ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață


9 comentarii

Saculetii fermecati

A fost o data un tinerel sarman….erau tare, tare saraci, asa ca, intr-o zi ii spuse mamei sale ca el pleaca in lume…poate va reusi sa gaseasca ceva ce ii va scoate din saracie…. Asa ca, si-a luat un sac mare si-a pus in el cateva lucrusoare si a plecat.Mama lui, cu inima trista l-a lasat…vedeti, voi, pe atunci lumea nu era atat de „periculoasa” ca acum…

Muncea cand la unii, cand la altii….

INtr-o zi, a ajuns intr-un satuc de la poalele muntilor…acolo, a ajutat-o pe o femeie sa isi care lemnele in curte. Aceasta l-a rasplatit cu o bucata de paine, nici prea mare, nici prea mica….El tare s-a bucurat, era singura lui hrana pentru vreo 2 zile de acum incolo. Si-a gasit un loc linistit si s-a asezat sa manance.

NIci bine nu a apucat sa muste din paine, cand…parca din senin a aparut o batranica. Aceasta, l-a rugat cu voce stinsa sa-i dea si ei o bucatica din painea lui. Desi avea atat de putina,  baiatul a impartit-o cu batrana femeie.  Aceasta, dupa ce a mancat impreuna cu el , i-a spus:”Baiete, vad ca ai un suflet mare. TE voi rasplati. MErgi pe drumul ce iti sta in fata…nu te abate nici la stanga, nici la dreapta.

Daca vei privi cu mare atentie, vei gasi ascunsi in iarba, prin caopaci niste saculeti colorati fermecati. Sunt plini cu seminte. Cand vei ajunge la capatul drumului….si dupa ce vei fi gasit toti saculetii…intoarce-te cu ei acasa. Nu ii deschide inainte de a ajunge la casa ta…sa nu uiti!Planteaza semintele in pamant si vei avea o recolta foarte bogata….si tu, si mama ta nu veti mai duce lipsa de nimic de acum inainte. Fii cu bagare de seama…unii saculeti sunt falsi…nu au in ei seminte, ci lucruri fara valoare-asa ca, sa nu-i pastrezi”.

Tinerelul nostru a plecat din nou la drum, dar de data aceasta tare bucuros si plin de speranta ca, in sfarsit va avea si el o viata mai buna.

Si, intr-adevar, ascunsi de privirile iscoditoare, in iarba, prin copaci erau o multime de saculeti colorati, foarte frumosi.

Ii strangea pe toti si ii baga in sacul sau.

Ei, curiozitatea lui era asa de mare, incat…cam uita de sfatul batranicii 🙂

Dupa ce a strans toti saculetii, se indrepta cu pasi repezi spre casa. Era nerabdator sa-i arate mamei sale „comoara” lui. Ajuns acasa, dupa ce i-a povestit mamei sale peripetiile lui, au desfacut impreuna saculetii.  Si, dupa ce a numarat boabele…erau diferite: de orez, linte, floarea soarelui, grau, porumb, fasole….le-a plantat in pamant pe fiecare intr-un loc separat.

Dar ia uite!! Un saculet fals….avea in el un banut….amintindu-si de ce i-a spus batranica, nu l-a pastrat. 

Obosit, dupa zile atat de grele, s-a culcat….si dimineata, ce sa vezi…..boabele chiar fusesera fermecate…..pe pamant rasarisera plantele atat de frumoase si sanatoase. Avea o recolta bogata! 🙂 A strigat-o  pe mama lui:”mama, uite….aici este orez, aici porumb….aici avem linte din belsug….suntem bogati, mama….vom putea ajuta si pe altii din ce avem noi aici”.

