ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață


2 comentarii

Ziua ursilor polari

Poate ca va este greu sa credeti, dar noi am mai fost la Polul Nord… anul trecut 🙂  si  am aflat multe lucruri interesante despre animalele polare, ne-am intalnit cu niste eschimosi,  ne-am construit un iglu. Despre calatoria noastra  puteti citi aici.

Pentru ca am primit o carte tare frumoasa : Ursul si solidaritatea, m-am gandit ca ar fi grozav sa avem o zi speciala in care sa vorbim doar despre ursii polari.

sursa foto

Am auzit diferite pareri despre cartile din aceasta serie ” Valorile mele”, asa ca eram tare curioasa sa pot rasfoi macar o carte. Si, cum cei de la Libris au avut reduceri foarte bune la intreaga serie, am profitat si noi de oferta, luand cartea mentionata mai sus.

Imaginile ne-au impresionat pe toti trei, seamana extraordinar de mult cu acele carti la fel de minunate de la editura Infodar : Ariciul intr-o zi ploioasa, Un prieten ca tine, Ariciul intr-o zi de iarna.

Povestea e foarte simpla, dar pentru copii mi se pare suficient…se poate improviza si pe marginea superbelor imagini.

Un urs polar este tare nemultumit pentru ca in zona in care traia el era doar iarna…o vesnica iarna. Isi dorea mult sa calatoreasca, sa vada cum este sa traiesti scaldat in razele soarelui , sa te bucuri cat mai mult de caldura , de vegetatie.

Uite ca se iveste o ocazie neasteptata pentru prietenul nostru si acesta pleaca intr-o calatorie la unchiul sau, un urs brun.

De ce ursul si solidaritatea ? 🙂 Pentru ca ursul polar si-a ajutat un seaman cand acesta a avut nevoie, desi la un moment dat, ii era foarte greu – se afla intr-o zona cu un climat neprietenos pentru el si incepuse sa sufere, sa se imbolnaveasca.

Cei mici pot invata ca este un lucru minunat sa fii alaturi de prieteni, de cei care au nevoie de ajutor- aceasta inseamna sa fi solidar .

Am creat si noi o scena „inghetata” , folosindu-ne de ghetarul din jocul cumparat de la Julia Toys: Banchiza pinguinilor .

Ursul polar Olaf  avea doi puisori  tare simpatici.

Asa ca ,  eu si D. i-am facut o supriza lui A, in timp ce acesta dormea. Am modelat din argila polimerica cei doi ursuleti :). D. a mai lucrat alaturi de  mine : catelusi, decoratiuni pe borcanele, avioane. A urmarit cu atentie cum modelam eu  si incerca si el sa copieze pasii de lucru. Sigur, asa cum face de obicei , inventeaza si gaseste alte modalitati de a face ceva si e normal , nu? 🙂

Tare mandru a fost cand i-a aratat micutului A. ursuletul sau :).

Dar si A. a fost ajutorul meu ! Dimineata , impreuna am facut pestisori din argila. I-am dat una dintre uneltele mele si el le-a facut ochisorii.

Am facut un mic tutorial al pestisorilor nostri  ( urmariti pozele, nu este nevoie de prea multe explicatii) . Sunt niste pesti simpli, pe care ii poate face si un copil. Eu am avut uneltele mele, dar voi puteti folosi : un cutitas de unica folosinta si o scobitoare ( pentru ochisorii si ca sa conturati solzii).

Toata recuzita noastra era gata…asa ca : sa inceapa joaca!

Am ascuns pestii prin apa ( care nu era altceva decat o multime de bilute hidrofile magice );  ursul trebuia sa ii gaseasca ca sa-si hraneasca familia. Au fost numarati si rasnumarati 🙂 – erau vreo 21 .

D. a avut de rezolvat cateva fise „polare” : cateva labirinturi ( cu ursi care trebuiau ajutati sa ajunga la prada sau la familia lor) si o fisa in care trebuia sa gaseasca numerele.

