Daca ati uitat cum se joaca, am descoperit un blog „Jocuri din copilarie” si aici, veti gasi instructiunile.
De curand, am gasit o carte cu un astfel de joc, dar in varianta moderna! Stiam sigur ca ii va placea lui D.! L-am luat de pe Elefant cu o reducere de 50%. O puteti achizitiona de aici.
Este o carte cu o tabla magnetica ce contine tot ce va trebuie pentru a putea organiza o batalie pe apa. De asemenea, veti gasi in carte si o multime de informatii interesante despre navele de lupta istorice si moderne.
Cartea are o multime de patratele – 266 ( D. a avut o ocupatie de vreo jumatate de ora ca sa le desprinda pe toate 😀 ) cu ” Lovit ” si ” Ratat” ( in locul semnelor pe care le foloseam noi).
Navele ( care sunt felurite) se impart intre cei doi jucatori, se formeaza tabla de joc si lupta este gata sa inceapa!
M-am gandit ca va fi putin cam greu pentru D. sa inteleaga coordonatele pe care va trebui sa le spuna sau de care sa tina cont cand isi aranjeaza vapoarele. Este un grozav joc de strategie si de gandire , totodata. Si, pentru ca i s-a parut ca seamana oarecum cu sahul, lui i-a placut foarte mult si dupa vreo 5 minute de joc, deja stapanea bine „campul de lupta”.
Asa ca, pentru o perioada de timp, au inlocuit sahul cu batalia navala :).
Cred ca nu exista baietel care sa nu-si doreasca sa calatoreasca pe mare.
Ursuletii au avut ocazia sa calatoreasca cu un vaporas pe Dunare. A fost o experienta scurta, de vreo 40 de minute, dar frumoasa.
Cand am primit urmatorul dar din libraria Micului Cititor, am scos tot arsenalul meu pastrat in diferite locuri secrete din casa: aveam tot felul de suprize pentru o activitate despre vapoare. Nu stiu cum faceti voi, dar eu, cand pun ceva banuti deoparte si prind reduceri mari, iau tot mici figurine tematice ( pe cele ce nu le pot face eu) si carti; le ascund bine; si uite asa, avem parte de activitati interesante si pline cu surprize, fie ele cat de mici.
Dar, haideti sa vedeti cum am calatorit noi cu vase de razboi, vapoare de lux sau chiar si cu un submarin.
” See inside Ships” este o carte dintr-o serie ce cuprinde si alte carti cu foarte multe clapete (peste 90 ). Stiti cat de mare este curiozitatea copiilor de a afla ce se ascunde in interiorul lucrurilor. De aceea, unii strica jucarii, doar din dorinta de a vedea ce se ascunde inlauntrul lor, nu ca ar fi stricatori, ci doar pentru ca sunt curiosi.
Cartile acestea le potolesc o parte din curiozitate :).
Marea noastra carte ( si chiar este de dimensiune mare) despre vapoare are 90 de clapete sub care se ascund detalii foarte complexe pe care baietii le-au analizat cu mult interes. Nu se mai saturau sa se uite sub clapete, sa descopere ce e poate ascunde intr-o nava de vikingi, un sumbarin sau un hotel plutitor. Datorita informatiilor tehnice complexe, cartea este foarte potrivita si pentru copiii mai mari, o modalitate excelenta de a invata in limba engleza tot felul de notiuni legate de ambarcatiuni.
Pe noi ne-a incantat multitudinea de imagini micute ( poate fi folosita si ca o carte de cautare), dar pentru informatiile mai serioase si denumirile navelor in limba romana, am cautat ajutor intr-o carte despre vehicule de la editura Rao : Transporturile.
Am luat figurinele noastre vapoare si baietii le-au cautat in carte.
Si pentru ca nava vikingilor ni s-a parut tare interesanta, am construit si noi una fara prea multe pretentii, dupa acest model .
Am luat si harta noastra si am pornit intr-o calatorie pe apele involburate ale marilor in cautarea unei comori. Dupa cum vedeti, apa nu este altceva decat hartie creponata albastra si verde, dar este de mare efect.
In cele din urma, am gasit comoara din harta!! 🙂
Pe partea de apa a micutului A. , au sosit tot felul de vapoare de diferite dimensiuni si culori, pe care el le-a tot aranjat in functie de marime.