Si uite cum, o inima buna si darnica a fost rasplatita….daruieste din putinul tau si vei vedea ca rasplata nu va intarzia sa apara…..nu azi, poate nici maine….dar fi sigur ca, intr-o zi te vei intalni „cu ceea ce ai daruit”. 🙂

🙂

Detalii tehnice despre joc 🙂

– l-am lasat pe D. sa isi aleaga ce doreste in sacul lui (bineinteles ca si-a pus si jucarii :D, i-am spus sa se gandeasca ca ii va fi foame si sete….ca va trebui sa aiba haine de schimb);

– am pus boabele in saculeti si i-am ascuns prin curte (daca stati la bloc ii ascundeti prin casa, printre plantele din ghiveci ). IN unii saculeti am pus spaghete si monede (acestia fiind „saculetii falsi”).

-daca va plac saculetii si doriti sa achizitionati si voi asa ceva, aveti detalii in micul nostru bazar.

-tavitele au fost „pamantul” incare am plantat semintele. L-am pus sa le numere pe toate, si cu aceasta ocazie, am repetat numaratul pana la 30. Sigur, nu s-a plictisit!!

– imaginea plantelor a fost luata de pe net. O puteti descarca de AICI. Daca nu va mai fi valabil fisierul, contactati-ma pe  mail.

-in timp ce dormea 🙂 pe banca, cu ochii inchisi, desigur, am pus cartonasele cu plante in fata tavitelor. L-am rugat sa recunoasca planta si boabele. Sigur, nu stia cum arata lintea sau orezul. A invatat acum.

-Cand l-am rugat sa-si imparta painea cu mine (eu fiind batranica), nu mi-a dat o bucatica prea mare :)-sigur, pentru el era o paine de poveste-nu ca ar fi un mare consumator de paine :)…asa ca i-am spus, ca ori de cate ori trebuie sa imparta ceva cu cineva, chiar daca i se pare ca ramane cu „atat de putin” sa o faca cu toata inima si sa imparta „acel ceva” in doua. A inteles ca atunci cand esti darnic, esti rasplatit prin recunostinta celui ce primeste de la tine si poti fi rasplatit mai tarziu asa cum nici nu gandesti. 🙂 Dar, noi trebuie sa daruim fara sa ne gandim la rasplata.

-daca v-a placut, puteti organiza un joc asemanator intr-un parculet, mai ales dimineata, cand nu e prea multa lume (doar ca trebuie totul bine pregatit din timp) , in fata blocului , daca aveti copaci si vegetatie,  si sigur, in curtea bunicilor cand ii veti vizita.


8 comentarii

O sambata cu surprize: Vanatoare de comori in Gradina Botanica(1)

Inca de cand am auzit de evenimentul  organizat in Gradina Botanica din Bucuresti, mi-am dorit tare mult sa-i duc si eu pe nazdravanii mei.

Asa ca am planuit si-am tot planuit cu tatal ursuletilor 🙂 si vineri seara l-am anuntat pe D. ca vom merge a doua zi la Bucuresti unde ii vor astepta muuuulte surprize.

Era prima oara pentru copilasi cand vizitau Gradina Botanica. Ne-a insotit in calatoria noastra si unul dintre verisorii mai mari ai baietilor, asa ca D. a fost si mai fericit.

Dupa ce am platit biletele (pentru cine nu stie 5 ron/adult si 2 ron/elevi; prescolarii au gratuitate), ne-am indreptat spre niste personaje de basm ce asteptau copiii chiar la intrare.

Acestia le-au pus cateva intrebari (majoritatea aveau legatura cu plantele, legumele sau fructele) si le-au spus ca urmtorul indiciu spre comoara se afla daca o iau pe un podulet, spre printul si printesa din Venetia.

Ei, si nu va spun cat ne-au alergat prin toata gradina :D…ei se gandeau ca este o singura comoara si tare le era teama sa nu le-o ia alti copii inainte.

