ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață

Povestea lui Norisor

3 comentarii

Auziti si voi?  …Din inaltimea cerului, deasupra unei mari…parca se certa cineva. Hai sa ne transformam in norisori usori ca sa putem pluti si sa vedem ce se intampla.

Oooo…erau niste picaturi de apa…fiecare cat mai ciudata. Se pare ca doreau sa faca impreuna un norisor, dar nu se intelegeau deloc ce forma sa ii dea .

„Eu zic”, spuse un nor serios si incruntat, ” sa aiba forma unui patrat colturos…asa cum ii sta bine unui nor serios!”

„Ba, mai bine sa ii dam forma unei inghetate”, se auzi vocea pitigaiata a unei picaturi care lingea tot ce ii statea in cale de pofticioasa ce era.

” Oooo, ” spuse un nor plictisit” ce va certati asa…aiurea…orice nor este plictisitor…ii dam o forma oarecare si gata…terminam o data!”

” Eu zic sa il facem sa arate ca o balerina …asa va parea ca danseaza din nor in nor”, spuse o picatura ce visa tot timpul ca reusi sa devina om.

„Ba, cel mai bine sa aiba forma unei oi…noi de obicei facem doar nori pufosi…asa vom sti ca noi l-am facut daca mai venim pe aici! Si parerea mea sigur este cea mai buna dintre toate!”, tipa un nor care nu putea sa se stapaneasca cand apareau astfel de discutii.

„Heeei…eu zic….”

Dar nu apuca sa-si termine vorba si urmatoarea picatura…ca o rafala de vant puternic se ivi…si le imprastie…apucasera ele sa formeze un norisor…care nu semana cu nimic…ci mai degraba cu un ghemotoc mare.

O picatura cu fetisoara senina si vesela care nu spusese absolut nimic…reusi sa infrunte un pic vantul si ii striga norisorului cu o voce blanda :
” Scumpul meu, fii ceea ce iti vei dori tu sa fi…asa vei deveni perfect!”

Norisorul era tare uimit si nu prea intelegea ce se petrece cu el. Dar, vazand alti nori mai mari pe langa el, repede incerca sa ii ajunga. Acestia ii spusera care sunt treburile serioase ale unui nor : ” sa acopere uneori soarele ca sa faca umbra, sa stranga multa apa ca sa trimita ploaie pe pamant , altfel plantele vor muri fara apa… „. A inteles si ca nu este timp de joaca, daca doreste sa fie un nor serios.

„Hmmm…” isi spuse el… ” pare destul de dificil ce spun ei „…Deodata, vazand pe pamant o masina…i se parut atat de interesanta…incat se gandi ca daca si-ar putea modela aburul din care e facut….poate ar fi si el ca o masina….Si se tranforma intr-o masina! ” Vai, ce distractiv este! „, se bucura el…

„Ia sa incerc altceva!….aha…ia uite colo pe malul marii…o faptura ce se misca greoi…” . Si pe data deveni o broasca testoasa.

Ii placea atat de mult sa se joace in acest fel , incat toata ziua doar asta facea…se transforma in tot ce vedea mai interesant. Era atat de fericit ca este un norisor pufos, nici prea mare, nici prea mic  …

Norii mai mari il tot mustrau : ” ar trebui sa incetezi cu joaca aceasta…uite, daca te tot misti asa, nu vei aduce ploaie niciodata….incearca sa fi serios!”

Dar , Norisor pur si simplu nu putea sta locului…el simtea ca este un nor diferit…

INtr-una din zile ajunse deasupra unei casute cocotate pe un deal inalt. Printre frunzele din gradina, Norisor zari doi copilasi ce stateau intinsi printre fruze si admirau cerul ..i se pareau atat de mici.

„Ce ar fi sa ii inveselesc un pic…sper sa ma vada.. ” Si  pe data pe cer aparu un norisor ca o barcuta cu panze.

” Liana, uite!” striga baietelul… „uite…un vaporas…norul acela este ca un vaporas…ce mi-ar placea sa ma urc in el!”

Bucuros ca a fost zarit, Norisor deveni o inghetata maare .

„Hahaha”…se auzi rasul cristalin al fetitei ” Sorinel, vezi….o inghetata :)….zici ca norul asta se joaca cu noi!”