Joc ” Ce ascunde ursuletul?”

Aveam un rucsac cu un ursulet polar tare dulce. Am ascuns in el tot felul de obiecte. Ursuletul i-a rugat sa inchida ochii si sa ia din burtica lui cate ceva si sa ghiceasca ce este.

Se pot face tot felul de jocuri si activitati ( am gasit si pe net o multime de idei foarte interesante – chiar si ursuleti decorati cu fulgi din nuca de cocos- Uitati aici o multime de activitati, care de care mai frumoase. :)), dar noi ne-am limitat la acestea .

D. vine deja obosit de la scoala; de multe ori prefera sa se joace in mod liber cu A. (inventeaza impreuna tot felul de scene de joaca, au secretele si expresiile lor 🙂 , se harjonesc)…asa ca eu ii las sa se bucure de timpul petrecut impreuna. Dar, de cele mai multe ori, ma intreaba : ” Mami, astazi ce zi speciala mai este? „, ceea ce inseamna ca le este dor sa ne jucam impreuna, asa in felul nostru nazdravan si ursesc :)).

Va dorim si voua sa calatoriti oriunde doriti in lume…imaginatia voastra va poate purta peste tot!! 🙂


2 comentarii

Pe urmele lui Mowgli in misterioasa jungla indiana

In urma cu vreo doua zile, am avut din nou in mainile noastre o carte fascinanta, imprumutata de la verisorii nostri mai mari : Cartea Junglei, editie 3D, tot de la Teora.  Pretul este extrem de accesibil, tinand cont de complexitatea ,de maiestria realizarii acestei carti. O puteti achizitiona de aici cu o reducere de 35 %. Are mult mai multe pagini decat Cenusareasa, ( carte pe care am prezentat-o aici) de aceea eu am ramas uimita pentru ca are un pret mai mic .

Atat de incantati au fost, incat erau atat de curiosi ca sa descopere tot ce se intampla intr-o jungla. Era pentru prima oara cand auzeau aceasta poveste.

Inainte de a citi cartea, mi-am spus ca e mai bine sa ne familiarizam un pic cu animalele ce traiesc in jungla. Si uite ca aveam o carte ce se potrivea manusa cu activitatea noastra : ” Descopera animalele junglei cu Mowgli”, editura Egmont.

Am aflat o multime de informatii noi si tare interesante despre tigrii, serpi, elefanti, manguste, vulturi, tucani si multe alte animale ce traiesc in acea regiune.

In jungla nu e bine sa te aventurezi asa…la tot pasul pot fi pericole: animalele de acolo se vaneaza unele pe altele, in timp au dobandit capacitatea de a se ascunde, de a se camufla.

D. a rezolvat si doua fise propuse de Mowgli :).

Gaseste cuvintele din jungla

Scrie numele unor animale

Si , pentru ca am vrut si mai mult sa ” insufletim” cartea de la Teora ( desi nu era nevoie, la cat de minunat este realizata), l-am creat si pe micutul Mowgli din argila ca sa ne insoteasca in calatoria noastra imaginara.

Intram in misterioasa jungla si facem cunostinta prima data cu familia de lupi, care il primesc cu dragoste pe micutul bebelus ca si cum ar fi unul de-ai lor.

Lupii au tot fost mangaiati pentru ca aveau pe ei un plus ca o blanita moale 🙂 . Dar, nici fiorosul Shere Kan nu a scapat de mangaierea unor manute dolofane :).

La turnul maimutelor, intre ruine, a fost cel mai distractiv. Au numarat toate maimutele, si nu erau putine…plus ca erau cocotate si ascunse in felurite unghere. L-au cocotat pe Mowgli si l-au trimis sa danseze cu maimutele.

Uitati-l si pe Shere Kan cel fioros! Pare atat de real!

Si Baghera, pantera neagra atat de precauta si grijulie.