Si cum marinarii sunt oameni ce sar repede cand cineva are nevoie de ajutor, au fost alaturi si de un delfinas si l-au ajutat sa-si construiasca o barca.
V-am mai povestit despre aceasta serie de carticele – le gasiti, la doar 3,5 ron (reducere de 60% ) pe site-ul editurii Teora.
Aventura noastra nu s-a incheiat.
Ne-am facut si noi un vapor de lux urias :)) si baietii au calatorit si s-au jucat acolo. Stiti ca pe navele de lux poti face orice – sa te joci,sa faci cumparaturi, sa stai la soare, sa inoti in piscina si multe, multe altele.
Si pentru ca in cartea noastra cu clapete, vazusem pe un vapor de lux (un hotel plutitor), jucandu-se acest joc, ne-am distrat si noi jucandu-l pe vaporul nostru imaginar.
Si stati pe aproape, cat de curand, va vom prezenta un celebru joc din copilarie, dar in varianta moderna, despre vapoare- D. si tati il joaca aproape in fiecare seara :).
Ursuletii marinari va doresc sa aveti o zi minunata! 🙂
Nu este o noutate pentru voi ca noi, ursuletii nazdravani , folosim aproape la orice activitate figurine de orice fel, din argila, din spuma ( foam), carton sau cauciuc.
Dar de ce sunt atat de importante in joaca copiilor? Ce utilitate ar putea avea acestea intr-o activitate educativa? Cum pot insufleti ele o poveste, daca nu au grai ? 🙂
Despre toate acestea ( si indeosebi despre creatiile mele pe care le puteti vedea pe pagina mea de facebook Figurine Fimo by Coca, am vorbit pe un blog drag mie ( este al doilea blog pe care l-am descoperit acum cativa ani, cand am inceput sa caut activitati pentru copilasii mei) : ” Idei pentru mamici si copii.
Laura, iti multumim inca o data pentru onoarea, bucuria ce ne-ai facut-o, acordandu-ne un interviu.
Ieri, am avut o zi in care am vorbit mult despre oamenii de zapada.
Bineinteles ca am trecut si la fapte, mai ales ca avem o curte intreaga unde s-au format nameti de jumatate de metru.
Si omul nostru, cam grasunel ce-i drept :).
Dar am construit si oameni din hartie. Am desenat si decupat piesele unui colaj. Nu le-am aratat modelul original si i-am lasat sa creeze ei omul dupa imaginatia lor.
Cum si l-a imaginat A. ( 3 ani si jumatate)- zici ca e un om care face sport!
Si cum si l-a imaginat D. ( 6 ani si 11 luni)- un om cam zapacit :).
L-am lipit apoi si l-am asezat pe un perete.
Daca doriti sa aveti un astfel de om, puteti descarca partile colajului facut de mine de
Varianta alb -negru le poate da de lucru si mai mult celor mici. Pot colora partile si apoi le decupeaza singurei. Si fiecare il lipeste dupa imaginatia lui.
Pentru cerc am folosit o farfurie cu diametrul de 19 cm.
Omul este destul de mare, asa ca am inventat si un joc pentru el .
” Pune morcovul!”
O perioada l-am lasat fara nas.
Pe rand, legati la ochi, veneau pipaiau omul si incercau sa ii puna nasul. Mare distractie cand nasul ajungea ba pe burtica, ba pe palarie sau pe dos in mijlocul fetei :).
Nu, nu va vom povesti despre filmul Disney cu acelasi nume, ci doar despre activitatile noastre ” aviatice” de acum doua zile.
Anul trecut , D. a fost pilotul unui avion de calatori- aici puteti vedea activitatea noastra.
Tot anul trecut, de ziua lui, a primit un cadou frumos: o carte superba, de la editura Teora despre avioane : ” Micul pilot” ( o gasiti aici cu o reducere de 35%). Si atunci a aparut dorinta de a afla cat mai multe despre aceste misterioase vehicule zburatoare.
Cartea a fost rasfoita si admirata multe zile in sir; si chiar acum este una dintre cartile pe care se uita foarte des.
Si cand ii veti vedea interiorul, va veti da seama ca orice baietel indragostit de avioane nu i-ar putea rezista 🙂 .
