristinaAndruValiRoxana si multe alte bloggerite…imi cer iertare pentru ca nu v-am mentionat pe toate ce le ce ati scris despre carti pentru copii.    Respect din tot sufletul munca tuturor!

De cand am acest blog, am scris si eu recenzii peste recenzii… Si nu le-am scris pentru ca vreo editura m-a platit sa fac acest lucru, ci pentru ca aceasta a fost alegerea mea, dezinteresata si benevola, sa scriu despre minunatii, pe care le-am descoperit si care ne-au incantat, pe mine si pe copiii mei.

Am primit deseori mesaje de genul  “ nu ma gandeam ca se pot face atatea activitati pe marginea acestei carti atat de simple! M-ati facut sa privesc povestea cu alti ochi! Va multumesc! “ sau  “ m-am tot uitat la aceasta carte si chiar nu stiam daca sa o cumpar sau nu, nici pretul nu e foarte mic, dar dupa ce am vazut-o prezentata pe blog, n-am mai stat pe ganduri si am  cumparat-o imediat! “ .

De cateva ori am avut placuta surpriza de a fi contactata de edituri, care au citit articolele cu recenzii ale unor carti publicate de ei si au multumit pentru gestul benevol, oferindu-ne cu atata binevointa si alte carti, daca dorim sa le exploram si, de ce nu, sa impartasim ulterior si cu altii impresiile noastre.  Vreau sa multumesc in mod special unei edituri tare dragi mie… Editura Cartea Copiilor. Nu o data m-a sunat curierul sa-mi spuna ca am o carte de la ei! Tin minte si acum cat de mult imi doream Pietrele lui Aston, iar  in acea perioada banii erau dramuiti pentru alte lucruri si cum, la cateva zile dupa ce a aparut cartea in librarii, am primit-o  si eu, in dar! Sau cand au citit articolul nostru despre Scoala ursilor , ne-au scris sa ne multumeasca! Departe de mine gandul de a scrie pentru a multumi pe cineva, scriu din dorinta inimii de parinte, de a povesti si de a impartasi si cu alti parinti o mare bucurie, aceea de a gasi carti minunate pentru copii, scrise si publicate deja si in limba romana! Insa cata incantare cand vezi ca recenzia este apreciata de insasi editura care a publicat cartea si care, la urma urmei, are atat de mult de castigat, prin atragerea unor clienti deja convinsi de calitatea si frumusetea cartilor publicate, chiar dinainte de a fi cumparat cartea!

Am vazut pe diferite bloguri tot felul de recenzii  de carti : cu poze si fara poze, cu activitati sau fara activitati.

Atunci cand prezint o carte,  o fac in multe feluri : uneori prezint intreaga actiune a cartii , alteori foarte putin din ea lasand cititorii sa o descopere singuri atunci cand vor cumpara cartea. Alteori,  gandesc un intreg plan de activitate, pe care sa il fac cu copiii mei. Altadata modelez figurine din argila polimerica, pentru a insufleti cu totul personajele si pentru a scoate povestea dintre copertile cartii. Si pentru ca un articol scris cu si pentru  parinti si copii  ar fi fad fara poze, am pus de fiecare data doua ,trei , patru imagini din carte, acestea fiind foarte importante!

Ceaikovski si dansul notelor de argint, de Cristina Andone

Scoala ursilor, editura Cartea Copiilor

Recenziile nu se scriu asa…in cinci minute,  apoi apas butonul “publica” . Uneori zile sau chiar saptamani ma gandesc cum sa prezint o carte. Ma gandesc ce activitati as putea face pe marginea ei, astfel incat sa inlesnesc si altora sa vada cat de frumoasa este aceasta carte.

De ce acest articol?

