ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață


2 comentarii

Sa gatim impreuna cu ursuletii : cornulete si prajturi :)

Astazi va initiem in prepararea unor dulciuri grozave : cornulete si prajituri cu bombonele colorate din plastilina 🙂

D. avea chef de bucatareala, asa ca i-am propus sa ne jucam cu plastilina si putem face din ea tot ce vrem noi- am putea chiar sa ne deschidem o patiserie.

Asa ca, am facut cornulete 🙂

Am intins o foaie rotunda

I-am spus lui D. ca o vom imparti in 12 felii, asa ca l-am rugat sa taie aluatul cerc.

Le-am umplut apoi cu gem si ciocolata si le-am rulat 🙂 (ieseau mult mai bine daca feliile erau mai lungi , dar ne-am revansat la tura a doua )

D. a introdus tava in cuptor improvizat dintr-o cutie si eu am dat drumul la temporizatorul de la telefon, asa cum fac cand gatesc prajturi adevarate 🙂

Cat se coceau cornuletele, am mai facut o tura-stiam noi ca vom avea multi clienti la patiserie 😉

Cat se coceau si aceste cornulete , mai reusite din punct de vedere estetic, am facut prajiturele cu bombonele colorate -sunt facute de D. A. avea treaba cu prima tava de cornulete-eu le pusesem pe capacele farfurioare si el le aseza din nou in tava :)) si apoi foarte hotarat imi spune ca: ” meg a cuto sa pun cotuletze” 🙂 (merg sa pun la cuptor cornulete).

D. era foarte atent cand se auzea temporizatorul ca sa scoata tava din cuptor. Eu le fac foarte des croissante, biscuti , checuri, de aceea pasii acestia sunt  binecunoscuti de bucatarii mei. 🙂 Le povestesc de foarte multe ori, cand prepar aluatul : ce ingrediente folosesc, de ce le pun intr-o anumita ordine si ii las si pe ei sa ma ajute.

Si prajiturile pregatite de D. Pofta buna! 🙂

 

 

 


2 comentarii

Monster Truck

D. e de-a dreptul fascinat de aceste masini puternice cu roti uriase. El crede ca pot darama chiar si un bloc 🙂

Asa ca am profitat de pasiunea lui si am printat pachetul cu masini de teren de AICI.

Si, am recapitulat, jucandu-ne numerele de la 1 la 20, am rezolvat joculete de prespicacitate, am rezolvat puzzel-uri, am invatat o poezioara in engleza, am repetat culorile in engleza…si  a fost tare usor: toate erau despre MONSTER TRUCK :)!

 

D. a vrut sa ma uimeasca si cu un desen :)- s-a asigurat ca nu ma uit deloc pana cand nu va termina 🙂 Nu-i asa ca s-a descurcat bine, mai ales ca el deseneaza de la 4 ani (pana atunci nu a vrut deloc) ?

Si aici imi sunt date explicatiile 🙂

Am facut impreuna un monster truck din plastilina-D. a vrut sa fie una „super hero” cu mantie (vasuse asa ceva intr-un filmulet pe youtube).

Si a organizat singurel o cursa pentru masini de teren…a pus obstacole prin tooooata camera! Sigur, l-a invitat si pe A. in jocul lui :))…oricum, el venea si fara invitatie! NE-am amuzat ca si micutul A. spunea intruna ca in poezia invatata „mote tuc, mote tuc” :D.  Si cu A. m-am uitat pe plansele unde erau masinile colorate si le-am analizat , i-am spus fiecare culoare in parte.

Si ce credeti- chiar in saptamana in care ne-am jucat noi (a fost cam acum o luna), au ajuns la noi in oras niste masini surpriza 😀 Vreti sa le vedeti? (tare rau mi-a parut ca nu aveam camera digitala la mine, pozele sunt facute cu telefonul 😦   )

 

 


5 comentarii

Creioane, pungi, apa si…putina magie :))

Am vazut ieri acest experiment pe blogul MIc atelier de creatie….si, fiind oarecum un experiment cu mare priza la baieti :), l-am incercat si noi.