Eu voi pune doar cateva poze, dar o prezentare completa a acesteia ( si un mic video), veti gasi tot pe blogul Talente de nazdravani.
La bordul avionului 🙂
O adevarata pista
Am aflat despre diferite tipuri de avioane, cum si cand au aparut, despre aviatori renumiti si ursuletii au retinut foarte multe date.
Si pentru ca aveam o carte de la editura Gama, foarte potrivita pentru activitatea noastra : ” Aeroportul”, am ales sa o citim in timp ce faceam propriul nostru aeroport 🙂 ( sunt tot felul de accesorii Playmobil si Simba, cumparate de-a lungul anilor).
Cartea face parte din seria Inauntru- afara; deasupra – dedesubt”, care include patru cărţi foarte interesante ce ii ajuta pe cei mici sa inteleaga ce se intampla in jurul lor : Ferma, Orasul, Portul, Aeroportul.
Dupa cum vedeti, in aeroportul nostru era multa agitatie, ca intr-unul adevarat.
Calatoria cu avionul este visul oricarui copil – si ai mei isi doresc tare mult un zbor cu avionul.
Si noi am fost in vizita anul trecut la un aeroport si cei mici au vazut cum se primesc bagajele, cum sunt controlati oamenii. Le-am spus ca acolo, pot fi intalniti oameni din diferite nationalitati ( dupa cum vedeti, avem si un indian) 🙂 .
Pe acoperisul cladirii erau o multime de pasarele- foarte importante pentru A., ce m-a rugat in repetate randuri sa le fac poze 🙂 . Toti pasagerii au trebuit sa le urmareasca in zbor.
Am amenajat si un miniaeroport pentru copilasi. A fost o ocazie grozava ca sa il pun pe D. ( el era ghidul) sa le dea copilasilor, ce puneau o multime de intrebari, tot felul de informatii despre avioane.
In aeroport s-a lasat linistea…calatorii nostri au plecat cu autobuzul spre avion.
Decolareaaaaa… spre Paris
A urmat o pauza, pentru ca pilotii erau flamanzi si au fost serviti cu o mancare aviatica (chiar am avut succes!) 😀
In timp ce dormea micutul A., am construit cu D. tot felul de avioane origami, modelele fiind inspirate din cartea de la editura Casa – Avioane de hartie. Erau foarte interesante si traiectoria lor foarte diferita, in functie de cum era pliata hartia. Am facut cu ele o cursa pe cinste. 🙂
Ne-a vizitat si o ratusca simpatica foc, pe care baietii au ajutat-o si i-au construit un avion. Nu ati auzit de ” Ratusca Mac are un avion de la editura Teora” ? :). Profitati de oferta librariei– sunt 4 carti in aceasta serie, la doar 3,60 ron(reducere de 60%) si sunt minunate pentru cei mici. Cartile pot fi folosite si dupa ce sunt luate acele sabloane- raman tot felul de ferestre decupate si se vede peisaj cu copacei.
D. ne-a citit singurel intreaga carte si apoi i-a construit lui A. avionul.
” Mami, de ce soselele sunt drepte daca pamantul este rotund?”
” De ce nu stam cu capul in jos, daca ne-am afla la Polul Sud? ”
” De ce nu plutim prin aer ca pasarile? ”
Sunt sigura ca si voi ati avut de raspuns la astfel de intrebari de multe ori :).
Ei, si uite cum am facut noi una dintre primele noastre lectii de fizica. Am mai vorbit noi despre gravitatie, dar acum, am si avut o carte speciala care ne -a ajutat in ” studiul” nostru: ” Gravitatia”, ce o puteti achizitiona cu o reducere de 60% de pe site-ul editurii Teora ( 5,20 ron).
I-am rugat pe ursuleti sa se urce in pat . Le-am dat fiecaruia un paharel plin cu tot felul de minuni ( bile din cauciuc, din polistiren, bucatele de servetel, monede).
Le-am spus sa arunce, pe rand cate un obiect din paharel. Ce distractiv! In timp ce cadeau obiectele, le analizam : cat de repede cad, care ajunge mai repede pe covor, care credem ca este mai greu. Am observat ca bucatelele de servetel pluteau usor in aer si ajungeau mai greu pe „pamant” .
Am luat apoi cartea noastra si am inceput sa citim cu interes.