Pentru ca in urma cu doua zile am primit un mesaj de la o editura, careia nu vreau sa-i dau numele,  nu as vrea sa le fac mai multa publicitate .  Si mai am un motiv:  pentru ca acele carti publicate de ei, pe care le-am prezentat  sunt asa de frumoase , incat nu vreau sa le fie stirbita cumva frumusetea sau sa fie asociate cu lipsa de tact  in public relations a angajatilor editurii…

Acestia mi-au  reprosat, fara ca macar sa-mi multumesca o singura data pentru ca am scris despre cartile lor,  ca in articolele mele am scanat poze dinacele carti si le-am pus pe blog, fara a avea permisiunea editurii. Si totodata…ca eu nu ” am auzit despre drepturile de autor”…

Draga “editura” ,  in urma cu un an  am adus in atentia citiorilor cateva carti ce poate nu ar fi iesit atat de mult la lumina daca nu ar fi fost prezentate de noi. Am muncit zile in sir ca sa fac acele articole, sa modelez figurinele… Multi parinti mi-au multumit ca le-am descoperit aceste comori si stiu sigur ca le-au cumparat si ei, in urma articolelor scrise de mine. De unde? De la librarii, de la editura, nu de la mine. Nu am primit nici comision din vanzari, nici vreo alta forma de beneficiu pecuniar, nici nu ma asteptam la asta. Insa ma astept macar  la un dram de  respect pentru munca mea, e un lucru gratuit pentru fiecare din noi, si implicit pentru o editura si personalul ei.

Nu scriu de azi, de ieri ca sa nu stiu despre drepturile de autor…blogul meu este plin de  citari, surse, linkuri de une preiau ideile, atunci cand este cazul. Respect munca celorlati. Nu pun zeci si zeci de poze dintr-o carte. Nu scanez carti, nu pun materiale cu share pe blog, pentru a fi preluate gratuit de altii, pentru a ‘fenta’ achizitionarea unor materiale direct de la sursa.

Am recenzat in trecut carti pentru copii de la edituri mari, care nu mi-au reprosat niciodata faptul ca scriu despre cartile lor si ca ma folosesc de fotografii in  articolele mele, ca argumente de pret pentru o adevarata recenzie de carte. Eu,  una, cu greu as fi convinsa sa cumpar o carte, daca nu pot vedea macar cateva imagini dintre coperti-  ele – conteaza atat de mult modul in care e asezat textul in pagina, vreau sa stiu daca sunt texte usoare sau elaborate, cum e traducerea, daca e vorba de o carte cu autor strain, cum sunt ilustratiile. Uneori chiar caut alte surse, in nevoia de a gasi aceste detalii, pentru ca vreau sa cumpar neaparat o carte buna, reusita, si nu o lucrare de duzina.

 

Ce spuneti, dragi bloggerite, dragi mamici si scumpe cititoare, despre care stiu sigur ca ne vizitati blogul? Sa ne oprim sa scriem despre carti? Sa ne apucam sa trimitem zeci si  zeci de  mesaje editurilor, implorandu-le sa ne lase sa scriem despre cartile lor? Sa trimitem solicitari anume, pentru ca vrem sa punem o poza intr-un articol? Exista legea drepturilor de autor, pe care eu insami o apreciez si o respect, in calitate de artizan, insa exista si legea dreptului la libera exprimare, care e un drept constitutional. De acest drept nu am abuzat, desi as fi putut scrie critici acide despre multe carti pentru copii de o calitate execrabila, carti despre care scriam la inceputul acestui articol, ca imi stau pe raft ca un cui in inima, pentru ca le-am cumparat privind doar coperta si necunoscand continutul!  M-am rezumat la a scrie senin, cu bucurie si cu incantare, de bijuterii ale literaturii pentru copii, pe care le-am descoperit pe parcurs, cautand materiale frumoase pentru a face mai frumoasa copilaria baietilor mei.

ursuletipoza biblio

 

Mi s-a intamplat si mie sa descopar pe unele bloguri, cu mare surpriza si bucurie, figurinele mele, imagini, detalii …Erau acolo fara stirea mea, pentru ca au fost preluate de bloggerite ce au vorbit cu mare drag despre mine si despre munca mea.  Cat de penibil ar fi fost sa le fi scris : “ cred ca era normal ca mai intai sa ma intrebati daca doresc ca acele poze sa fie acolo …chiar nu cunoasteti drepturile de autor? “ Oamenii aceia au scris despre mine in mod benevol, de drag si fara sa-mi ceara nimic in schimb! Nu pot decat sa le multumesc din suflet pentru acest lucru!