Am gasit cu chiu cu vai o punga zip-loc (ce are sus o sina ce se prinde). Am umplut-o cu apa pana la jumatate. Am ascutit foarte bine niste creioane. Bineinteles ca am facut experimentul deasupra unui lighean. Este genul de experiment ce se poate face afara, dar era prea cald.

A fost un pic mai dificil, punga era grea…l-am rugat pe D. sa o tina, dar se chinuia mititelul sa o tina drept. Asa ca eu tineam de un colt si el de celalalt. Stiam ca trebuie introdus drept creionul…speram sa pot….pentru ca punga noastra se tot clatina :))) A introdus primul creion….nu a fost in linie dreapta, dar nu curs apa….asa ca l-am lasat pe D. sa intepe punga cu celelalte…de-abia astepta!! BIne ca imi spusese inainte:”mami, vezi sa nu facem apa in casa” :D.

SI apoi D. a vrut sa vada ce se intampla dupa ce scoate creioanele 🙂 Apa tasnea amuzand din doua directii,apoi din opt- am scos toate creioanele. 🙂

Am incercat si cu o punga simpla, nu subtire, am luat una din plastic mai gros. Am lipit-o jos cu scotch. Am umplut-o cu apa pana la jumatate si…am intepat-o! Nu a curs nici din aceasta 🙂

 

Sigur si, dupa aceea, partea preferata de D. :)- scosul creioanelor!

Explicatia experimentului o voi prelua de pe blogul Cameliei :

Pungile din plastic sunt facute din polimeri (lanturi de molecule flexibile, ce dau pungii elasticitate). Cand treceti creionul prin ea, plasticul elastic se strange in jurul creionului, sigiland punga de jur-imprejurul creionului, nelasand apa sa curga.


2 comentarii

Lectie biblica: Isus potoleste furtuna

TI-a fost vreodat frica de ceva? cum te-ai simtit? erai singur sau cu parintii tai?

Intr-o zi, Isus s-a urcat cu ucenicii Lui intr-o barca…deja incepuse sa se innopteze. O briza usoara impingea barca si ucenicii povesteau…ce placuta era racoarea noptii!

Domnul Isus era atat de obosit incat adormise.

Dintr-o data, vantul incepu sa bata atat de tare si marea s-a involburat…vantul aducator de furtuna facea valuri atat de mari, incat barca se clatina in toate directiile.

Ucenicilor li s-a facut frica! Vantul darama barca si ei ar fi murit inecati.

Si l-au trezit pe Isus :” scoala-te….nu vezi ca murim???”

Domnul Isus calm, s-a ridicat si a certat vantul si apa:”taci, fara gura!” Pe data, toate s-au linistit….intreaga creatiune asculta de Creatoru sau!

S-a intros spre ucenicii Sai si le-a spus:” unde va este credinta? NU eram cu voi in barca?”

De cate ori nu ne temem , desi Domnul este cu noi…nu-l vedem , dar El este…ne-a promis ca va fi cu noi in toate zilele vietii noastre. 🙂

Ca material de studiu pentru lectioara noastra, am folosit „Lectii pentru gradinita”, de le ed. Viata si Sanatate. Sigur, avem langa noi si bibliile lor : una pentru D. si una pentru A.  cu imagini diferite.

Dupa lectioara, am facut si noi o furtuna pe mare.

Am facut o barca uriasa din hartie. D. a asezat in ea pe cei 12 ucenici (niste omuleti Playmobil-a fost ideea lui, eu am vrut sa fac unii din carton). Pentru Isus am gasit un omulet imbracat in alb ce avea si barba.

Am adus o cadita mare, albastra si am umplut-o cu apa.

Am pus corabioara in ea si am povestit din nou….povestea trebuie spusa cu multa intonatie, pentru a fi atractiva pentru copilasi. IN timpul furtunii,a m miscat apa cu mainile si am clatinat cadita…sigur corabioara se misca in toate partile…ba chiar a fost inundata de apa 🙂

LA sfarsit, cand marea s-a linsitit, „ucenicii ” au fost pusi

sa faca o  binemeritata baie in apa…se inmuiase barcuta noastra :D…dar bine ca noi terminasem de spus povestirea.