Oare ce este gravitatia?
Este o forta….ei , si forta ce este?
Este o putere care misca lucrurile. Deci , GRAVITATIA este forta care atrage obiectele pa pamant. Si este peste tot in jurul nostru.
Luna are o forta de atractie mult mai mica decat Pamantul, de aceea , acolo poti sa faci salturi uriase- cui nu i-ar placea asa ceva? 🙂
Ne-am imaginat ca Pamantul este un magnet urias si foarte puternic. De aceea, toate lucrurile „stau” pe el si nimic nu cade, nu pluteste. Sigur, daca vom arunca ceva ( cum am facut in experimentul nostru), lucrurile mai grele vor cadea foarte repede, cele usoare vor pluti pana vor ajunge jos).
Da, am mai facut si tot felul de salturi…ca sa constatam de fiecare data ca tot jos ajungeam :D. Si ca sa inteleaga ce inseamna un salt urias in lungime, ca pe luna, ii luam in brate si ii ajutam eu sa faca salturi maaari de tot! 🙂
Si le-am spus sa stea linistiti : pe Pamant nimeni nu va fi nevoit sa stea cu capul in jos, decat daca doreste sa faca acrobatii! 🙂
Astazi, aproape o zi intreaga am tot facut ordine intre jocurile /jucariile copiilor, intrebandu-ma : ” cand am reusit sa strangem atatea ? ” 🙂 si cred ca aceeasi intrebare vi-o puneti si voi, daca nu zilnic, macar saptamanal :D.
Cand D., ursuletul cel mare, avea vreo 10 luni…puteam sa numar pe degete jucarioarele lui. .. acum, nu le mai stiu numarul :). Mi-am dorit sa ii ofer o lume colorata, un mediu in care sa se dezvolte frumos din toate punctele de vedere. In copilaria mea, eu am avut parte de foarte multe jocuri, jucarii, carti, discuri cu povesti…si stiti si voi, mediul in care cresti te influenteaza foarte mult :).
In timp, am invatat ce jucarii/jocuri merita sau nu cumparate. Recunosc ca priveam cu jind jocurile de firma ce le vedeam prin magazinele din oras sau cele online, dar preturile depaseau cu mult bugetul nostru.
Si iata ca, intr-o zi, am gasit ideea salvatoare! In urma cu vreo 5 ani, zaresc pe un forum , titlul unui topic : ” Jocuri si jucarii de firma, de calitate, exclus chinezisme” . Am rasfoit cu mare curiozitate ael album cu jucarii. Mi-am dat seama ca nu erau noi. Nu cumparasem pana atunci nimic second pentru copil. Nu stiam daca sa cumpar sau nu… nu o cunosteam pe cea care le vinde.
Asa ca am trimis un mesaj, la care am primit un raspuns cald, prietenos… si de la acel mesaj, a inceput o colaborare frumoasa, care continua si acum.
Si asa am facut si prima achizitie de la Julia : o carte superba cu multe masinute. Cartea aceasta este printre cele mai rasfoite…a fost si este inca tare iubita.
Va puteti convinge urmarind filmuletul de mai jos. 🙂
Dupa ce am primit primul colet, mi-am dat seama ca nu are rost sa dau bani pe ceva nou, cand pot sa iau un joc sau o jucarie in stare foarte buna, la jumatate de pret, poate chiar mai putin.
In urmatoarea luna, a sosit in casa noastra un ghetar cu pinguini. D. avea 2 ani si jumatate- a fost de-a dreptul fascinat…si taticul lui la fel :).
A urmat apoi cartea cu nasturi uriasi, pe care o sa o pastram si pentru nepoti 😀 ( e o adevarata comoara).
Intr-adevar, tati la inceput a avut cateva obiectii: „nu stii in ce stare sunt jucariile, au trecut prin atatea maini…mai bine ii luam ceva nou”. I-am spus ca le vom spala, dezinfecta foarte bine si vor fi ok. Plus ca noi nu ne-am permite sa ii cumparam astfel de jucarii /jocuri/ carti din magazin. Si, in timp s-a convins si el , mai ales cand vedea cat de interesante , de rezistente erau jucariile cumparate.
