ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață


24 comentarii

O jucarie de ABECEDAR

Asa mi-a placut mie sa-l numesc…de cand l-am zarit, mi-am spus ca neaparat trebuie sa-l confectionez si eu…stiam ca asta inseamna mult timp si…da, si bani (pentru ca imprimanta mea nu merge si trebuie sa scot la un centru din oras), dar incet , incet , am reusit sa -l termin.

Dar sa va spun despre ce este vorba.

Cred ca ati auzit despre Canon Creative PArk, lumea in care hartia devine orice doresti tu….imposibil sa nu va doriti sa faceti si voi ceva de acolo daca veti intra la ei pe site…:D.

Am descoperit site-ul lor in urma cu vreo 4 ani si am facut de acolo un acvariu, un sistem solar, un avion. Abecedarul nu-l zarisem. Acesta nu este altceva decat o cutie in care sunt introduse minicarti pop up pentru fiecare litera in parte.

sursa foto

Am imprimat totul pe carton alb. Primele litere au fost imprimate mai sters asa ca a trebuit sa le colorez. Am folosit pentru lipire aracet lichid Daco.

M-am inarmat cu muuulta rabdare si atentie si am inceput sa decupez si sa lipesc. Unele modele erau greu de urmarit, alte indoituri nu apareau in sablonul original…dar pana la urma le-am dat de capat. 🙂

Copertile colorate cu litere se lipesc separat.

Eu am terminat toate carticelele , dar mai am de lipit copertile (am lipit doar la primele 7 litere). Dar, cum erau gata, le-am pus in cutiuta lor (tot confectionata de mine dupa modelul lor) si le-am aratat ursuletilor in dimineata aceasta. Nu va spun cat de bucurosi au fost. Nu am avut timp sa le luam pe indelete, pentru ca erau tare curiosi sa le vada cat mai repede pe toate.

Da, e in limba engleza, din fericire unele imagini au corespondent si in limba romana, dar e bine ca asa, cu abecedarul jucarie, invatam treptat si o limba straina.

Daca doriti si voi sa vedeti interiorul carticelelor, le-am filmat. Imi cer scuze pentru calitatea filmarii…a fost greu cu o mana sa tin camera si cu cealalta sa deschid carticelele. D. nu ma putea ajuta pentru ca avea ceva treaba :), dar nici nu l-am chemat…cu siguranta filmarea ar fi durat muuuult mai mult caci mi-ar fi pus multe intrebari intre timp. :D.

Ce spuneti? Nu le-ar placea si piticilor vostri un astfel de cadou de Pasti? Daca da, nu mai stati…treceti la treaba!!  🙂  Puteti descarca materialele de AICI.

Va mai asteptam cu drag pe la noi! 🙂


5 comentarii

Cu mami si tati ai spor la carte :)

E adevarat ca, atunci cand parintii sunt pe deplin implicati in educarea copilasilor lor, acestia vor avea rezultate stralucite in toate domeniile vietii.

Dar, eu nu voi scrie un articol despre implicarea noastra ca si parinti in educatia comorilor noastre, ci doar va voi prezenta o carte aparuta la editura Litera ce are acest titlu.

D. a invatat deja tot alfabetul : literele mari si mici de tipar. Am inceput , mai timid sa citim, ba chiar am reusit sa „descurcam” tainele propozitiilor simple.

Cand am zarit aceasta carte, m-am gandit ca ar fi o completare potrivita pentru ceea ce aveam in plan sa facem.

Am inceput sa reluam tot alfabetul; si de data aceasta, vom arunca o privire si asupra literelor de mana. D. le spune „litere complicate si ondulate” :D.

„Cu mami si tati ai spor la carte” a sosit ca un ajutor grozav pentru noi in aceasta perioada. Recunosc ca ma asteptam ca sa gasesc aici si notiuni , activitati legate de matematica, dar este prezentat doar alfabetul.

Cartea este un fel de ABECEDAR interactiv. Fiecare litera este prezentata intr-un mod atractiv pentru cei mici. Sunt aratate, de asemenea si literele de mana. O poveste mica si amuzanta despre litere , ii ajuta pe cei mici sa le retina mai usor. Totodata, fiecare activitate este finalizata cu un lucru manual ce are legatura cu litera respectiva.