Am cantat impreuna „Cu Isus in barca, eu zambesc in furtuni” 🙂

Nu uita, atunci cand iti este teama si te simti tare singur si disperat, Isus este intodeauna cu tine! 🙂


3 comentarii

Farfurii plutitoare

Ieri ne-am jucat cu apa. Am umplut o cadita mare si dupa ce  ne-am terminat activitatea, am facut un mic experiment.

Am pus in apa o farfurie din plastic, de unica folosinta (material un pic mai gros -am cumparat setul de la LIdl ).

Si plutea tare frumos! 😉

I-am incurajat sa puna tot felul de lucruri pe ea. Am pus un omulet, apoi doi, trei…o multime! Farfuria plutea linsitita! 🙂

Am pus chiar si un submarin greu si…nu s-a scufundat!

Apoi, D. a turnat apa in ea, si bineinteles ca farfuria a inceput sa se scufunde. I-I-am explicat lui D. ca acelasi fenomen este valabil si pentru vapoarele de pe mare. O mica fisura in lemnul vaporului si acesta , daca se va umple cu apa , se va scufunda.

Si apoi, baietii au facut propriile lor experimente 🙂


5 comentarii

Tortulet de 2 anisori pentru ursuletul A.

Eu le spun „tortulete”, dar de obicei,la aniversarile baietilor fac niste torturi uriaaaase 🙂 ca sa ajunga la  toata lumea. NU ma complic niciodata sa fac multe feluri de mancare. Doar tort si ceva sarat (saratele cu telemea de obicei).

OBositi dupa o extenuanta vanatoare de comori, exploratorii nostri asteptau cu mare nerabdare aparitia tortului.

MIcutul A. era cam obosit, dar s-a bucurat la vederea prietenelor sale testoase de pe tort.

Prajitura noastra uriasa este copilareasca si fara decoratiuni pretentioase (recunosc ca nici nu ma pricep).

Iarba am facut-o si ca un decor , dar si ca sa acopar imperfectiunile tavii de cuptor :D. TOrtul este foarte mare si nu am gasit nicaieri o tava potrivita (caut de vreo 4 ani:)))) …pentru ca am mai facut astfel de torturi. Asa ca, improvizez.

Si o sectiune din tort…va asigur ca a fost delicios.

D. , de obicei, mananca toata felia la aniversari….e un mare iubitor de dulciuri (tocmai de aceea, incerc sa „temperez” portiile. 🙂  )

PEntru cine doreste detalii, le scriu in continuare.

Am facut doua  blaturi si doua randuri de creme. Deasupra cremei de ciocolata am pus un strat de biscuiti rotunzi (ar fi fost mult prea mult blat daca mai puneam inca unul).

Blatul (eu am facut toate cantitatile de 4 ori, eu va scriu aici doar  cantitatea pentru o portie)

6 oua, 1 cana zahar , 1 cana faina, 6 linguri ulei, 1 praf de copt, esenta de vanilie

Se bat separat albusurile cu putina sare, se adauga galbenusurile, uleiul, praful de copt stins cu lamaie si la sfarsit faina. Eu fac totul doar cu mixerul.

Crema

am folosit Crema Ole de ciocolata si de vanilie.

O crema OLe, 2 linguri de zahar pudra, 200 ml lapte, 200 ml frisca.

Se bate totul la mixer pana se intareste bine. Are un gust nemaipomenit de bun. 🙂

 

Chiar si A., ce nu este amator de dulciuri a cerut si el putin „totuletz” 🙂

LA MULTI ANI, URSULETULE IUBIT! 🙂

 


15 comentarii

Vanatoare de comori cu… ghicitori :)

Cui nu i-ar placea sa plece in cautarea unei comori??? 🙂 Daca adultii deja si-au gasit comorile, copiii sunt intotdeauna in cautarea uneia … 🙂

Astazi, l-am sarbatorit impreuna cu verisorii pe micutul A. , asa ca am organizat o vanatoare de comori chiar in gradina noastra. A avut un mare succes….bine, pe drum, la unele probe, cei mici si-au mai pierdut din entuziasm, dar isi reveneau cand auzeau ca nu mai este mult si vor ajunge la comoara.