Noi nu avem posibilitati financiare extraordinare, dar mi-am dorit , ca din ceea ce avem, sa investim in educatia celor mici. Prefer sa nu imi iau cine stie ce haine la moda, posete sau cine stie ce alte minuni si sa cumpar din acei banuti un joc educativ sau o carte. Daca ati vedea cate carti si jocuri am reusit sa ” colectionam ” pana acum, ati crede ca avem o adevarata gradinita la noi in casa :). Dar, pentru ca mie imi place foarte mult sa lucrez cu cei mici, sa fac diferite activitati cu ei, absolut tot ceea ce am cumparat a fost folosit la maxim pentru ursuletii mei , copiii de la serviciul la care am lucrat si alte grupe de copii. Erau copilasi care nu vazusera in viata lor astfel de jocuri si atunci cand au vazut-o, de exemplu pe Omiduta vesela Rappel Zappel, au strigat de bucurie, s-au distrat copios daramand digul castorului Billy Biber sau au modelat plastilina cu incantare, folosind tot felul de accesorii care mai de care mai interesante, cumparate tot din magazinul Juliei.
Uitati cum am folosit noi o multime de jocuri cumparate din magazin , intr-o singura activitate ! 🙂
Anii au trecut si micutul „album cu poze” din Romania s-a transformat intr-o pravalie JULIA TOYS. Lucrul acesta s-a intamplat atunci cand Julia si familia ei s-au stabilit in Austria. Eu m-am bucurat din tot sufletul ca nu i-am ” pierdut” , ci dimpotriva ii recastigasem si de data aceasta ne ofereau o mare supriza: un magazin online.
Asa ca, inca din prima zi a deschiderii, noi, clientii vechi ai Juliei am dat buluc nu doar ca sa vedem jucariile si noul look al magazinului, ci ca sa-i felicitam si sa le spunem ca ne-a fost dor de ei.
Cand intru acolo, ma simt de parca m-as plimba printre rafturile unui magazin adevarat. E drept, acolo, poti pipai jucaria, ii vezi dimensiunile. Dar, sa stiti ca in magazinul Juliei aveti si mai multe avantaje : puteti vedea chiar si continutul unui joc, cum arata piesele in mod real ; sunt foarte multe poze care iti arata in detaliu jocul sau jucaria respectiva. In plus, sunt pozate langa un centimetru, asa ca veti avea o idee clara legata de marimea acestuia/acesteia.
Si orice client, cat ar fi de pretentios :), este multumit : va gasi acolo jocuri/jucarii din cele mai variate , de la firmele cele mai renumite , cunoscute in intreaga lume pentru calitatea de exceptie a jucariilor fabricate de ei : Ravensburger, Haba, Schmidt, Piatnik ,Chicco, VTech ,Fisher Price , Playmobil.
Daca veti intra pentru prima data in magazin si nu stiti cum sa comandati, cum sa va faceti un cont, cititi aceste informatii si sunt sigura ca nu veti mai avea nelamuriri.
Si de cateva luni bune, daca doriti sa stiti ce noutati vor fi aduse pe site, Julia posteaza un preview al acestora pe FB. Asa ca, daca zariti ceva ce va place, cand vedeti ca sunt postate noutatile, stati la panda 😀 !
Pentru ca sunt un copil mare 🙂 si imi plac jucariile si jocurile, am colindat multe bazaruri de produse second, stiti ca la un moment dat am scris si un articol pe aceasta tema; am auzit pareri in dreapta si-n stanga, recomandari, comparatii intre preturi. Am sa va spun ceva un pic mai ” delicat” 🙂 – poate ca uneori ati zarit preturi un pic mai mari in magazinul Julia Toys ; si eu le-am zarit , dar acestea sunt pe deplin justificate. Si eu vand pe picasa una -alta, nu am o afacere ( ci pur si simplu vindem ce jucarii/jocuri ne-au ramas ” mici”) , dar nu ma costa mare lucru, decat putin timp: incarc pozele, scriu o descriere si gata- astept cumparatori interesati.
La Julia, treburile stau altfel: magazinul lor este unul ” adevarat”, cu vanzari legale, platitor de hosting, de web service, de taxe si impozite… toate acestea regasindu-se un pic si in pretul jucariilor. V-am dat aceste explicatii pentru ca si eu mi-am pus unele intrebari. Dar stiu, ca toate jucariile sunt alese cu grija, nu la intamplare, sunt curate, starea lor este descrisa in detalii; stiu sigur ca ceea ce comand, ce am vazut in poza, acelasi lucru va fi si in colet. Cand ai un astfel de magazin cu forme legale, nu iti poti permite sa risti.
