Cand se naste un copil, tristetea din suflet dispare
Mame si ingeri mainile-si dau,
La porti de infinit.
Ceru-i parca mai senin si soarele luceste mai tare,
Un copil e dovada mereu,
Ca viata va dainui.
LA MULTI ANI, COPILASI MINUNATI DIN TOATA LUMEA!!!!
Dragostea […]nu cauta folosul sau […] 1 Corinteni 13:4,5
A fost odata o fata oarba…si s-a izolat de toti si de toate, nu accepta langa ea decat pe prietenul ei.
Tot ce-mi doresc mai mult este sa pot vedea, spunea ea.
Vrei sa te casatoresti cu mine? i-a propus intr-o zi baiatul.
Nu ma voi casatori daca nu voi putea vedea…
Dupa un timp, cineva ii doneaza fetei o pereche de ochi si dupa operatie, fata incepe sa vada. Atunci, fata se uita la prietenul ei si vede ca si el este orb.
Acum putem sa ne casatorim? intreba baiatul.
Nu ma pot casatori cu un orb…a spus fata si s-a intors sa plece.
Sa ai grija de ochii mei… i-a soptit baiatul in timp ce se indeparta.
Prima parabola
Am luat mana copilasului intr-a mea. Urma sa mergem impreuna pentru un timp :el si eu. Urma ca au ea-l conduc la Tatal. Era o misiune care ma coplesea. Responsabilitatea mi se parea teribila. Ii vorbeam copilasului despre Tatal. Am zugravit asprimea fetei Tatalui, in cazul in care copilul L-ar fi nemultumit. Mergeam pe sub copaci inalti. I-am spus ca Tatal avea putere sa-i culce la pamant, lovindu-i cu traznetele lui. MErgeam in lumina soarelui. I-am povestit despre maretia Tatalui care a creat soarele arzator.
Si, intr-un amurg, L-am intalnit pe Tatal. Copilul s-a ascuns in spatele meu, caci ii era teama: nu voia sa priveasca in sus catre fata atat de iubitoare. El isi amintea descrierea mea si nu voia sa-si puna mana in mana Tatalui. Eu ma aflam intre copil si Tatal. MA tot miram. Doar fusesem atat de constiincios si de serios…
A doua parabola
Am luat mana copilasului intr-a mea. Urma ca eu sa-l conduc la Tatal. Ma simteam impovarat de multitudinea lucurilor pe care urma sa-l invat. La un moment dat, am comparat frunzele diferitilor copaci; apoi am examinat un cuib de pasare. In timp ce copilul ma intreba despre cuib, l-am trimis repede sa prina un fluture. Daca se intampla sa adoarma, il trezeam, ca nu cumva sa piarda ceva din ceea ce doream sa ii arat. Vorbeam despre Tatal adesea si repede. I-am turnat in urechi toate povestirile pe care trebuia sa le stie. Dar eram adesea intrerupti de aparitia stelelor, pe care trebuia sa le studiem, de paraul sopotitor, pe care trebuia sa-l urmam pentru a-i descoperi izvorul.
Si apoi, intr-un amurg, L-am intalnit pe Tatal. Copilul de-abia I-a aruncat o privire. Tatal i-a intins mana, dar copilul nu era destul de interesat sa o ia. Avea obrajii rosii, ca de febra. S-a lasat la pamant si a adormit. Din nou ma aflam intre copil si Tatal. Ma tot miram. Doar il invatasem atatea lucruri…….
A treia parabola
Am luat mana copilasului intr-a mea, pentru a-l conduce la Tatal. INima imi era plina de recunostinta pentru privilegiul deosebit pe care il aveam. Mergeam incet, amandoi. Mi-am potrivit pasii dupa pasii mici ai copilului. Vorbeam despre lucrurile pe care le observa el. Cateodata, vedeam una dintre pasarile create de Tatal; o urmaream cum isi construieste cuibul si observam ouale mici pe care le depusese. Ne minunam mai tarziu de grija cu care isi crestea puii. Altadata, am cules florile create de Tatal, le-am mangaiat petalele moi si le-am admirat culorile vii. Adesea, povesteam despre Tatal. Eu il le povesteam copilului si copilul mi le povestea mie. Le povesteam , copilul cu mine, iar si iar. Cateodata, ne opream sa ne odihnim, rezemandu-ne de copacii creati de Tatal, lasan aerul racoros sa ne mangaie fruntile, fara sa vorbim deloc.