NE-am indreptat spre printi. I-am gasit pe un pod…intre timp….incercam sa ne bucuram de privelistea minunata din jurul nostru. Daaaa…si pana sa ajungem la printi am dat de niste LAboratoare traznite :). Erau niste studenti care faceau tot felul de experimente foarte interesante pentru copii- majoritatea erau cu gheata carbonica (ne-am uitat la vreo doua…eu as mai fi ramas acolo….dar baietii aveau de cautat o comoara!!). Un experiment dragut: au luat o sticla de plastic de 2 l si i-au pus pe copii (au chemat 2-3 voluntari) sa o zdrobeasca in picioare. Apoi, au pus in ea , asa turtita cum era o lingurita de gheata carbonica. Baiatul savant i-a pus capacul si a inceput sa agite sticla…in nici un minut, sticla si-a revenit la forma initiala! 🙂 De ce? Din cauza sublimarii :)))) e un cuvant ce l-am auzit la ei :).

S-au intalnit cu frumosii printi, au raspuns la intrebari si au plecat mai departe….trebuiau sa se intalneasca cu niste regine dupa ce treceau de un rond mare cu flori.

Ne-am invartit prin gradina….si pana la urma am gasit rondul cu flori si acolo  niste regine minunate. 🙂

Aici se amuzau copios pentru ca D. gresise cand s-a prezentat (el isi spune primul prenume D., numele si apoi celalalt prenume…asa i se pare lui corect…sia cum se fastacise si le inversase :))

Reginele le-au spus ca acum vor trebui sa treaca printr-o mlastina din padure si sa paseasca cu mare bagare de grija ca sa nu alunece si …dupa ce vor mai merge putin  pe un drum , vor intalni niste vrajitoare prietenoase ce le vor oferi urmatorul indiciu.

Erau tare bune aleile asfaltate ale parcului, dar daca am fost indrumati spre „mlastina”…a trebuit sa mergem pe acolo :)(hmmmm….si chiar era un noroi in toata regula).

Am trecut cu bine de mlastina, noi, cei mari, fericiti ca nu ne-am murdarit incaltamintea :)…dar nu mai gaseam drumul spre vrajitoare….dar in cele din urma tot baietii l-au descoperit. Am trecut pe langa un mic lac cu nuferi, printr-o zona cu vegetatie montana…era superb…mi-a mai potolit dorul de munte. 🙂

INtr-un tarziu, ne-am intalnit cu simpaticele vrajitoare. Au raspuns la intrebarile lor si acestea le-au spus ca acum vor trebui sa gaseasca serele, sa treaca pe langa ele pana ii vor gasi pe Scufita Rosie si lupul cel bun (in acea sambata se hotarase sa fie un animalut cumsecade 🙂

In drum spre celelalte personaje, am vizitat si serele. D. era foarte curios sa vada plantele carnivore (ii povestisem acasa despre ele) si m-a intrebat cu teama daca nu cumva se vor repezi sa-l apuce de vreun deget :).

Am vazut si plantele carnivore…cam ofilite, ce-i drept si nici asa de inspaimantatoare pe cum credeam noi ca vor arata.

LA iesire din sere, intr-o mica gradina de legume i-am zarit pe Scufita Rosie si pe lup. Baietii au fugit spre ei.

Scufita i-a dus in vizita prin gradina si le-a pus cateva intrebari legate de plantele de acolo.  Si lupul, foarte amabil le-a dat urmatorul indiciu: trebuiau, langa o apa sa-l gaseasca pe Faraon (D. stia cine este Faraon din povestea biblica cu MOise). 🙂

Si, intr-un mic loc amenajat cu un fel de fantana , l-am gasit pe faraon si sotia sa. 🙂

NE-am amuzat aici de micutul A. Faraonul l-a intrebat pe D. cu cine s-a intalnit….el ii spune ca  a vazut-o pe Scufita rosie….si tot statea pe ganduri…si apare A, in fuga si spune : „a vazut upuuuu…upuuuu! ” :D.

Ei, si marea clipa sosise :faraonul le-a dat ultimul indiciu…putin mai departe se aflau niste printese cu nepretuita comoara:)….ce-au mai fugit baietii pana acolo :)..cine stie ce credeau ei ca vor primi.