Si, pentru ca recomandarile sunt intotdeauna foarte cautate, va spun ca eu de ani de zile platesc jucariile in avans in contul lor si intotdeauna mi-am primit coletul :)( ei nu locuiesc in Romania, deci daca ati dori sa primiti coletul ramburs, banii nu au cum sa ajunga la ei) . De fapt, intregul meu articol este o recomandare pe care o fac cu mare, mare drag.
Daca sunteti deja clienti sau doriti sa deveniti, Julia a lansat un chestionar, in care va puteti spune parerile legate de magazin. Il puteti completa aici.
Si sunt sigura de un lucru, veti avea o curiozitate absolut normala : cine este in spatele acestei lumi fascinante? Chiar la inceputul anului trecut , pe blogul Pitici, dar voinici, Antoaneta i-a luat un interviu tare frumos Juliei. Va invit sa il cititi aici si curiozitatea vi se va potoli :).
Draga Julia, acest articol este un dar pentru voi, il planuiam de mult timp, dar uite ca acum i-a sosit randul, la inceputul acestui an…este scris benevol, pentru ca va indragim mult, pentru ca ne-ati ajutat sa vedem cu alti ochi jocurile si jucariile, pentru ca ne-ati deschis poarta unei lumi plina de culoare si de joaca :).
Voua, cititorii mei dragi, va doresc sa gasiti ceea ce cautati daca veti face o vizita in magazinul Julia Toys! Spor la cumparaturi! 🙂
Hmmm…de buna seama veti crede ca va vom da cine stie ce reteta de paine, nu? 🙂 Sau ca vom vorbi despre grau si faina ? 🙂
M-am tot gandit cum sa-i explic lui D. modul in care literele formeaza cuvinte si acestea, la randul lor alcatuiesc propozitii. El nu e genul de copil pe care sa-l pun in fata unei carti sau al unul caiet si sa citim de acolo. Nu-i place deocamdata…poate doar daca e cine stie ce carte despre inventii, masinarii…dar acelea sunt destul de complicate pentru a putea fi citite de el.
Asa ca ne-am tot jucat ” de-a cuvintele si propozitiile”.
Si astazi am fost la o moara magica: o moara care facea litere. Moara era a unui morar nazdravan, pus pe siretlicuri . ( Moara a fost desenata de D. ) .
D. era un brutar caruia ii placea sa faca povesti. Dar, ca sa faci povesti ai nevoie de litere, nu-i asa?
In fiecare zi, venea la morar si lua saci cu litere.
Morarul i-a spus ca, daca va dezlega trei ghicitori nascocite de el , ce sunt ascunse prin sacii cu litere, va avea voie sa ia cate litere ii va pofti inima, nu asa cu portia.
Asa ca pe rand, ii dadea saculeti cu litere. Brutarul nostru ii incarca in masina. Si, ca nici ajutorul cel mic A . sa nu se plictiseasca, tinea un purcelus in mana care guita de fiecare data cand sacii intrau in masina :D. Si nu oricum, intra un sac, guita o data, doi saci…de doua ori si tot asa :).
In fiecare sac, erau de fapt cuvinte, a caror litere erau amestecate. D. , brutarul, trebuia sa le dea de capat.
Din fiecare tura de saculeti, brutarul nostru plamadea o „paine propozitie.”
Ia sa vedem: avem 4 saci, deci 4 cuvinte…aceasta propozitie va avea 4 cuvinte . Sa vedem ce cuvinte sunt : mama, la ,e, piata…Daaa, sigur : mama e la piata.
Ea, mere, cumparat, a.. Daaa : ” Ea a cumparat mere”.
Si uite asa, incet , incet brutarul nostru a dezlegat misterele morarului si a avut dreptul sa vina la moara literelor si sa isi ia cate litere dorea pentru povestile sale :).
Acum ai inteles, D. ?
Ca sa faci o poveste, o carte, ai nevoie de litere, nu-i asa? Sigur, si de foarte multa imaginatie!