Si apoi, intr-un amurg, L-am intalnit pe Tatal. Ochii copilului s-au aprins. A privit in sus, spre fata Tatalui, cu iubire, cu incredere, plin de dorinta. Si-a pus manuta in mana Tatalui. In acel moment parca uitase de mine. Eram multumit.
Doamne, Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti. Stii cand stau jos si cand ma scol si de departe imi patrunzi gandul. Stii cand umblu si cand ma culc si cunosti toate caile mele.
Caci nu-mi ajunge cuvantul pe limba si Tu, Domne il si cunosti in totul. Tu ma inconjori pe dinapoi si pe dinainte, si-Ti pui mana peste mine. O stiinta atat de minunata este mai pe sus de puterile mele, este prea inalta ca sa o pot prinde.
Unde ma voi duce departe de Duhul Tau si unde voi fugi departe de fata Ta?
Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in locuinta mortilor, iata-Te si acolo; daca voi lua aripile zorilor si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii si acolo mana Ta ma va calauzi si dreapta Ta ma va apuca.
Daca voi zice: „cel putin intunericul ma va acoperi si se va face noapte lumina dimprejurul meu!”…iata ca nici chiar intunericul nu este intunecos pentru Tine; ci noaptea straluceste ca ziua si intunericul ca lumina.
Tu mi-ai intocmit rarunchii , Tu m-ai tesut in pantecele mamei mele:
Te laud ca sunt o faptura asa de minunata. MInunate sunt lucarile Tale si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
Psalmul 139: 1-14 (traducere D. Cornilescu)
Fara El, Creatorul, zilele nu ar avea nici un rost…..de fapt nici nu ar exista!
Rascolind prin sertarul meu cu amintiri, am dat de curand de un articol din revista Descoperirea Comorii ( nu stiu din ce an …oricum, tiparita demuult, poate de vreo 10-11 ani).
MIe , mi-a vorbit Dumnezeu de multe ori prin aceasta meditatie….poate va va vorbi si voua.
JUrnalul unei Biblii…de adolescent
15 septembrie
Vi-l prezint pe stapanul meu: Ionel, in al doilea an la LIceul Teologic „x” .
Cat despre mine, ce sa va zic: ma simt bine. Stapanul m-a luat la scoala cu el. Chiar m-a pus pe banca peste cartea de matematica. Ma simt onorata. Asta inseamna ca eu sunt deasupra tuturor lucrurilor si preocuparilor stapanului, ca prima carte pe care o va citi voi fi eu. Chiar a subliniat un verset din mine…”Nu ti-am dat eu oare porunca aceasta? Intareste-te si imbarbateaza-te. Nu te insapaimanta si nu te ingrozi, caci Domnul Dumnezeul tau este cu tine in tot ce vei face” (Iosua 1:9). Oare chiar crede lucrul acesta?
19 septembrie
Ei, bine ma pot mandri! Saptamana aceasta, a fost o saptamana de lucru pentru mine. Stapanul m-a rasfoit, m-a citit, m-a subliniat…este incurajator pentru mine.
30 septembrie
Nu stiu ce s-a intamplat cu el, este foarte agitat. MA duce la scoala, dar nu ma scoate din rucsac. Am inceput sa capat miros de salam.Ma tine impreuna cu pachetul de mancare…NOroc ca am coperti tari, pentru ca altfel as arata ca si cartea de biologie…saraca! Stau de vorba cu ea, din cand in cand. Si pe ea o scoate la apel, doar cand are extemporal, bineinteles, sa copieze, nu sa invete.
7 octombrie
De o saptamana, stau tot in rucsacul lui de scoala. Vreau aer. MA aude cineva? Vreau afara, scoateti-ma afara!!
14 octombrie
S-a intamplat ceva! In sfarsit ma scoate la iveala…rasfoieste de zor…Hei, ce cauti asa grabit? Daca nu cunosti ordinea cartilor, uita-te la cuprins!