Din nefericire, nu am poze prea multe, pe unele nu le pot posta din motive personale….dar va voi povesti in detaliu cum am organizat vantoarea de comori . 🙂

Dinainte, am impartit curtea in mai multe zone (7 la numar)si am pus cate un indicator cu sageata. Initial am vrut sa fac o harta, dar am renuntat, gandindu-ma ca ar fi mult mai bine sa gaseasca locul respectiv raspunzand la o ghicitoare si sa incerce singuri sa-l descopere.

Am strans toti copilasii intr-un loc  si i-am intrebat daca le-ar placea sa cautam impreuna o comoara…sigur, urale de bucurie . I-am impartit in doua echipe – in fiecare echipa i-a ajutat cineva mai mare decat ei (va multumesc M. si M. :D), ba chiar au fost si mai entuziaste uneori decat baietii :)))

Am stabilit impreuna niste reguli ale cautatorilor de comori (am ramas surprinsa ca D. a fost tare atent, pentru ca la un moment dat i-a amintit unuia dintre verisori regula legata de suparare):

-nu avem voie sa ne suparam sau sa facem mofturi;

-nu avem voie sa calcam plantele;

-nu avem voie sa stricam nimic din jurul nostru;

-voi lucra in echipa .

Si fiecare echipa a primit intr-o punguta 20 de monede de 10 bani . LE-am spus, ca pe drum sigur vor avea cate ceva de cumparat, dar sa tina cont ca la ultima proba vor avea nevoie de 8 banuti, altfel nu vor putea ajunge la comoara :).

Li s-a dat primul indiciu:

Brrr…e frig! sunt inghetat,

Parca sunt la Pol uitat.

Dar daca vei scormoni,

O surpriza vei gasi.

Si au pornit spre  ZONA INGHETATA.

Cand au descoperit-o au ramas muti de uimire!! „Wooooow!!! Ce e asta??” PUsesem acolo o multime de bucati mari de gheata albastra in care am ascuns oua din plastic cu indiciul urmator. Dar ca sa ajunga la ou, trebuiau sa munceasca serios. Si ce s-au mai chinuit! Aveau mainile inghetate…asa ca mi-a fost mila de ei si le-am adus apa calda si am turnat si peste mainile lor si peste gheata.

CUm am facut sa nu se topeasca gheata? In timp ce le explicam regulile vanatorii,am trimis-o pe sora mea sa preagateasca calupurile de gheata .

INdiciul nr. 2 ascuns in gheata:

Spre un taram imbietor,

Da, e taramul florilor,

Cu ele poti chiar sa vorbesti, 

Secrete sa impartasesti.

Au descoperit ca este vorba despre TARAMUL FLORILOR VORBARETE si au inceput sa-l caute.

Acolo ii astepta o floare vorbareata (am facut un fel de floare de pus pe cap)…si  I. s-a oferit sa ma ajute :)…ce nu facem noi pentru copii ?

Floarea vorbareata a pus cate  2 intrebari despre flori pentru fiecare echipa.

1.Cine este vestitorul Primaverii?

2. Ce floare are nume de animal zburator?

3. Cand te rusinezi te inrosesti ca un…..?

4. TU stii o floricica care te ajuta sa nu uiti?

Au raspuns corect si au primit indiciul nr. 3:

Ei sunt batrani si intelepti,

Caci multe-n viata au vazut.

De frunzele le potrivesti

Tu mai departe sa pornesti.

Hmmmm…ce sa fie asta??? Si ajutoarele mari din echipa si-au dat seama ca este  vorba de locul LA COPACII INTELEPTI.

Acolo, pe crengile unui cires,erau agatate doua pungute. IN pungi erau frunze ce apartineau unor plante diferite. Au trebuit sa le ia pe fiecare in parte (aveau vreo 10 frunze) si sa caute in curte planta cu aceeasi frunza. Va asigur ca nu a fost usor!

Dupa ce frunzele au fost asezate la locul lor, au primit indiciul nr. 4.

Gainuse, cocosei,

Porumbei, chiar si purcei,

Iepurasi, cam coconasi

Ascund secrete: sunt poznasi! 🙂

Oooo…daaaa! e vorba despre FERMA ANIMALELOR. Era asezata in curtea din spate a bunicilor.

Acolo ii astepta un catel amabil si simpatic (mamica ursuletilor) care dupa ce i-a intrebat pe unde au fost si ce au vizitat, le-a oferit indiciul nr. 5.