Eu ma asteptam la o astfel de comoara…pentru ca intreaga activitate organizata de acesti studenti s-a invartit in jurul plantelor….au vrut sa-i impulsioneze pe copilasi sa iubeasca natura si sa o ingrijeasca.

Si uite-l pe D. spre binemeritatul premiu :): un ghiveci cu o craita. A fost un pic dezamagit….mi-a spus ca o comoara nu arata asa….dar si fericit ca a primit o planta in ghiveci, doar lui ii place sa gradinareasca. 🙂 Ajunsi acasa, am plantat acele craite ( si A. a primit una), la noi in gradina.

INdreptandu-ne spre iesire, am vizitat si Muzeul Botanic (intrarea 2 ron/adult; 1 ron /elevi). Este foarte interesant: au atat plante in tot felul de eprubete , ierbare , cat si animale impaiate…..au fost foarte impresionati cand au vazut intr-o sala un crocodil urias. 🙂

LUi D., dar si mie…ne-a placut tare mult ideea vanatorii de comori…asa ca, in curand, planuim una chiar in curtea noastra…dar de data aceasta…va spun numai voua, D. nu stie :)))…comoara o voi ascunde bine in pamant.  Sa nu -i spuneti!!!!!! 😀


9 comentarii

Planeta albastra si copiii disparuti

A fost o data un om care locuia intr-o tara intunecata, urata, fara culori…se numea Tara neascultarii.  Omul acesta era subtirel, cu  maini lungi si o voce grava.  Se numea Galidoc.  Avea un balon urias pe care il folosea prin calatoriile sale. Ii placea sa colinde lumea intreaga.

Crezi ca era un om bun? Nuuu…sigur …ce om care locuieste in Tara neascultarii ar putea fi bun?

El mergea din tara in tara, si avea pe unde sa se duca…Planeta albastra este atat de maaaare!!!  batea din usa in usa la casele copiilor ce stia ca sunt singurei acasa. Si le spunea:” deschide usa…am venit cu o livrare de bomboane…deschide usa…am un catel frumos pentru tine…”Desi, copiii erau sfatuiti sa nu deschida usa oamenilor straini, auzind ce cadouri ar putea primi….crapau usa incetisor…..si o deschideau…si atunci  Galidoc ii inhata repede si ii lua in balonul lui urias. Ba ii lua si pe cei de pe strada..’hai cu mine sa te plimbi cu balonul!” Desi mamica lor le spunea de atatea ori acasa: ” sa nu cumva sa vorbesti cu persoane straine pe strada”, la vederea balonului urias uitau de orice sfat. Unde crezi ca ii ducea? Daaa, in Tara neascultarii…avea acolo un castel urias…cu foarte, foarte multe camere..si fiecare copil furat statea singur intr-o camera…cu niste jucarii triste si lipsite de culoare.  Galidoc nu vroia ca doar el sa fie trist si singur , ci si altii….avusese o copilarie nefericita…asa ca dorea ca si alti copii sa fie ca si el.

PArintii copiilor erau atat de necajiti…nu stiau cine le furase copiii…erau copii disparuti din lumea intreaga. Au auzit ca, intr-o tara mica, era un detectiv renumit D. Salvatores…el era expert in gasirea copiilor disparuti. Asa ca l-au chemat. El le-a cerut parintilor  sa-i dea jucaria preferata a copilasului disparut…ca atunci, cand ii va gasi sa aiba incredere in el si sa stie ca parintii lor i-a trimis.  A luat si pozele lor si a plecat.

A mers zile intregi, cand cu avionul, cu autobuzul….si a ajuns in Tara neascultarii.   A aflat ca Galidoc era plecat sa-si repare balonul….asa ca a inceput sa-i caute pe copilasi. A reusit sa-i stranga pe toti , au traversat impreuna muntii din tara, au mers un drum lung pana au ajuns la un autobuz mare . Au calatorit saptamani intregi…si fiecare a ajuns cu bine acasa. D. Salvatores era atent la costumatia fiecaruia si isi dadea seama in ce tara trebuie sa-l duca.