Ei, dar literele…nu plutesc asa alandala prin carte… Ele…se aleg intre ele, cele mai potrivite si formeaza cuvinte. Un cuvant trebuie sa insemne ceva.
Cuvintele sunt separate intre ele…. Uite, uneori tu scrii : ” povesticumasinutaCitroen” sau ” lamultianiAndrei” . Ai pus literele corecte, dar nu exista un astfel de cuvant!
Asa ca , in propozitie, cuvintele vor avea o pauza intre ele. Cand termini propozitia , ai nevoie de un micut semn ca sa stii ca s-a terminat – un punctulet.
Din mai multe propozitii…vei avea o poveste!
Vezi, plamaditul povestilor nu e ceva asa de greu !
Observatie : Pentru acest joc, am folosit litere magnetice de la doua jocuri : unul romanesc si unul cumparat second . Cel romanesc avea si diacritice. Veti observa ca noi nu le-am folosit, dar noi am facut mai multe propozitii,insa nu le-am fotografiat pe toate. De fiecare data, cand folosim literele magnetice , ii spun lui D. ca ar fi trebuit sa folosim litera corecta, dar ca nu o avem.
VOm juca un joculet asemanator si vom face si litere pe cartonase ( cum era alfabetarul din copilaria noastra) :).
Sa plamadim povesti in grup! 🙂
Daca doriti sa jucati acest joculet cu mai multi copii, le dati fiecaruia un saculet cu litere . Literele pot fi scrise pe bucatele mici de carton si saculetii confectionati din hartie sau un material ieftin. Fiecare va forma un cuvant si apoi, in echipa vor forma o propozitie. Daca sunt mai multe grupe de copii, ar fi grozav ca propozitiile sa aiba legatura intre ele si la sfarsit, impreuna sa plamadeasca toti o poveste ( punand propozitiile in ordinea corecta).
Pentru mine fiecare an nou este o mare provocare – imi bate inima sufletului tare, cu emotie si uneori, parca as vrea sa stiu ce ne asteapta…si totodata nu as vrea, caci stiu ca…daca am cunoaste dinainte viitorul ori ne-am bucura, ori am privi cu teama la ceea ce ne sta in fata.
La sfarsitul fiecarui an…privesti cu ochii sufletului in urma spre ceea ce ai lasat facut sau nefacut…spre ceea ce ai fi dorit sa se intample si nu s-a intamplat. Privesti inainte… cu speranta, cu incredere, dar si cu teama…
Dar, daca am pasi in noul an privind in fiecare zi mai mult si tot mai mult Cerul? Toate ingrijorarile, temerile, incercarile, suferintele ar deveni dintr-o data mai mici. Cu privirea atintita spre Cer, am sti ca nu mai e mult si vom ajunge in curand in bratele iubitoare a Celui ce ne-a creat.
Da, stiu…e greu uneori sa privesti Cerul…caci „gravitatia ” te atrage inevitabil in jos…si tot greuli se lipeste de tine ca un plumb si te simti sufocat.
Dar am putea face un exercitiu in anul acesta nou : azi, in prima zi imi propun sa privesc Cerul timp de un minut si sa ma gandesc la cele vesnice, la Dumnezeu… maine, mai adaug un minut, poimaine inca un minut….si spre finele anului , voi realiza ca sunt mai aproape de Cer, ca am trecut mai usor peste toate, ca inima si sulfetul mi-au devenit mai mari si mai frumoase.
Nu, a privi Cerul nu inseamna a uita de ceea ce este in jurul tau, de cei dragi, de cei ce au nevoie de tine. Dimpotriva, vei realiza ca nu esti tu cel mai important, ca nu totul se invarte in jurul tau, ca tu ai fost creat pentru El, ca tot ceea ce esti si ce insemni tu va fi de folos celor din jurul tau.
Eu am dorinte pentru fiecare an, nu multe, atatea cate stiu ca s-ar putea implini :). Recunosc ca imi place sa imi fac planuri, dar totodata incerc sa nu ma stresez prea tare atunci cand nu merge totul conform celor planuite.
Un verset din cartea Proverbe ( Sfanta Scriptura), ne indeamna sa ne facem planuri, dar sa le incredintam in mana lui DUmnezeu, doar asa vom izbuti.