Daca le vei folosi,

O rasplata vei primi,

Si daca nu le gasesti

Nu uita ca-s omenesti!

I-am ajutat un pic: le-am spus sa caute un indicator care sa aiba un cuvant despre corpul omenesc. Asa au gasit ZONA MAINILOR DESCURCARETE.

Aici au fost supusi la doua probe 🙂

1. Au rezolvat fiecare echipa cate un puzzle (am ales ceva cu BOb Constructorul)

2. I-am pus sa faca super experimentul cu Balonul magic. Cred ca il stiti deja. Eu nu le-am spus nici ce era in sticla, nici in baloane…pentru ei totul a fost magic! 🙂

IN sticla se pune otet si in balon o lingura de bicarbonat. Se aseaza balonul  pe gura sticlei si se umfla singur.

Au fost tare incantati!! I-am rugat apoi sa-si scrie numele pe baloane si sa deseneze o broasca testoasa pentru ca lui A. ii place foarte mult acest animalut.

Sigur, manutele descurcarete au fost rasplatite cu indiciul nr. 6.

OChii tai vor straluci,

Multe lucruri vor zari,

Fii atent cum folosesti

Banutii din saculeti.

Deja stiau: era vorba despre TARGUL SURPRIZELOR.

Am amenajat intr-un loc o micuta taraba cu tot felul de jucarele si rechizite. Vreau sa va zic ca au fost tare chibzuiti….lua ceva si socoteau apoi cat le-a mai ramas in punguta…stiau ca la final le trebuie cei 8 banuti. 🙂 sigur, tot ce au cumparat au luat acasa: erau ale lor! 🙂

Dupa ce au facut cumparaturi serioase :), au primit indiciul nr. 7:

Daca imi vei oferi

Banutii tai stralucitori,

Indicii iti voi oferi

Si mai departe vei porni.

Da, era vorba despre POARTA NIMICURILOR.  De ce i-am spus asa? pentru ca era foarte posibil sa le ofere indicii false….ajunsi acolo li s-a spus ca pentru fiecare indiciu trebuie sa plateasca 1 banut. La inceput….au crezut ca nu le ma ajung banii, ca trebuie sa termine vanatoarea cu cei 8 bani. Apoi si-au dat seama ca e ultima proba …asa ca pentru cele 8 indicii au dat 8 banuti.

De fapt a fost un indiciu mare impartit in 8 bucatele:

NU MAI E MULT! CINEVA FOARTE MIC SI TOTUSI PUTERNIC, STIE UNDE ESTE COMOARA. CAUTA-L!

Au descoperit ca este micutul A., sarbatoritul nostru.

Eu l-am luat in brate pe A. si am inceput sa fug spre comoara…si nazdravanii dupa noi :)))) :” A. , da-ne comoaraaaaa….te rugam!”

COmoara era ascunsa in frigider, la rece. Au fost un  set de oua cu surprize 🙂 Ei au fost tare incantati. Comoara am ambalat-o in hartie argintie stralucitoare.

SI dupa o vanatoare asa de reusita si obositoare pentru copii, am adus TORTUL  sarbatoritului.

D. a fost tare , tare fericit….i-am povestit, doar asa…in mare despre vanatoarea noastra…el a facut indicatoarele (de fapt sagetile de pe ele), dar nu i-am spus prea multe pentru ca doream ca sa fie o surpriza si pentru el, altfel s-ar fi plictisit.

Dar,dupa ce au plecat musafirii, mi-a spus ca marea lui suparare este ca nu am facut si eu o harta: ce vanatoare este asta fara o harta! 🙂 Dar, totodata mi-a spus ca ma iubeste si ca i-a placut mult la ziua lui A. 🙂


2 comentarii

JOc: „Zaruri nazdravane cu forme si culori”

Chiar nu stiam cum sa denumesc acest joc. 🙂

IN urma cu vreo saptamana, am zarit in magazinul JULIA TOYS un joc ce mi-a placut tare mult. Este vorba despre acest joc :Joc Ravensbuger Forme colorate.

Asa, ca m-am gandit, ca as putea incerca sa confectionez ceva asemanator.