De exemplu, la litera A. noi am facut un arici din plastilina, seminte si boabe de piper.

Va las pe voi sa va convingeti singuri de utilitatea cartii, urmarind imaginile  de mai jos:

Noi va recomandam cartea cu mult drag, mai ales ca o puteti achizitiona in aceasta perioada (pana la sfarsitul lunii martie) cu o reducere de 40% din mai multe librarii online  ( aici ).


7 comentarii

Planeta noastra (3) : Cum a aparut uscatul ?

La inceput, apa si pamantul erau amestecate….si cufundate in intuneric.

MArele Creator a spus : „sa fie lumina! ” si de-atunci avem zi si noapte.

Nici apa si pamantul nu au fost lasate asa la voia intamplarii: Creatorul le-a separat si a facut intinderi de ape si de uscat.

Si uite asa a aparut uscatul….Apele mari au modelat treptat marginile uscatului. IN timp, oamenii care traiau pe aceste intinderi le-au dat numele de continente. Nu au stiut de la inceput de existenta tuturor continentelor, ci le-au descoperit facand tot felul de calatorii. Cand tot globul pamantesc a fost explorat, au descoperit ca avem 7 continente.

Am incercat sa reproducem si noi aceasta micuta poveste  si am facut sa apara „uscatul” din apa 🙂 .

PE o tava mare am desenat cu marker pentru  white board conturul continentelor.

Am turnat apoi putina apa albastra (era bine daca puneam si mai putina…veti vedea de ce spun asta 🙂

D. a turnat nisip decorativ (multumim inca o data, Raluca pentru el) incercand sa-l presare doar pe continente. A fost putin mai greu, pentru ca fiind apa cam multa, nisipul a inceput sa pluteasca :). Am reusit sa remediem un pic aceasta problema, si in final D. s-a declarat multumit de opera sa :).

Am continuat activitatea noastra si am incercat sa invatam si sa retinem denumirile continentelor. Am folosit globul nostru  pictat in stil MOntessori ( multumim , Camelia pentru aceasta idee atat de inspirata si practica) si i-am explicat lui D. ca fiecare continent a fost pictat dupa un anumit cod, pentru ca ei, copii sa le invete cat mai usor. Astfel, America de Nord are culoarea protocalie, America de sud -roz, Europa- rosie, Asia- galbena, Africa- verde, Australia- mov si Antarctica -alba.

I-am explicat de ce harta lumii nu are o forma rotunda asa ca si globul.  A inteles ca arata asa pentru a se putea vedea pe ea toate continetele.

I-am facut din spuma un sablon in care erau decupate contururile continentelor. I-am propus sa-si faca propria sa harta si apoi sa picteze fiecare continent asa cum sunt colorate pe globul Montessori.

A conturat cu carioca marginile continentelor si a pictat cu multa grija incercand sa nu depaseasca. A fost tare mandru de rezultatul final :).

Am luat si un atlas special, primit de D. cadou cand a implinit 6 anisori. Este vorba despre Primul meu atlas cu magneti, de la editura Prut. Camelia, i-a facut acestui atlas o recenzie minunata- va invit sa o cititi AICI.

Am analizat forma continentelor, am vorbit un pic despre punctele cardinale si abia asteptam sa-l exploram cat mai multe atunci cand vom face cate o lectioara speciala despre fiecare continent in parte.

Sa nu uitam sa va spunem si despre fisele de lucru  ce ne-au placut mult , pe care le-am descoperit aici.

Trebuie unite numerele si astfel copiii afla ce continent au conturat (sunt pe doua nivele de dificultate) . Apoi pot fi colorate.

sursa foto

Spor la invatat si voua! 🙂

 

 

 


15 comentarii

Lectie biblica : Pescuirea minunata

Text biblic: Evanghelia dupa Luca 5

‘” Dragii mei, spuse Petru, am sa va spun povestea mea : cum L-am intalnit eu pe Domnul Isus”. O noapte intreaga am stat cu barca in largul marii , incercand sa pescuiesc si…nimic, nici macar un peste…eram atat de necajit, de disperat: cu ce imi voi mai hrani familia? Caci, la noi, painea , pestele este masa noastra de baza… Spre dimineata, vad ca se apropie de malul apei un om cu fata blanda si frumoasa. Venise cu fratele meu, Andrei. Ma striga: heeei, Petru, arunca inca o data navodul in apa!

