Dezvoltarea mintală
– este vorbăreţ, are un vocabular dezvoltat şi îi place să înveţe cuvinte noi;
– este un gânditor realist – se simte încurcat în simboluri;
– nu poate înţelge principii generale – învaţă prin „fă aşa” şi „ nu face aşa”;
– este foarte dornic să înveţe – memorează repede, dar şi uită repede;
– este credul – crede orice îi spune un adult;
– este uşor influenţabil;
– este uşor distras, deşi aria înţelegerii sale se lărgeşte;
– este curios şi nerăbdător să afle totul despre lume – pune multe întrebări;
– este o persoană care se poate gândi doar la un singru lucru în acelaşi timp;
– este foarte dornic de poveşti;
– este plin de imaginaţie;
– este egocentrist – crede că lumea se învârte în jurul lui;
– este limtat în înţelegerea timpului, spaţiului, numerelor, banilor şi a legilor naturii;
– se pregăteşte să înveţe să scrie şi să citească.
Chiar dacă puteţi folosi un vocabular mai complex pentru copiii de la Grădiniţă, trebuie să fiţi încă atenţi, deoarece ei pot spune multe cuvinte pe care încă nu le înţeleg. Dacă au de învăţat un verset, asiguraţi-vă că a înţeles ce înseamnă fiecare cuvânt. Ei vor învăţa repede cuvintele de la poeziile şi cântecele care au acţiune. Le plac mult cuvintele rimate sau cele lungi care seamănă cu ale adulţilor.Trebuie să le explicaţi semnificaţia acestor cuvinte lungi.
Când le spuneţi ceva copiilor de la Grădiniţă, vorbiţi clar, deoarece ei nu înţeleg simbolismul abstract. Spuneţi-le clar ce vor face fetiţele şi băieţii care Îl iubesc pe Isus: vor veni imediat atunci când îi cheamă tata, vor da jucăria şi frăţiorului mai mic, etc. Spunând: Să fim o candelă pentru Isus! , nu vom obţine acelaşi efect. Pentru ei, candelele sunt lumânări, nu simboluri pentru fetiţe şi băieţi care fac ceea ce Îi place Domnului Isus.
Fiţi atenţi să nu-i obligaţi să-şi folosească prea mult memoria, învăţându-i părţi literare ca pentru programele celor mari. Este adevărat că aceşti copii învaţă repede, dar şi uită repede. De asemenea, nu este sănătos pentru un copil să facă un spectacol arătând ce memorie are el. Copilul care face acest lucru poate să se simtă excesiv de important, iar cel care nu o face s-ar simţi izolat şi neiubit. Este mai bine să înveţe cântece şi poezioare potrivite vârstei lor.
Având în vedere că micuţii de la Grădiniţă sunt foarte creduli, fiţi atenţi să le prezentaţi doar idei adevărate, care zidesc caracterul. Aceştia sunt ani importanţi pentru a sădi în minţile lor povestirile biblice. Ei vor crede orice le veţi spune. Profitaţi de ocazia ce vi se oferă: este o încredere sacră.
Cei de patru anişori sunt surse permanente de întrebări, aşa că trebuie să vă aşteptaţi să fiţi permanent bombardaţi de ele. Ce? De ce? Când? Şi tot aşa, fără încetare. Este important să luaţi în serios întrebările lor şi să la daţi răspunsuri cât mai directe şi simple. Copiii nu vor şi nici nu au nevoie de răspusnsuri complicate. La această vârstă, ei întreabă despre Dumnezeu, despre moarte şi cer, mai mult decât la orice altă vârstă. Ei sunt extrem de curioşi. Vor să ştie despre lume şi despre orice.
Răspundeţi cu atenţie şi ascultaţi întrebările ascunse în spatele celor pe care vi le spun ei. Un copil care întreabă; „Îţi pui paltonul?” vrea de fapt să spună : „Pleci?”. Aceasta este întrebarea la care doreşte el să-i răspunzi: „Îmi pun paltonul pentru că vreau să iau ceva din maşină, dar mă întorc imediat”. Nu-i puneţi pe copiii de la Grădiniţă să se concentreze la mai mult de un singur lucru deodată. Ei nu se pot concentra decât asupra unui singur lucru. Întrebările dumneavoastră trebuie să fie scurte, directe. Evitaţi întrebările de genul: „Ce va face Anca şi ce credeţi că va face în continuare?”. Cei mici vor fi încurcaţi de o asemenea întrebare. Puneţi întâi prima întrebare şi apoi pe cealaltă. Dacă copiii ţin un obiect în mână, le va fi greu să privească la altceva în acelaşi timp sau să răspundă la întrebarea ce i-aţi adresat-o.
Deoarece copilaşii de la Grădiniţă sunt încântaţi de povestiri, spuneţi-le cât mai multe. Ei au imaginaţie şi pot furniza multe detalii. Copiii doresc să vă spună ceea ce gândesc ei în acel moment, fie că are legătură cu povestirea, fie că nu. Ei au încă o înţelegere limitată a spaţiului şi a timpului. Nu pricep succesiunea istorică: faptul că Avraam a fost înainte de Moise nu prezintă importanţă pentru ei. „Acum doi-trei ani” nu înseamnă mare lucru, ca să nu mai vorbim de perioade de timp mai îndepărtate. Au, de asemenea, o înţelegere limitată a numerelor. Copiii mai mari de la Grădiniţă pot număra – de la 1 la 10, de exemplu, dar se poate ca ei să nu ştie ce înseamnă cu adevărat 10.