Am facut plansele  din carton gros (luat de la niste blocuri vechi de desen) si le-am colorat. Nu am folosit foarte multe culori: mai mult sunt prezente in plansa, culorile ce sunt pe zaruri.

MAi era o plansa cu un clown, dar am observat ca am uitat sa o pozez. 🙂

Am colorat plansele din care am facut piesele de joc (am vrut ca sa fie o culoare asemanatoare cu cea de pe plansa, de aceea nu le-am facut din cartoane colorate).

Am confectionat si zarurile. Aveam un set de 5 zaruri mari, cumparate cu 1,90 ron de la KAufland.

Pe unul am lipit formele albe, pe celalat buline cu culori.

Pe planse am lipit formele albe ce trebuiau completate (asa cum se vede in prima imagine cu cactusii).

Am facut si piesele colorate :

Regulile jocului sunt foarte simple:

-fiecare ia cate o plansa

– se da cu zarurile : in imaginea anterioara cu zarurile ni se indica un triunghi albastru, deci avem voie sa punem pe plansa un triunghi albastru, asta in caz ca este nevoie de el…daca nu, vom avea mai mult noroc tura urmatoare 🙂

-castiga cine isi completeaza primul plansa.

NOi dadeam de doua ori  cu zarurile  in fiecare tura de joc ca sa nu ne plictisim. 🙂

Lui D. i-a placut jocul si sigur, el a si castigat de doua ori, mie nu-mi nimereau deloc formele si culorile potrivite. 🙂 Dupa cum vedeti, la mine, zarurile chiar au fost nazdravane! 😉


8 comentarii

Coletul surpriza transformat in joc :)

Am primit ieri un colet ce avea lucrurile din interior cu asa de multa grija ambalate incat am ramas uimita.  Acolo erau niste cuburi megablocks  cu tematica „loc de joaca cu Winnie the Pooh”. L-am obtinut in urma unui schimb (este o practica des intalnita intre mamicile de pe picasa, de obicei- eu, de exemplu fac schimb doar cu jocuri educative sau carti). Asa ..si cutia nu era mica !! O felicit pe doamna ce ni l-a impachetat pentru rabdarea si grija ei. 🙂 Daca doriti sa-i vizitati albumele acestei mamici  de  pe picasa  aveti aici linkul.

Seara, dupa ce s-au culcat ursuletii, am vrut sa despachetez toate piesele , sa le spal si sa asamblam locul a doua zi. Dar, dupa ce am desfacut vreo doua piese, m-am gandit ca as putea transforma acest colect intr-o adevarata activitate montessoriana :))))…mai ales ca piesele erau intr-o stare foarte buna.

Asa ca, a doua zi , le-am spus baietilor ca, dupa masa de pranz, am o surpriza pentru ei.

Am pus folia noastra termoizolanta pe covor si am adus o oala uriaaaasa cu apa calda si detergent…deja D. se gandea „mami, surpriza asta trebuie spalata, nu? 😉

Am adus cutia si le-am spus sa desfaca singuri suprizele de acolo, una cate una si apoi sa le bage in oala mare cu apa si sa le spele. A fost o adevarata placere pentru ei : atat descoperirea pieselor noi , ce erau ff interesante , cat si spalatul lor- stiti vreun copil caruia sa nu-i placa sa se balaceasca in apa ? (nu ma refer la spalatul pe cap :D.

LA inceput, A. ma ruga pe mine sa desfac hartiuta…l-am incurajat sa incerce singur si sigur , s-a descurcat foarte bine.

A fost o activitate ce le-a placut foarte mult….si au lucrat cu multa atentie- nu am avut de sters prea mult dupa aceea.

Dupa ce i-am clatit bine atat pe ursuleti, cat si piesele, am asamblat locul de joaca , care era superb (avea si un balansoar, un leagan, copaci- piesele simple de jur imprejur erau ale noastre). Da, si D. a facut ordine- a strans zecile de hartiute in cutia cea mare.

Daca va place ideea, puteti impacheta jucarii mici (poate acelea pe care nu le-au mai vazut de mult timp) , le puneti in cutie si le oferiti celor mici o ocupatie de cel putin 30 de minute. Si, sigur daca ii  puneti sa le si spele, succesul e garantat. 🙂

spor la joaca!