Chiar m-am suparat! Am stat o noapte intreaga si n-am prins nimic si omul acesta isi bate joc de mine?? Dar , era ceva in vocea Lui, in ochii Lui, ca nu am putut rezista  si am aruncat inca o data navodul in apa. Am incercat sa scot navodul…..nu puteam..era prea greu…sa se fi agatat in ceva? Nuuuu!! Era plin , plin ochi de peste!! Am inceput sa tremur si m-am speriat foarte tare! Cine era acest om de care asculta intreaga natura??

Bland, acest om care nu era altul decat Isus, Fiul lui Dumnezeu mi-a spus: nu te teme, de-acum incolo vei fi pescar de oameni! Si am plecat cu El peste tot de-atunci…..”

O poveste frumoasa despre felul in care Isus poate schimba si cele mai necredincioase inimi….despre minunile ce  le facea pentru ca iubea foarte mult oamenii.

Pentru ca noi invatm in acest an in cadrul Scolii Duminicale despre viata si lucrarea Domnului Isus, am inceput sa vorbim despre minunile ce le-a facut pe pamant.

Cei mici au inteles ca o minune nu se face la voia intamplarii, ca totul are un scop.

1.  Inainte de a incepe povestioara noastra, am discutat despre pescuit, pescari , pesti. I-am intrebat daca au fost vreodata la pescuit. Ce trebuie sa ia cu el un pescar cand pleaca la pescuit? Cum arata pestii, cum respira, etc….

2. Inainte de lectie, am asezat in fata lor un decor, cu o barca, confectionata dupa modelul din cartea BIblia, confectionam si invatam (pag. 41-42). Nu uitati ca am incarcat-o aici  si o puteti folosi si voi.

IMagini : inainte si dupa decorarea cutiei in care am asezat barcuta si „apa ” din orez colorat si hartie creponata.

Pestisorii multicolori i-am facut din argila polimerica. Navodul este o plasa de la o minge :)..

Decorul poate fi folosit si daca veti avea vreodata o activitate despre pescari si pescuit.

In timp ce Petru le povestea copiilor, mi-am facut si eu un navod, spunandu-le copiilor ca si navodul meu era gol. Navodul l-am facut dintr-un saculet menajer pe care l-am taiat dupa urmatorii pasi.

Cand Petru a scos pestii din apa, eu m-am intors si am scos si navodul meu plin cu pesti (aveam de fapt doi saculeti taiati unul gol si unul ascuns, pe care il umplusem dinainte 🙂

3. Joc recapitulativ 

Puneam o intrebare fiecarui copilasi si  dupa ce raspundea, venea si putea sa isi ia un pestisor din navod (sigur pestisorul era al lui ). Pentru ca stiti si voi, cei mici se cearta: eu vreau roz, ba eu vreau roz, eu rosu, etc….le-am spus ca atunci cand vor scoate pestisorii din navod sa inchida ochisorii. SIgur, au facut ceva schimburi intre ei dupa aceea, dar nu s-au mai certat. 🙂

4. Joc „La pescuit”

Am avut patru seturi cu undite si pesti magnetici. IN decorul nostru, am amenajat un lac si pe echipe au pescuit fiecare contracronometru. A fost tare distractiv. Au pescuit atat de mult, incat puteau facea acasa si o ciorbica de peste, peste la gratar si ce mai doreau ei :D.

6. Lucru manual  ” Barcuta”

Am facut dinainte pentru fiecare copil o macheta mai mica a barcutei. Vasla era prinsa cu velcro. FIgurinele se prindeau tot asa cu scai.

Figurinele le-am preluat de aici, dar le-am editat pentru ca erau mult prea mici.

Ei au colorat barcutele si vaslele dupa  imaginatia lor.  Ca sa primeasca figurinele, fiecare trebuia sa -si termine de decorat barcuta si sa spuna versetul zilei : „Nu te teme, de-acum incolo vei fi pescar de oameni!’.