Am scris acest articol nu doar pentru mine, ci din respect pentru toate bloggeritele care muncesc ca si mine promovand gratuit carti, jocuri, jucarii, evenimente si actiuni organizate pentru copii…si stiu ca si ele o fac cu placere, sperand ca aceste informatii vor ajuta si pe altii sa faca o alegere potrivita. Sunt revoltata de lipsa de tact si de principialitate a personalului acestei edituri, care ar trebui sa isi slefuiasca modalitatea de comunicare cu cei care i-au cumparat deja cartile, pentru a se asigura ca isi pastreaza clientii si pentru publicatii viitoare! Sunt din ce in ce mai multe edituri si se publica mii de carti pentru copii, va fi din ce in ce mai greu sa patrunzi pe piata cartilor pentru copii si sa convingi segmentul de parinti iubitori de carte, doar prin simpla publicare – necesita mult tact, dragoste de copii si respect pentru parintii acestora, care platesc, si de multe ori nu putini bani, pentru a le cumpara cartile!

Zile senine de primavara si de alegeri reusite va doresc tuturor! 🙂

 


Un comentariu

Un concurs pentru cei ce asteapta primavara :)

Noi o asteptam cu mare, mare nerabdare, mai ales ca avem un ursulet nascut chiar in prima zi de primavara 🙂 .

Ne cerem iertare ca scriem din ce in ce mai putin…suntem atat de ocupati : cu temele ( ursuletul cel mare), cu treburile casei, cu modelatul…incat abia tinem pasul cu toate.

Poate ca unii dintre voi ati aflat, poate ca altii nu…avem o veste pentru cei ce indragesc figurinele noastre modelate din lut polimeric. NOi avem de mai bine de un an de zile o pagina de FB, unde puteti vedea  creatiile noastre. Dar, pentru ca nu toti au sau vor sa aiba cont de FB, am deschis un blog nou cu acelasi nume Figurine FIMO by COCA, un loc in care vom oferi o descriere in detaliu a figurinelor/ decoratiunilor create de noi.

Proiect 4 - 800

Si dorim sa   inaugram proaspatul blog  cu un concurs frumos .

Detalii despre concurs , va rog sa cititi chiar  AICI pe blogul cel nou.

Va rog sa nu va inscrieti aici; lasati comentariile la articolul de pe blogul Figurine FIMO by COCA ( linkul mentionat mai sus)

Va asteptam cu mare drag sa va inscrieti si va dorim mult succes! 🙂


3 comentarii

Concurs la Hippo Atelier! Haideti si voi!

Sambata am avut o zi Hippo 🙂 , adica ne-am jucat de-a hipopotamii, am invatat despre ei , am povestit  si am facut colaje dragute .

Am aflat o multime de lucruri care mai de care mai interesante din noua noastra carte uriasa Animalele de la editura Rao: ca au aproape 2, 7 metri, isi pot deschide gura la 150 grade, pot sta sub apa si 5 minute, desi picioarele lor par fragile , ele sunt foarte puternice astfel incat ii pot sustine corpul urias.

Desi sunt asa de mari, uite ca hipopotamii sunt tare indragiti de catre copii.

Si  sa stiti ca am mai intalnit pe cineva care indrageste mult de tot aceste animale.. o familie frumoasa si tanara  ce au deschis chiar un Hippo atelier.

Daca nu stiti ce minuni fac ei pentru cei mici cu pensula si creionul , va invit sa le vedeti aici.

Si pentru ca se implinesc 3 ani de la deschidere, ne invita la un concurs. Nu pe noi, parintii 🙂 , ci pe toti copilasii cu varste pana in 12 ani.

Mai multe detalii despre acest concurs le veti gasi aici.

Asa ca si ursuletii au facut doua lucrari pentru concursul Hippo.  Ar fi trebuit sa pastram tematica de iarna din concurs, dar ursuletii mei sunt tot timpul cu gandul la vacanta de vara :D.