Erau atat de fericiti sa-si vada parintii, camera lor colorata, jucariile lor dragi… si le-au promis ca niciodata nu vor mai fi neascultatori :).

Detalii „tehnice”:

A fost o poveste foarte simpla. Am avut doua obiective: ca D. sa invete despre costumatiile copilasilor din alte tari si totodata, cat e de important sa -ti asculti parintii si ce ti se poate intampla atunci cand nu o faci. Este o metoda prin care D. invata foarte bine anumite lucruri, asa ca o folosesc des. Stiu ca are intotdeauna succes.

– povestea noastra a avut mai multe detalii, neredate aici…am folosit un fond muzical, mai grav(http://www.youtube.com/watch?v=0X91RyhLnvY&feature=related) atunci cand Galidoc se plimba prin lume, in cautarea copiilor, trist, cand acestia erau singuri in camera….aventuros si vesel (http://www.youtube.com/watch?v=zjq8vD2-coU) cand D. Salvatores a plecat in cautarea copiilor.

– pentru imaginile copiilor am folosit aceasta plansa, gasita pe net:

Am lipit-o pe un carton si am decupat copilasii.

-am facut un glob pamantesc si am scris cu markerul cateva tari mai importante.

-copilasii i-am lipit prin camera si D. a trebuit sa-i gaseasca. Am analizat impreuna costumatia lor, culoarea pielii si ii asezam in tara corecta.

-jocul poate fi facut si mai interesant, dupa imaginatia fiecaruia. Eu povestesc foarte mult, cu intonatie in timp ce se desfasoara activitatea noastra. Cu cat adaug mai multe detalii, cu atat D. isi intra mai bine in rol si este captivat de ceea ce facem si inventeaza si el  🙂


9 comentarii

Descopera si potriveste cu lupa

Cred ca orice copilas ar trebui sa aiba o lupa pentru micile lui descoperiri. 🙂

Noi luam de multe ori lupa in gradina si urmarim insecte, bucatele de pamant, flori.

Astazi am folosit lupa pentru un joculet interesant, ce l-am descoperit AICI. Tot de acolo , veti putea descarca foile pentru joc.

Le-am printat, le-am decupat si am asezat cardurile mari cu animale pe biroul lui. Ar fi trebuit laminate sau lipite fiecare pe un carton,dar  nu am avut timp asa ca i le-am lipit cu sticy tack.

E mult mai bine, sigur, sa fie puse pe ceva de o singura culoare ca sa se poata vedea mai bine, copilul sa nu fie distras si de altceva.

Alaturi , am asezat cardurile mici cu imagini minuscule.

 

PE acelea, D. le-a numit puisorii animalelor mari, asa ca l-am rugat, el fiind un mare detectiv, sa duca animalutul pui la mamica lui, pe cardul potrivit.

Pentru iubitorii desenului „Gerald MC Boing-boing”(noua ne place acest desen, personal imi place joaca de cuvinte folosita , D. e fascinat de micutul baietel blond si de sunetele lui, mai ales ca si el este un maaare reproducator de sunete  :)))) are un mare talent pentru asa ceva)  , avem o mica surpriza. Acum cateva luni, i-am facut lui D. un joc asemantor.  JOcul intreg il puteti descarca de AICI , daca fisierul nu va mai fi valabil cand cititi acest articol, contactati-ma pe mail. 🙂

 


Un comentariu

Carticica handmade de 1 iunie: „Esti minunat asa cum esti tu!”

Am gasit acum ceva timp pe blogul Lumea copiilor, o carticica pe care o puteti confectiona impreuna cu cei mici si totodata va fi un bun prilej de a discuta impreuna despre unicitatea fiecarui copil in aceasta lume.

Ca sa mariti pozele, dati click pe fiecare dintre ele.