Si cateva dintre barcute 🙂

Fiecare copilas si-a luat cu mare drag barcuta la plecare si le-am dat si un desen de colorat pe care scrisesem cu masjuscule (ca sa poata citi si ei) versetul zilei.

http://www.religiocando.it/fileXLS/nuovo_testamento/miracoli/pesca_miracolosa/pesca_miracolosa_html/pesca_miracolosa_disegno_2.html

 

Si alte planse:

http://www.religiocando.it/fileXLS/nuovo_testamento/miracoli/pesca_miracolosa/pesca_miracolosa_html/pesca_miracolosa_disegno_3.html

 

 


11 comentarii

Paste haioase

De curand, am descoperit intr-un supermarket (Mega Image) niste paste fainoase cu tot felul de forme. De fapt , sunt pe tematici: vehicule, printese, animalute, dinozauri.

Baneasa, unul dintre cei mai importanti jucatori regionali in paste fainoase si panificatie a lansat aceasta noua linie de paste special destinata celor mititei. O punga are 400 grame si costa 5, 49 ron ( din pacate eu le-am zarit doar aici la noi in oras).

sursa foto

Dinozauri cumparasem si in trecut si i-am folosit in lectiile noastre despre dinozauri ( aici)

Pentru ca sunt ca niste figurine in miniatura, am vrut neaparat sa ne jucam prima data cu pastele speciale. Noi am cumparat pe cele cu vehicule si cu animalute.

Am ales vehicule diferite, am descoperit ce sunt si le-am colorat cu carioci.

Si apoi am facut sosele pentru ele, le-am lasat sa zboare in aer….am creat o poveste pentru fiecare. Da, si seara, ursuletii au mancat un castronel cu paste masinute : sigur ca au fost bune, daca erau simple, ar cam fi strambat din nas. :D.

Ati descoperit si voi aceste paste jucause?


16 comentarii

Baby owls (Puisorii de bufnita)

Copilasilor le este tare frica sa ramana singuri…daca sunt in camera, inconjurati si captivati de joaca…dupa un timp…se uita…si striga: „mami, unde esti”..daca se pierd intr-un magazin, desi mami poate este in spatele lor , ii auzi cum tipa speriati”unde este maaami”.

Tot asa sunt si puisorii animalelor, cu siguranta nu le place sa fie luati de langa mamica lor; si ei au sentimente.

Cand am zarit aceasta superba carte ( si totodata si minunata ei prezentare) la Camelia  , mi-am dorit  tare mult sa o avem si noi.

 

Dar, vazand ca exista si o animatie a cartii, am urmarit-o pe aceasta, pentru ca nu am mai avut rabdare.

Puisorii erau atat de adorabili. Cand se trezesc in toiul noptii singuri, incep sa isi puna tot felul de intrebari. Tin minte ca si mama mea a plecat o data la cumparaturi si intarziase un pic (cel putin asa ni se parea mie si surorii mele) si ne tot intrebam: „oare unde este? poate a luat-o un avion! :)….poate a furat-o cineva… si nu ne linisteam pana cand nu o auzeam sunetul cheii ce deschidea usa.

PUisorul cel mare , probabil trecut prin aceasta experienta era sigur ca mama era plecata sa le aduca mancare. Cel mic nu stia decat atat: ” o vreau pe mami”…pe el nu il linistea nici o explicatie.

Cand a vazut micutul meu A. disperarea puisorului Bill, a inceput sa planga si el foarte tare…si ma intreba printre suspine: „dar unde este mamica lui? de ce nu vine?” As fi vrut sa opresc filmuletul, dar ca sa se linisteasca trebuia sa vada finalul cand apare in zbor mamica  lui si puisorii , plini de bucurie, topaiau cat puteau de tare. Minunat moment :). Si ursuletul meu s-a linistit dupa vreun sfert de ora.  El este tare trist cand eu nu sunt acasa  si intreaba de zeci de ori unde sunt.

Cred ca , daca am fi citit prima oara cartea nu ar fi plans asa.

Ca sa-i fac o supriza, pentru ca puisorii i-au placut tare mult, i-am facut din argila dupa modelul Cameliei. Bufnitele ei sunt absolut adorabile : sa intrati neaparat sa le vedeti.