Micutul A., ajutat de mine a facut un colaj ( realizat doar din bucati cu forma ovala)  cu un hipopotam – un tablou de pus in camera. Si pentru ca nu i-a placut ca bietul de el era singurel, m-a rugat sa-i fac si o prietena. Asa ca, desi nu era planificat, am „lungit” colajul si am adus-o acolo si pe doamna Hippo.

D. a realizat o lucrare haioasa .

 

A lipit pe foaie bucatele dintr-o revista colorata. Si apoi a desenat o intreaga lume Hippo in care toata lume facea ce-si dorea, ca si in cartile cu imagini fara cuvinte 🙂 .

Si pentru ca tot era ziua hipopotamilor, seara,  am pus in scena Povestea hipopotamului de plus ( editura ALL)  , folosindu-ne de plusurile noastre de manuit. . A fost o ocazie sa-l revedem pe bunul nostru prieten Hipo,o papusa logopedica speciala (  am povestit despre el aici).

Va invitam si pe voi sa participati la acest concurs hipo-fantastic! 🙂


3 comentarii

In fata blocului- jocuri fara limita de varsta

Incep si eu cu o nostalgie molipsita de la Ion Creanga 🙂  ” mi-aduc aminte cu drag si dor de anii copilariei…de corturile din preșuri colorate din spatele blocului, de elasticul pe care il saream intruna zile in sir fara sa ne plictisim, de cioburile colorate pentru șotron, de puzderia de copii ce umplea parcarea din fata blocului ( pentru noi era o mare pedeapsa sa stam in casa- de fapt, mai țineti minte cum ne spuneam parinții când faceam vreo trăznaie ?  😀 – o saptamana nu mai ai voie sa iesi afara la joaca!! :)) … “

Cum e copilaria din zilele de azi? Intesata de enorm de multe jucarii , desene animate la discretie si tot felul de gadgeturi care mai de care mai sofisticate. Si sunt copii mai fericiti? se plictisesc mai putin? Dimpotriva- uneori , sunt asa nervosi, nerabdatori…parca purtand o povara prea mare pentru ei 😦.  Poate ca nici nu-si doresc sa fie bombardati de atata informatie…poate nici nu-si doresc atatea jucarii…

Sa nu credeti ca voi scrie un articol impotriva jucariilor  :). Nu- si acestea isi au rolul lor in dezvoltarea micutilor, daor ca n-ar trebui sa fie asa de multe. Si noi suntem acum intr-o perioada de selectare a jucariilor si jocurilor. Cu ocazia asta au descoperit jucarii  uitate , jocuri nejucate 🙂.

Mai vedeti azi copii stand in fata blocului la joaca?  Si nu ma refer la cei de 3-4-5 ani care ies insotiti de parinti , ci la cei  mari. Tin minte ca aveam doua vecine mai mari de 14 si 15 ani care se jucau cu noi elasticul, sotronul si daaa! se jucau si cu papusi – si era ceva normal si firesc 🙂.

Zilele trecute am primit  pentru testarea din partea binecunoscutului magazin online  eMAG–  o colectie de jocuri inedita ( pentru mine a fost un cadou supriza de Craciun) . Si pentru ca eu am primit cu mari emotii acest joc, am vrut sa si copiii sa-l primeasca intr-un mod care sa le starneasca emotii, curiozitate si multe intrebari. L-am pus sub bradul de Craciun , ce il facusem cu o zi in urma alaturi de o jucarie cu  venerabila varsta de 30 de ani .

Nu, inca nu au primit cadourile de Craciun, dar la noi in familie este o mica traditie, aceea de a le pune ceva ( oricat de mic ) sub brad atunci cand il  aducem in casa si il impodobim.

Dar haideti sa va prezint ineditul cadou!

In fata blocului – o cutie cu jocuri din copilaria noastra  , a parintilor si  a bunicilor nostri … 

Pana si ambalajul jocului este atat de ingenios!