Le decupati, le aranjati ca  o carticica si le capsati. 🙂

CARTICICA „DUMNEZEU M-A FACUT UNIC”


8 comentarii

Ziua albastra :)

Sursa foto:http://www.jeongmeeyoon.com/aw_pinkblue_blue005.htm

Impresionanta colectie, nu? 😀

Pentru ca de vreo luna planuim asta, pe 1 iunie vom avea o „zi albastra”. Asa ca mi-am notat cateva idei pentru acea zi si sper sa reusim sa le facem pe toate :).

1. Dimineata,vom bea lapte albastru:))) voi pune o picatura mica,mica de albastru de metil ( doctorul nostru ni-l recomanda atunci cand avem rosu in gat 2 picaturi /250 ml lichid-e un bun dezinfectant).

2.Ne vom imbraca cu haine albastre, pe care le voi pregati cu o seara inainte.

3.Vom iesi la plimbare si vom incerca sa descoperim cat mai multe lucruri albastre. LE voi cumpara baloane albastre cu heliu si le vom agata la carucior si bicicleta sau trotineta(depinde cu ce va dori D. sa mearga0.

4.VOm avea un joc special „Planeta albastra si copiii lumii”.

5.Vom bea apa din pahare albastre (si apa se poate face albastra,dar nu are rost…o coloreaza paharul din sticla 🙂

6.Vom face impreuna o prajtura albastra – un blat simplu de pandispan, crema de budinca si invelis din frisca in care voi pune cateva picaturi de colorant albastru.

7.Vom face masinute din plastilina de casa si le vom picta cu albastru.

8. LE voi pune in curte surprize albastre inghetate in care voi ascunde surprize, de preferat albastre.

9.Daca voi gasi, mi-ar placea sa le fac un joc cu autocolant albastru.

10.Vom inventa o poveste in care vom folosi multe cuvinte „albastre: albastru, albastra, albastri, albastre, albastrui, etc.

Camera noastra este vopsita in albastru, nu are nevoie de modificari :)).

I-am spus lui D. de ceva timp despre o zi albastra (dar nu i-am spus de surprizele pregatite) si sigur, el a adaugat: ” Dar de unde vom face rost de o masina albastra?” ( a noastra are alta culoare).

Ideea cu o zi colorata , am gasit-o in cartea 501 Activitati pentru copii-acolo erau idei pentru o zi verde (de fapt le veti gasi si in articolul respectiv).

 

 

 


12 comentarii

Pachete cu fise de lucru superbe pentru prescolari

Vizitand astazi blogul Mic atelier de creatie, mi-am reamintit ca am zarit si eu, in urma cu ceva timp aceleasi seturi cu fise de lucru pentru prescolari in limba engleza. Asa ca nu m-am putut abtine sa nu vi le impartasesc si voua, o data ce le-am redescoperit.

Sunt extraordinare si foarte captivante pentru copilasi. Sunt impartite pe teme specifice: vehicule, gradinarit, meserii, roboti etc.

Eu voi incerca sa le adaptez oarecum si sa le transform pe unele dintre ele in limba romana.

Dar mai bine, va pun linkul si va veti convinge singuri 🙂 .

Sunt gratuite, deci pot fi scoase la imprimanta fara probleme. 🙂

PACHETE FISE DE LUCRU PENTRU PRESCOLARI


4 comentarii

Super curse cu avioane origami :)

Atunci cand ai baieti, trebuie neaparat sa inventezi tot felul de jocuri  in care e bine sa implici masinute, avioane, elicoptere si vei primi multe zambete  si multumiri 🙂

Astazi ne-am distrat facand avioane din hartie. Am facut trei modele diferite. Sa va impartasesc un secret??? Chiar nu stiam sa fac un avion de hartie!! 😀

Am cautat pe youtube si am gasit cateva modele . D. ma tot zorea sa lucrez in pas cu persoana din videoclip :)))) „Hai…haiiii ca ramai in urma!!! ”

MOdelele de avioane

1. 