Aseara, cand nu mai erau decat cateva ore pana la sfarsitul anului, am stat de vorba cu cei mici … ne-am adus borcanul nostru cu dorinte… acesta, daca nu il mai stiti 🙂 ( Pentru ca te iubesc ti-as da si luna de pe cer )
si fiecare dintre noi am spus ce ne-am dori sa se intample in noul an. Am scris dorintele pe o biletele si le-am inchis bine in borcanul magic :). Si, macar o data pe saptamana, il vom lua in manutele noastre si ne vom pune planurile / dorintele in mana Lui , ne vom ruga pentru ele.
Cum intelege un copilas ca un an se sfarseste si incepe altul… e greu de crezut, nu-i asa? Caci timpul nu are inceput si nici sfarsit…
Pentru mine, ca adult, un AN inseamna 365 de zile, 12 luni si 48 de saptamani….inseamna trecut, prezent si viitor.
Pentru un micut de 3.. de 4… de 6 ani…un AN… poate insemna…ziua de ieri, care va fi maine :)…o vacanta preferata pentru ca a fost la mare si s-a distrat asa de bine…un milion de zile sau 3 ore :).
Le-am spus ca pamantul si-a mai sfarsit o calatorie in jurul Soarelui 🙂 si ne-am adus aminte de ziua in care noi ne-am jucat de-a soarele si Terra (
An de an sfarsim si noi, ca si Pamantul pe care traim, o calatorie si incepem alta… an de an trecem peste unele provocari si apoi, respiram adanc si incercam sa facem fata celor noi .
Va doresc si imi doresc ca in noul an… sa nu uitam sa privim Cerul… sa nu uitam sa ne „largim inimile si sufletele ” pentru cei din jurul nostru…sa nu uitam sa iubim mai mult…sa nu uitam sa cantam, sa nu uitam sa zambim mai mult… sa nu uitam sa ne traim din plin ziua de azi, ca si cum ar fi ultima.
In data de 1 decembrie, doi baietei din Romania, D. si A. vor pleca intr-o calatorie minunata si plina de mister. Au o dorinta mare de tot: sa descopere misterul sarbatorii Craciunului.
Vor merge in multe din tarile lumii si vor afla cum petrec alti copii sarbatoarea de Craciun…Vor descoperi daca sarbatorile lor se aseamana cu sarbatoarea noastra. Dupa cum vedeti, suprizele cadouri…vor fi prin China, Rusia, Japonia, Australia, Argentina si muuuulte alte tari.
Sear, inainte de culcare , vom citi si o povestioara specifica tarii respective.
Calatoria nastrusnica va dura 24 de zile. Si cine credeti ca ii va insoti ? Masina descurcareata Bucsa! 🙂
In fiecare tara vizitata, vor descoperi cate o supriza cadou ( vor afla ce vor face in ziua aceea). Vom intoarce cadoul si vom citi ce scrie acolo.
In ultima zi, in data de 24 , vor ajunge in Israel…acolo, vor descoperi ce inseamna cu adevarat Craciunul: vor merge in Betleem, locul nasterii Mantuitorului si, impreuna ne vom inchina si ii vom multumi pentru ca a parasit Cerul pentru deveni om ca si noi. Va fi o zi deosebita pentru noi…an de an, sarbatoarea aceasta dorim sa nu devina o obisnuinta pentru noi, ci sa o primim cu o bucurie din ce in ce mai mare.
Asteptand cu nerabdare sa inceapa calatoria…. D. avea o preocupare mult mai interesanta in momentul pozatului . 🙂
Cu acest calendar de advent, ne inscriem si noi pe ultima suta de metri la un frumos concurs organizat pe blogul Bufnita cea inteleapta.
Mai aveti timp sa va inscrieti si voi pana luni, 25 noiembrie. 🙂
Calatoria cu avionul este visul oricarui copil – si ai mei isi doresc tare mult un zbor cu avionul.
Si noi am fost in vizita anul trecut la un aeroport si cei mici au vazut cum se primesc bagajele, cum sunt controlati oamenii. Le-am spus ca acolo, pot fi intalniti oameni din diferite nationalitati ( dupa cum vedeti, avem si un indian) 🙂 .
In aeroport s-a lasat linistea…calatorii nostri au plecat cu autobuzul spre avion.
ursuleți năzdrăvani 