Imaginea unui bloc vechi, „comunist” 🙂 – blocul copiilor oraseni, blocul meu, al tau, al multora dintre noi.

 

Deschizand cutia, o avalansa de amintiri, de emotii vor navali asupra parintilor  si cu siguranta ca vor fi transmise si copiilor. Daca eu le spun micutilor  mei : ” jocul acesta il jucam eu cand eram mica! “…deja sunt fascinati! Bine, poate ca nu toti copiii sunt asa, dar eu , cand e vorba de joaca, devin un copil mare si ma joc cot la cot cu ei, astfel incat energia mea devine molipsitoare 🙂.

De multe ori, baietii mei ma intreaba : ” mami sau tati ce faceati voi cand erati mici? Cum va jucati? Ce jocuri aveati? Va uitati la desene? Se jucau parintii vostri cu voi?  Si asculta cu nesat povestirile noastre  , ba chiar le povestesc si altora 🙂.

Cutia jocului este dintr-un carton calitativ…daca doriti sa il faceti cadou, ii puteti adauga doar o fundita pentru ca arata tare bine.

In interiorul cutiei veti gasi 58 de carticele, de dimensiune maricica,  cu jocuri insotite de reguli.

Copiii le-au rascolit pe tot patul si au inceput sa le studieze.  Si-au ales ce vor sa joace …le-am spus ca pentru unele jocuri trebuie sa mai asteptam pana la primavara 🙂 – majoritatea sunt jocuri de exterior.

Va mai aduceti aminte vreun joc de aici ? 🙂

Elasticul…da… cal si calaret- da…sotronul -da… omul negru -da 🙂 …  Recunosc ca multe dintre ele imi sunt necunoscute, dar sunt sigura ca sunt adunate din mai multe regiuni ale tarii.

Da, jocurile erau simple unele dintre ele si poate ca nici nu aveam cu ce sa le comparam , dar sunt o parte din amintirile noastre 🙂.

Titlurile jocurilor sunt scrise haios si interesant, fiecare intr-un mod diferit.

Regulile sunt prezentate intr-un mod amuzant si sunt ilustrate.

Va voi dezvalui cateva dintre carticelele cu jocuri :).

1,2,3 la perete stai

Bineinteles ca l-am jucat si noi, chiar daca e frig afara.

 

Baba oarba

Cornete ( teroarea copilariei mele de fata-  nu stiam pe unde sa ma ascund cand vedeam baietii cu tuburi si cornete).

Jocul In fata blocului  poate fi achiztionat de pe site-ul eMAG aici unde veti gasi si alte detalii legate de continutul jocului si o prezentare video.

 

Daca v-a cuprins si pe voi nostalgia zilelor de odinioara, un astfel de joc cred ca ar fi un cadou frumos , ” mai altfel ” ,  daruit oricui : copiilor, unui parinte , unui bunic sau unui prieten drag – o  mostenire cu amintiri din copilaria noastra , a generatiei cu „cheia la gat”  pe care am lasa-o copiilor  🙂.

Spor la joaca tuturor! 🙂


6 comentarii

A fost o dată ca niciodată …și continuarea o vei spune tu :)

Nouă ne place mult să inventăm povești… ați citit câteva dintre ele și aici pe blogul nostru.

Aproape in fiecare seara, avem teatru de păpuși și asta pentru ca ursuleții adora poveștile , fie ele scrise , văzute sau desenate de tati . Da, o altă plăcere de-a lor este sa deseneze povești pe tăblița magnetică.

Și-atunci cand cei de la ABRAKADABRA ne-au trimis jocul  A fost o dată ca niciodată,  am știut ca va fi primit cu multă bucurie și ni se va potrivi ca o mănușă.

Jocul pare simplu la prima vedere : o multime de carduri cu imagini foarte dragute si haioase, o pisicuta drăguță din lemn, un zar si o cutie de joc. Dar , veți vedea ca nu este nicidecum un simplu joc.

Este un joc in care jucătorii trebuie să muncească atât în echipă, cât și individual, pentru că la sfarșit va câștiga cel care a adunat cele mai multe carduri cu imagini.