18 noiembrie
Am ramas pe raftul bibliotecii multe zile, nimeni nu m-a bagat in seama. Ma intreb de ce ma mai tine. MA sterge stapana casei de praf din cand in cand.
21 noiembrie
In sfarsit, a pus mana pe mine…din pacate, numai sa puna o floare la presat. Oare nu are ierbar?
4 decembrie
Ceva nu este in regula cu el. Este foarte agitat. A inceput sa ma citeasca la intamplare. Inchide ochii, deschide Biblia si pune degetul pe un verset la intamplare, apoi nemultumit, ma inchide…Nu-l inteleg, o fi o noua metode de a ma citi?!
5 decembrie
A pus in filele mele o poza, e a unei fete…Acum inteleg, e indragostit si m-a folosit ieri ca:”e ea, nu e ea”…”ma iubeste, nu ma iubeste”…
10 decembrie
E draguta fata din poza…pacat ca nu vorbeste…iar pe mine nu ma citeste nimeni…
24 decembrie
E sarbatoare. Sunt luata la biserica. Ce bine…ma apuc sa vorbesc cu alte surate. Aflu, spre uimirea mea, ca si ele someaza ca si mine. Ce sa mai spun…
31 decembrie
Aaaaaaaaauuuuuu!! Offf! Lasati-ma in pace! Am ajuns pe mana bebelusilor, ma deseneaza, ma baga in gura, ma-ndoaie…ce neglijent e stapanul meu cu mine.
1 ianuarie
E an nou! Astazi a cautat cateva promisiuni in mine, apoi s-a hotarat sa ma citeasca in intregime in acest an. Dar, din pacate, chestia asta e rasuflata, a spus-o si anul trecut si nu a reusit sa treaca de 1 Cronici.
1 martie
Apar intre filele mele tot felul de felicitari si biletele. Arat ca un pom de Craciun. Biletelele sunt cu inimioare..e normal, e primavara, e indragostit, a cata oara….cred ca acum s-a indragostit de boboaca din clasa a IX-a , aceea cu ochii mari.
4 iunie
De cateva zile, a inceput sa ma citeasca serios. A inteles ce adevaruri gaseste in mine? Din pacate, nu…E doar perioada de evaluare.
16 iunie
A venit vacanta….mergem la mare. Probabil isi va face timp si pentru mine…vise!! Toate zilele le-am petrecut in valiza.
14 septembrie
Maine incepe scoala. Oare ce se va intampla cu mine? Oare cand va intelege adevarata mea valoare?
IAta istoria mea….Daca o intreb pe colega mea, Biblia ta, ea ce-mi va spune?
Am facut acest mic test la o grupa de preadolescenti (la randul lor ei trebuiau sa-l duca acasa si fiecare membru al familei era pus sa raspunda la intrebari…e un excelent joc de familie, o ocazie de a va cunoaste mai bine-parintilor elevilor mei le-a placut-au raspuns foarte sincer:)
Ideea am preluat-o si am adaptat-o ulterior, din cartea ” Jocuri pentru dezvoltarea creativitatii si inteligentei copiilor”, editura Polirom.
Daca va face placere, puteti raspunde aici, numerotandu-va raspunsurile de la 1 la 6.
Bineinteles voi raspunde si eu:)
IMAGINEAZA-TI
1.Imagineaza-ti…… ca ai putea sa-I pui lui Dumnezeu orice intrebare, dar, din nefericire, doar una singura. Ce ai intreba?
2.Imagineaza-ti…… ca ai putea fi orice personaj dintr-o povestire biblica timp de o saptamana. Cine ai vrea sa fi?
3.Imagineaza-ti…… ca ai ramane pe o insula pustie si ai avea dreptul sa iei cu tine 3 obiecte. Ce ai alege?
4.Imagineaza-ti……ca ai putea inventa o noua lege pentru tara ta. Care ar fi aceasta?
5.Imagineaza-ti ……ca ai primi 100.000 euro si ai avea dreptul sa-I folosesti pentru un singur lucru/proiect. Ce ai face cu banii?
6.Imagineaza-ti……ca te-ai putea intoarce in timp si ai avea sansa de a retrai o zi din viata ta. Ce zi ai alege?
ursuleți năzdrăvani 