Acesta a fost a lui D. si l-a colorat cum si-a dorit el. L-a numit „Colorantus” :)))…pentru ca a folosit multe culori.

Sursahttp://www.youtube.com/watch?v=XzRWCenPznM&feature=relmfu

 

2. Acesta a fost avionul meu :).

Sursa

http://www.youtube.com/watch?v=zUM0_NqphW0&feature=related

3. Si avionul surpriza pentru tati :).

sursa

http://www.youtube.com/watch?v=OVw2IcSF1tU&feature=related

Ne-am urcat in pat sa putem arunca avioanele de la inaltime si ne-am aventurat intr-un super concurs aviatic. A. era tare incantat si se chinuia sa ne aduca avioanele inapoi. L-am invatat si pe el cum trebuie sa tina corect avionul ca sa-l poata arunca.

Si piticii voinici s-au jucat astazi cu avioanele . 🙂

Deci, va dorim si voua spor la construit avioane!! 🙂

 


Scrie un comentariu

Avatarul lui eumiealmeuDespre sufletul meu

Înţepătura de căpuşă a făcut prima victimă în România! Rudy Kamla, fost jurnalist de etnie germană din Sibiu, este primul român care a murit în urma mai multor complicaţii, printre care paralizie şi orbire, după o muşcătură de căpuşă, în urmă cu patru ani. În stare gravă este și actorul Șerban Ionescu, care luptă pentru fiecare zi din viața sa, tot din cauza unei mușcaturi a căpușei, nedepistate la timp! În ultima vreme s-au înregistrat extrem de multe cazuri în țara noastră, iar subiectul CĂPUȘA trebuie tratat cu maximă atenție. Am căutat pe net informații legate de această insectă de care auzeam doar în reclamele cu Frontline, iar acesta este cel mai bine documentat articol pe care l-am găsit. Citiți-l cu mare atenție, deoarece informațiile prezentate aici vă pot salva viața.

Ciclul de viață – Foto: http://www.emedicinehealth.com

In anotimpul cald dar si primavara si toamna fiecare din…

Vezi articolul original 1.788 de cuvinte mai mult


4 comentarii

Vine Pin Pin…ce bucurie sa-l primim!

Cred ca in urma cu vreo 3 luni, mi-am adus aminte de acest desen din copilarie….stiu ca imi placea, dar oricum nu vedeam noi pe atunci prea multe desene ca  sa pot face comparatii. 🙂

O prietena ne-a trimis un CD cu filmuletul intreg si l-am vizionat impreuna. Multumim inca o data, M. !!! 🙂 Cei mici, au fost tare, tare incantati, l-au indragit pe loc pe simpaticul Pin Pin….si D. a dorit sa facem si noi un pinguin.

Vazusem un craft cu un pinguin intr-o revista mai veche .

Asa ca am avut nevoie de: un recipient de la Actimel, acolo foloseau pt cap un ghem mic si negru, eu am folosit pipcleaner negru, ochisori mobili, hartie cartonata neagra (pentru aripi) si portocalie.

Desi nu arata foarte bine, D. a fost incantat de rezultat.

„Pai, nu trebuie sa-i facem si o casa, un iglu?” Tot revista m-a salvat!!! IMprovizam eu ceva….dar uneori, ma paraseste imaginatia de la prea multa oboseala :))))

PEntru iglu, am avut nevoie de un bidon mare de 5 litri si coala alba.

Si i-am facut si casuta.

Chiar si partea taiata de la bidon a fost folosita: era ghetarul pinguinului. 🙂

Sigur, nu putea lipsi trenuletul care apare la inceputul desenului. Pe acesta l-am facut din cutii de la medicamente. 🙂

Si cum aveam si papusa de mana vulpita am facut si un mic teatru de papusi.

Daca doriti sa-l revedeti pe simpaticul pinguin, am gasit filmuletul pe youtube.