Ei, dar pana la finalul jocului mai avem :). Trebuie să vă prezint jocul!

Noi l-am jucat in două, trei , ba chiar 9 persoane ! Sigur, cu cât sunt mai multi participanți la joc , cu atât este mai distractiv.

Jocul contine o multime de carduri cu imagini felurite, un zar, o pisicuta din lemn si traseul ce-l va avea de parcurs pisicuta pana la castel.

De asemenea, acest joc contine si un regulament inlustrat în limba română.

Jocul  este asemanator cuburilor de spus povesti  – story cubes, insa mult mai variat si cu reguli care antreneaza atat imaginatia, dar si memoria si atentia copiilor.

Este recomandat copiilor cu varste peste 6 anisori, dar pentru ca micutul nostru de 4 ani și jumătate este un  mare povestitor, a jucat si el cu mult entuziasm.

Copiii vor crea cele mai fanteziste povesti, mai ales ca pe masura ce jocul avansează apar noi si noi imagini ce trebuie adăugate in povestire.  Ei o vor ajuta prin poveștile lor pe pisicuță să ajungă la castelul visurilor sale, unde laptele si căldura nu se termină niciodată.

Am jucat jocul in familie și tati s-a dovedit un povestitor care ne ținea de fiecare dată în mod real  în suspans.

Ursuleții nu s-au lăsat mai prejos și au scornit tot felul de întâmplări amuzante, legându-se de imaginile  de pe cardurile lor.

După cum vă spuneam, toți s-au întâlnit cu un pestele piranha. Și ca să scape de mușcăturile lui ascuțite, i-au pus în gura lui mare o pernă uriașă” 🙂 

” Și frunza s-a oprit și nu mai cădea… și ploaia s-a oprit și toți s-a culcat pentru ca pe cer a apărut luna” 🙂 

A avut mare succes și a stârnit multe râsete și într-un  grup mai mare de copilași. Sunt copii care nu sunt obișnuiți cu astfel de jocuri. Când au tras primul card, se uitau și nu știau ce să zica…. dar pe măsură ce jocul a înaintat, au devenit din ce în ce mai pricepuți în a inventa o istorioară.

Mai multe detalii despre joc și cum îl puteți achiziționa ,  puteți afla în magazinul online  Abrakadabra aici.   Cu siguranță, veți găsi multe alte jocuri care să vă facă cu ochiul 🙂

Jocul prezentat azi face parte din seria de jocuri Logis, create pentru a dezvolta imaginația, memoria, capacitatea de deveni un bun strateg 🙂 , spiritul de observație.

Vă dorim tuturor spor la joacă!


4 comentarii

Jocul strâmbăturilor

V-am prezentat pe blogul nostru de multe ori jocuri speciale, menite să-i ajute în primul rând pe copilașii cu probleme de vorbire, ce necesită ajutor logopedic. Dacă sunteți interesați și nu ați citit acele articole cu recomandări, le veti gasi pe blog , folosind la căutare cuvintele cheie ” jucării vorbărețe”.

Eu cred că cei mici se vor duce cu mare drag la o ședință logopedică, dacă vor ști că și acolo vor avea activități interesante și nu vor avea un program rigid care să îi sperie.

Am primit în urmă cu o săptămână, de la doamna psihoterapeut si logoped Irina Bădeancă un joculeț tare interesant, intitulat ” Jocul strâmbăturilor” . Jocul a fost conceput chiar de doamna Irina într-un mod interesant și captivant pentru copilașii intre 3-7 anișori. Poate fi jucat atat in cadrul sedintelor de logopedie, dar si la gradinita, scoala  sau acasa, fiind folosit ca un simplu joc folosit pentru dezvoltarea atentiei, a spiritului de observatie, ca sa antrenati  copiii intr-o activitate amuzanta , dar si in scop logopedic.

Acest joc este destinat atât specialiștilor ( logopezi, psihopedagogi) , cât și părinților și cadrelor didactice .