Dar, se lasa racoare si copilasii au intrat in casa.

Pentru ca Norisor era diferit….el putea sa se intoarca in orice loc dorea. Asa ca , a doua zi, inca de dimineata ii astepta pe fratiori sa iasa din nou afara la joaca.

Acestia au aparut …Ca sa se faca observat, Norisor se transforma intr-o nota muzicala .

„Liana, uite, norul vrea sa cante cu noi! ”

Si Norisor se tot juca cu ei: era cand o girafa cu gat lung, cand un ursulet pufos…cand un mar de toamna.

” Sorinel, stii ce mi-as dori eu….  bunica spune ca mamica noastra este plecata dincolo de acesti norisori…si ca, in curand , cand vom ajunge si noi acolo, o vom vedea…eram tare mici…eu nu mai tin minte deloc cum arata…dar asa de mult as dori sa-i vad macar o data chipul….”.Sorinel nu mai spuse nimic…uneori le era tare dor de mamica lor, dar dragostea bunicii ii ajuta sa uite si sa treaca dorul..

Norisor…ramasese nemiscat…pentru prima data, de foarte mult timp…era doar un ghemotoc…ca la inceput. Il intristase atat de mult povestea micutilor si si-ar fi dorit tare mult sa faca ceva special pentru ei…macar o farma de bucurie sa le aduca.

” Sorinel, stii cum cred ca arata mama…avea ochi stralucitori…si zambea….zambea intruna…si parul ei era lung…si falfaia frumos in bataia vantului…si cred ca mirosea a flori de tei…e parfumul care-mi place mie cel mai mult”.

Norisor isi spuse : „aaaa…deci asa arata o mama…”…si fara sa-si dea seama, din dorinta lui mare de tot de a bucura sufletelele celor mici….aburul lui lua un contur atat frumos….pe cer….se zari un chip….un chip pufos si alb…ce parea ca are plete ce falfaie …

Copiii au tresarit…si au sarit in picioare , strigand in acelasi timp… ” Uite…..vezi….asa e chipul mamei ce ne zambeste din cer….e atat de frumos”….

De atunci, NOrisor nu si-a mai schimbat forma…asa a ramas….devenise perfect…era ceea ce isi dorea el sa fie….Ori de cate ori plutea deasupra casutei de pe deal….copiii ii faceau cu mana pentru ca era norisorul lor unic ce le aducea asa de multa bucurie.

E doar o poveste….si gandul meu se indreapta spre copiii nostri…avem in mainile noastre inima si sufletele lor…ce se pot modela atat de usor cat sunt mici. II vedem cum sunt ca si NOrisor: azi sunt doctori, maine pompieri, peste o saptamana printese sau printi….si poate noi ne spunem : ” oare la fel de nehotarati vor fi si cand vor creste? ”

Si incercam uneori, sa ii modelam intr-un mod gresit…in timp ce ei sunt meniti sa fie cu totul altceva decat ceea ce visam noi pentru ei.

Ce bine ar fi sa le putem sopti zilnic cu dragoste si cu blandete, in timp ce ii strangem  in brate : ” scumpul meu, atata timp cat inimioara ta e plina de bunatate si de dragoste, indrazneste sa fii ceea ce iti doresti tu sa fii! ”

Si vom vedea, cum, incet , incet…inconjurati de dragostea noastra, vor deveni oameni frumosi ce isi vor dori la randul lor sa ia parte cu multa iubire si intelepciune la modelarea altor sufletele mici.

3 gânduri despre „Povestea lui Norisor

  1. abia la ora asta am ajuns sa citesc povestea voastra.
    foarte frumoasa. nu mai am ce adauga.

    tu insati, esti ca un norisor . iei forma iubirii, a protectiei, a prieteniei, a veseliei, .. 🙂
    ma bucur ca te-am cunoscut, minunato.

  2. cat de frumos mi-ai scris….
    si raspunsul meu vine tarziu, pentru ca al tau comentariu intrase la spam :((
    eu ma bucur si mai mult pentru ca te-am cunoscut 🙂

  3. Ce poveste emotionanta! mi-au dat lacrimile! nici nu mai stiu ce altceva sa spun acum…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s