Si micutele mele bufnite au fost tare, tare indragite, desi nu aratau la fel de bine. A. o lua pe mama bufnita intruna si spunea :”a plecat mamica lor”….”hai, intrebati unde este? ” 🙂

Astazi mi-a cerut sa-i pun din nou desenul cu bebelusii bufnite.si mi-a spus ca acum nu va mai plange, stie ca se va intoarce mamica lui. ..daca a plans iar?  Da…dar nu asa de tare…el a fost atat de patruns de sentimentul de pierdere a bebelusului bufnita mic, incat s-a identificat cu el. Eu nu am vrut sa urmareasca din nou filmul, dar el dorea mult sa-i vada din nou pe pufosii puisori.

Daca povestea nu ar fi avut un final pozitiv nu ar fi fost bine de urmarit. Tineti minte cand Bambi capriorul si-a pierdut mamica. Intotdeauna saream peste aceasta secventa atunci cand urmarea D. desenul.

Eu cred ca e bine sa-i lasam pe cei mici sa-si exteriorizeze emotiile…si sensibilitatea nu este un defect, ci o calitate. E atat de trist cand vezi acum copii ce se uita la desene pline de violenta si nu ar schita nici un gest sa vada un catelus ranit sau un gandacel zdrobit.

Astfel de povesti le infrumuseteaza sulfetul, le alunga temerile….ii ajuta sa inteleaga de ce se intampla anumite lucruri.

Si noi, mamicile, daca plecam undeva sa -i asiguram intotdeauna ca ne vom intoarce cat de repede putem, ca nu ni se va intampla nimic. Sa nu ne necajim ca plang dupa noi… ne iubesc atat de tare, incat sa nu ne mai vada ar fi de neconceput.


9 comentarii

Exercitii grafice in malai si sare :)

NOi facem astfel de exercitii de foarte mult timp, dar am folosit de cele mai multe ori metoda unirii punctelor.

Astazi am facut pentru ursuletii niste cartonase cu modele de prescriere.

Pentru D.

SI pentru micutul A.

Le-am dat fiecaruia o cutiuta cu malai. I-am spus lui D. sa traseze in malai cu degetul ceea ce vede pe cartonas.

Noi ne-am mai jucat cu malai ( uitati si fabrica de malai), dar pe atunci D. nu era interesat decat sa se joace cu malaiul, nicidecum sa scrie sa sau deseneze in el. 🙂

I-am povestit lui D., ca , pe vremuri, copilasii care nu aveau ca si acum foi, creioane, pixuri, carioci, desenau in nisip. Asa ca, va fi si el un copil din acea perioada…tare l-a incantat aceasta idee.

A scris, a desenat…si nu se mai oprea…si eu trebuia sa nu  ratez sa fotografiez ceva!! 😀

Ca sa diversificam, am scris si desenat si cu capatul ascutit al unei pensule. A fost distractiv si asa.

A. a vrut sa foloseasca pensula ca o maturica, imprastiind din plin malai pe noi  :).

El a avut alte planuri decat sa urmareasca cartonasele mele, desi cand a vazut ca ii dau lui D., le-a cerut cu insistenta si pe ale lui. A trasat cateva linii…si apoi s-a amuzat sa lase urme de manute :)…ar fi vrut sa lase el si urme de picioruse, dar deja era prea mult malai pe el :))). E bine ca totul se curata tare repede!!

Ca sa-i ofer o alta varianta , am adus si sare fina. Eu am tot evitat-o…cand ne jucam cu astfel de „prafuri”, au tendinta sa se scarpine la ochi (mai ales D. ). A desenat si in sare tot ce avea pe cartonase si apoi a spus sa-i aduc pinguinii facuti de noi din argila pentru ca sarea aceasta ii aduce aminte de Polul NOrd. Si inca o ora s-a jucat cu ei in „zapada” :).


38 comentarii

Recenzie vALLluntar: Pui de animale

Desi nu ii stiam continutul….vazand din descrierea de pe site-ul editurii All, ca are 1001 fotografii, stiam sigur ca este o carte excelenta. In plus, cine nu iubeste puisorii animalelor…ai mei sunt de-a dreptul fascinati sa urmareasca tot felul de filmulete despre ele, sa le urmarim in carti.

Cartea are un format mic, dar este foarte groasa (464 pagini) : paginile sunt lucioase , hartia de o calitate foarte buna.