În funcție de vârstă, cu ajutorul acestui joc, copiii vor învăța să își aștepte rândul , să potrivească imagini fel de fel, noțiunile fată/băiat, să își dezvolte motricitatea aparatului fono-articulator și să respire corect, să își dezvolte motricitatea aparatului fono-articulator și să respire corect, să îți dezvolte limbajul și vocabularul sau pur și simplu să se distreze, iar dacă sunt mai măricei, să învețe 7 naționalități diferite.

După cum veți vedea în imaginile următoare, fiecare personaj de pe carduri se ” strâmbă” :). Dar aceste strâmbături nu au fost făcute doar pentru a stârni zâmbetele celor mici, nu sunt făcute nici la întâmplare. Fac parte din exercițiile de gimnastică fonoarticulatorie. Acest tip de gimnastică presupune gimnastica buzelor, a limbii și a obrajilor. Astfel , prin joacă , copiii vor fi încurajați să facă diferite exerciții de gimnastică fonoarticulatorie și de respirație. Aceste exerciții îi vor ajuta la emiterea unuia sau mai multor sunete.

Jocul contine carduri pentru joc de domino si alte carduri mai mari pentru un joc de memorie.

Jocul Domino

Joc de memorie

Cum puteți folosi acest joc?

În primul rând, înainte de a începe jocul, prezentați-le copiilor personajele de pe cardurile mari de memorie.

Pe fiecare card este o istorioară scurtă și amuzantă despre fiecare ce are ” ascunsă” in ea un exercițiu de logopedie . Executați cu cei mici mișcările. Dacă nu reușesc din prima, zâmbiți, amuzați-vă și luați-o de la capăt.

D. și pupicul micuței africance 🙂

Micuța afircană ne dă un pupic. Îi poți da și tu unul? Atunci când dăm un pupic, facem un botic de pește .  🙂

După ce vă veți amuza și antrena cu exercițiile de miogimanstică propuse pe carduri, distrați-vă jucând în mod clascic domino sau jocul de memorie.

Pentru fiecare dintre aceste jocuri ,aveți regulile incluse în cutia de joc.

Dacă v-a plăcut joculețul, am o veste bună pentru voi. Îl puteți câștigă la un concurs organizat de Jucării vorbărețe aici, pe site-ul magazinului online.  Să vă grăbiți să vă înscrieți – concursul se termină mâine seară, în data de 7 noiembrie.

Jocul poate fi achiziționat din magazin aici.

Spor la joacă tuturor! 🙂


3 comentarii

Numărăm și șnuruim cu ursuleții jucăuși

Duminică am fost la cules de frăguțe in pădure :). Și nu am fost singuri , ci cu niște ursuleți tare simpatici. Nu, nu vorbesc acum  despre ursuleții mei cei năzdrăvani!

Ursuleții jucăuși și harnici au venit cu un cos plin cu frăguțe tare drăgălașe. Și ne-au spus că ne vor invăța să numărăm, ba chiar să facem adunări și scăderi simple.  Și va fi tare ușor pentru că le vom  face cu fructele lor mici si parfumate.

Dar băieții mei nu știau ce sunt acelea frăguțe :). Le-am spus că sunt niște căpșuni în miniatură și le-am povestit cum mergeam eu, în copilărie ,  la cules fragi la munte, atunci când imi vizitam bunicii.

Sigur, v-ați dat seama ca vorbim despre un joc 🙂 Da, un joc cu ursuleți venit din ținutul  ABRAKADABRA. Dacă nu ați auzit de acest ținut colorat, vreau să va spun ca este un loc minunat plin cu  jocuri  felurite pentru toate vârstele  …de la 2 până la… 101 ani :).

Vreți să vă jucați și voi cu noi?

Numărăm cu ursuleții 

Să deschidem cutia! 🙂

Înăuntru , am descoperit  un cos cu frăguțe din lemn, 4 șireturi  maronii si carduri dintr-un carton tare si calitativ cu imaginea unor ursuleți.