Ilustratiile, care nu sunt altceva decat niste fotografii profesioniste ce cuprind detalii extrem de complexe din viata puisorilor de animale, sunt superbe. Noi le-am tot urmarit, nu am reusit inca pe toate, bineinteles…si nici nu am vrut sa studiem cartea in graba, va fi grozava pentru activitatile noastre despre diferite animale.

Cartea este impartita in 6 sectiuni:

-nasterea puisorilor

-primii lor pasi

– antrenarea si joaca

-viata de familie

-viata de zi cu zi

-in oras la ferma

Va recomandam cartea cu mare drag, cu siguranta  si pentru voi va fi extrem de folositoare si totodata va veti incanta ochii si veti afla o multime de noutati despre puisorii animalelor din intreaga lume.

Sa nu uit sa va spun, ca veti gasi la editura All o carte asemanatoare, tot cu 1001 fotografii despre animalele de la ferma

si este la un pret special : doar 15 ron!

Acesta recenzie face parte din cadrul campaniei vALLuntar, o campanie de voluntariat  si lectura  in colaborare cu ROMSILVA ( am scris mai multe despre aceasta campanie in  prima noastra recenzie) .

Daca vom strange 15 comentarii la acest articol, un copacel va fi plantat…asa ca, daca doriti ca tara noastra sa „inverzeasca”, spuneti-ne ce parere aveti despre aceasta carte. Va multumesc frumos!


2 comentarii

Planeta noastra (2): Printre straturile atmosferei

Daca acum cateva zile am facut o calatorie in adancul pamantului, am pornit acum sa exploram invelisul de aer al acestuia.

Ne-am luat cartile prezentate in articolul anterior si globul pamantesc .

Am facut dintr-un capac de la o cutie un craft prin care am redat straturile de aer ce inconjoara pamantul.

I-am pus pe ursuleti sa sufle cu putere , sa sufle in obiecte usoare sau grele….au simtit acea adiere usoara…..adica aerul.

Am jucat un joculet extrem de simplu, dar care a starnit mult amuzament. Eu m-am catarat pe un scaun si de acolo rupeam un servetel in bucatele mici , mici si le lasam sa pluteasca in aer. Ei trebuiau sa le prinda din zbor. A fost o distractie pe cinste. Si totodata am aflat ca unele lucruri plutesc pentru ca suntem inconjurati de aer.

Ne-am asezat apoi pe covor si am citit din Prima mea carte despre stiinte, ed. Rao.

Am aflat ca pamantul este invaluit intr-un strat gros de aer, ca o patura, ce se numeste atmosfera.  Aceasta, la randul ei se imparte in 4 straturi, exact ca si in craftul confectionat. Primul strat este cel ce-l vedem noi: acolo se afla norii, vantul….este compus din gaze , dintre care cel mai important este oxigenul, fara de care nu am putea trai .

In celelalte straturi nevazute de noi, temperatura e diferita. IN ultimul strat ajung rachetele si cosmonautii…este ceea ce numim noi : spatiul cosmic.

Ne putem da seama de cat de diferit e aerul atunci cand esti la o altitudine (inaltime mare) atunci cand mergi la munte. Ursuletii nu au fost niciodata la munte….si chiar imi parea rau ca D. nu poate decat sa isi imagineze ce inseamna aerul curat de acolo.

Am vorbit chiar si despre incalzirea globala.

Am cautat  impreuna idei despre cum putem pastra aerul planetei noastre curat: sa mergem mai mult pe jos si nu cu masina, sa nu aruncam reziduri periculoase ce nu se descompun decat in locurile special amenajate, sa consumam cu grija curentul electric.

Ne-am amuzat de D. , cand ieri, aflandu-ne intr-un parc si zarind pe sosea un tractor antic inconjurat de fum negru…il auzim cum striga: ” ei…..tractorul asta polueaza serios aerul….ar trebui sa-l opreasca cineva sau sa-l repare!!” Oamenii de pe banca incepusera si ei sa rada  de micul meu ecologist. 🙂

Cat de curand , vom incepe sa calatorim de la un continent la altul…va asteptam sa calatoriti alaturi de noi….alegeti voi cu ce: cu balonul, avionul, bicicleta…masina :)…


3 comentarii

Povestea aperitivului si cum se aranjeaza o masa

(poveste nascocita de taticul ursuletilor seara la culcare si pusa in scena de noi 🙂

A fost o data o maslina….ea se afla intr-o farfuria maaaare si plata.