Baieții erau deja  tare curioși: ” ce facem cu snururile?  De ce sunt numere cu + și – pe cartonașele cu ursuleți. Da, D. își dăduse deja seama ca va fi un joc în care va trebui să scadă și să adune.

Pe unele carduri erau ursuleți ce aveau numere de la 0 la 5 cu semnul ”+”, ceea ce inseamnă că ei strângeau frăguțele.

Pe alte carduri, erau ursuleți cu numere de la 1 la 5 cu semnul ” -””, aceștia dăruiau frăguțele strânse.

Am citit cu atenție regulile (sunt traduse in limba română) .

Am aranjat coșulețul cu fructe în mijloc si am construit mici poteci din cardurile cu ursuleți. Pe verso, se putea forma un  fel de puzzle cu un drum  străjuit de iarba presărată cu flori  si un mic râu.

Și pentru că era o zi așa de frumoasă, am plecat la cules fragi.

Întorceam , pe rând câte un card și ce făcea acel ursuleț trebuia să facem si noi. Dacă aduna 4 frăguțe, luam și noi 4 fragi si îi înșiram pe snur. Fiecare avea un șnuruleț. Partea amuzantă a fost că noi am tot strâns și am tot strâns, dar spre finalul jocului când am întors fiecare cardurile pe care apărea un mic râu, deja ursuleții nu mai adunau fragi , ci îi daruiau  celorlați ursuleți :).  Dar nu îi dăruiam oricum . Fragii trebuiau oferiți  celui spre care avea ursulețul întors boticul ( spre dreapta sau spre stânga :).

Aici, a fost un pic mai greu. Micuțul A. a fost tare trist- cum să-și dea el recolta snuruită cu atata grija? 🙂

Dar, așa cum facem de fiecare dată, i-am explicat că într-un joc nu trebuie doar să câștigi. Noi ne jucăm în primul rând să ne distrăm împreună, să ne simțim bine. Și că este atât de frumos să dăruiești.  Și el s-a simțit tare bine cînd a fost rândul lui D. să-i ofere fragi .

La sfârșit, ne-am întins snururile cu fragi și am aflat câștigătorul :).

La noi jocul a avut mare succes.  Atunci când un joc este cerut să fie jucat și a doua, a treia…a patra ora… știi că este un joc captivant și îndrăgit.

Eu vi-l recomand cu mare drag.

Piesele jocului sunt de o calitate foarte bună. Cardurile sunt destul de mari , dintr-un carton rezistent ce nu poate fi îndoit. Piesele din lemn sunt bine șlefuite și vopsite cu grijă și nu se zgârie.

Dar pe mine  mă interesează de fiecare dată cu ce răman cei mici după ce ne jucăm ceva. Sigur, uneori, vrem pur și simplu să ne distrăm, dar alteori vrem să îmbinăm și învățarea unor noțiuni cu distracția.

Deși regulile jocului sunt simple,  jocul este complex:  cei mici  se vor familiariza cu primele noțiuni legate de numere, de adunare și de scădere.

În plus, isi vor exersa îndemânarea la înșiratul  frăguțe pe șiret, vor exersa noțiunile de stânga și dreapta și vor învăța să împartă cu ceilalți.

Pentru micuțul A a fost o provocare să introducă frăguțele din lemn pe snur. Noi am mai făcut astfel de activități ( e drept, nu e mare fan 🙂 ) , dar nu în cadrul unui  joc. Acum, văzând că toți cei din jurul lui înșirau fragii repede, și-a dat seama că și el trebuie să facă acest lucru de unul singur  și s-a ambiționat până a reușit .

Alte detalii despre joc puteți găsi , în  magazinul Abrakadabra de unde îl și puteți achiziționa.

 ” Numărăm cu ursuleții” face parte seria de jocuri Logis. Aceste jocuri au fost create special pentru a le dezvolta copiilor inteligența, spiritul de observație , de reacție și sunt chiar un antrenament perfect pentru ca matematica să li se pară mai ușoară.

Mulțumim încă o dată, Abrakadabra pentru acest joc minunat! 🙂

Vă dorim  tuturor spor la joacă și la învățat! 🙂