 

S-a rostogolit, s-a tot rosotgolit…pana s-a plictisit serios….si cum frigiderul era foarte aproape de ea

….s-a gandit sa-si cheme de acolo un prieten. „Heeei, domnule cascaval….ce faci? nu vrei sa vi sa te joci cu mine? ” Pai cum sa nu, ca si eu ma plictisesc teribil aici!”

Dupa un timp, s-au gandit sa o invite si pe domnisoara Sunca , care rozalie si zambitoare s-a asezat si ea la distractia din farfuria plata.

Vazand cat de bine se distrau, un ochi fiert la aburi a sarit din frigider drept in farfuria lor . ” Ei, cum de esti aici? parca tu ai fost azi dimineata in farfuria de mic deju? ” „Da, dar nazdravanul acela mic a refuzat categoric sa ma manance…cica-s prea alb sau prea galben…ca nu am inteles eu prea bine ce spunea el acolo…”

Maslina spuse: „eu zic ca distractia noastra ar fi si mai mare daca le-am chema si pe legume….trupa noastra ar fi si mai colorata!”. Asa ca pe loc , s-au infiintat in farfurie, feliile de rosii, de castraveti si domnisoara Salata.

Feliile de paine, neinvitate….se cam bosumflasera, dar bine ca le-a zarit din timp domnul Cascaval si le-a chemat si  pe ele.

„Ei , dar nu m-am mai distrat asa de luni intregi!!”,spuse maslina. „Haideti sa punem un nume trupei noastre vesele si colorate!”

” Eu zic sa ne numim  APERITIV!”,  spuse pe un ton grav si serios o felie de castravete.

„Sigur, sigur….ce nume potrivit!!….au spus toate legumele si celelalte alimente din farfurie….”heeeei…liniste…. se apropie cineva….”

Baietelul mofturos….care nu servise nimic la micul dejun si cum se apropiase ora pranzului si burtica lui facea zgomot…se apropie plin de curiozitate de farfuria mare si plata. ” OOO…dar ce e aici! cine a aranjat taote acestea asa de frumos aici? Maaaaaaamiii, mi-e foame….pot sa mananc tot ce e aici? ” 🙂

 

Am fi mancat si noi aperitivul aratos, dar cum toate erau din jucarie , in afara de maslina pe care a papat-o micutul A. :), ne-am limitat doar la privit si gustat in joaca :).

Si, acum a fost o ocazie foarte potrivita sa vorbim despre cum se aranjeaza o masa in familie sau o masa festiva ( D. stie cum arata, a fost de vreo 3- 4 ori la nunti).

Am luat cartea noastra draga pe care a primit-o D. cand a implinit 6 anisori :  ” Bunele maniere„, ed. Egmont (cu Winnie si prietenii sai; vi-o recomandam cu mare drag, veti afla aici ce sunt bunele maniere si cum se definesc ele pe intelesul copiilor, cum trebuie sa te porti la o petrecere, cum sa vorbesti la telefon, cum sa te joci cu ceilalti copii si muuuulte altele) si ne-am oprit la povestioara ” Aranjatul mesei”.

I-am chemat in ajutor si pe micutii nostri prieteni din argila facuti de mami si am intrat si noi in PAdurea celor 100 de acri.

Winnie si prietenii sai se aflau la petrecerea aniversara a lui Roo. KAnga ii cere ajutorul ursuletului si il roaga sa aranjeze el masa. Cristopher, foarte amabil se ofera sa-i aduca aminte cum se aranjeaza toate tacamurile pe masa.

Astfel, am aflat ca lingura si cutitul se pun in dreapta, furculita in stanga pe servetel, lingurita mica in fata farfuriei si paharul in partea dreapta. LA mesele pretentioase, sunt felurite tacamuri , dar nici acestea nu sunt greu de aranjat(daca urmam aceleasi reguli de aranjare).

Am adus si noi tacamurile noastre si i-am rugat pe ursuleti sa isi aranjeze fiecare masuta lui. D. a fost ajutat de Winnie si A. de Purcelus :).  Au facut acest lucru de doua ori(aranjat si rearanjat) . Si apoi, am luat impreuna o mica gustare :).