Sigur mi-au pus si o multime intrebari despre comportamentul ciudat al sarpelui Kaa : ” Oare serpii chiar hipnotizeaza oamenii? ” :), despre rautatea tigrului, de ce animalele se tem de foc .

Finalul li s-a parut trist ca Mowgli a parasit jungla si a plecat in satul oamenilor, dar le-am spus ca fiecare lucru are un rost pe acest pamant: pentru puiul de om cel mai bine era sa traiasca intre oameni care erau la fel ca si el.

O prezentare minunata, veti gasi tot pe blogul Talente de nazdravani, unde este si un filmulet  video.

Am facut si noi jungla noastra si D. a vrut ca sa avem decor principal turnul maimutelor din carte. Am pus in scena povestea cartii si ne-am amuzat, mai ales ca nu aveam animalele potrivite : pantera era uriasa, tigrul mic si pricajit , ursul Baloo era un urs Panda si tot asa, dar asta nu ne-a impiedicat cu nimic sa ne jucam. Am avut si un sarpe mare din lemn care se incolacea viclean in jurul animalelor :).

Am urmarit desenul clasic Disney ” Cartea Junglei”  ( 1 si 2), dublat in romana.

Ne-a placut mult cantecul vesel si lipsit de griji al ursului Baloo, incat, ne-am adus toate instrumentele si l-am acompaniat .

Si daca stam noi bine si ne gandim, nu-i asa ca Baloo are dreptate? E drept, datorita naivitatii sale copilaresti mai dadea de necazuri, dar, e un lucru mare sa stii sa traiesti fara sa te stresezi de orice nimic ce-l intalnesti in cale :).  Sigur, va fi intotdeauna si un prieten langa tine, ca Baghera, care sa te readuca cu picioarele pe pamant…dar, in mare o inima vesela si-un cantec pe buze nu face rau nimanui! 🙂


Un comentariu

In ritmul unei testoase

Acum vreo trei ani am primit in gradina o vizita mai putin obisnuita…o testoasa micuta de vreo 5 centimetri se cuibarise pe langa plantele noastre. Bunicul a observat-o si le-a adus-o copiilor sa se joace cu ea.

D. era tare incantat si uimit totodata. Nu mai tin mine daca a pus atunci manuta pe ea ( avea vreo 3 anisori si jumatate).

Un an mai tarziu, in timpul unei plimbari cu masina, zarim „ceva” miscandu-se greoi pe sosea. Opri masina….era tot o testoasa, dar una maricica. Am luat-o acasa, temandu-ne sa nu o calce alte masini. Dar dupa vreo doua zile am adus-o pe malul unei ape, gandindu-ne ca acesta ar fi fost habitatul ei.

Dar a fost atat de interesant sa le putem privi de aproape si sa le analizam.

Saptamana trecuta, am adus din nou in casa noastra testoasele, dar sigur , nu erau testoase adevarate.

Am incercat sa creez un  mic habitat din moon sand. Am strecurat prin nisip o multime de oua ( facute din argila Fimo  transprenta).

Prin nisip era o testoasa mare. I-am rugat pe ursuleti sa-i gaseasca ouale pe care i le risipise cineva . Le-au gasit imediat si au descoperit o alta supriza. Un cuibar mic de nisip ( o gaura de fapt) in care erau o multime de oua adapostite de o testoasa mama.

Si tot dand la o parte nisipul, au mai gasit o testoasa ce iesea din ou, o alta un pic mai mare . Acestea apartineau unui set Safari ltd imprumutat de la prietenii nostri,  Raluca si S.

Si joaca a inceput…din nisip se duceau in apa…veneau inapoi….si tot asa…

Noi stiam multe detalii despre  broscutele testoase si  calatoria ce o fac ele in mari dintr-un desen animat superb, ce-l urmarisem cu cateva zile inainte : Aventurile lui Sammy.

Filmul a aparut acum cativa ani; eu am gasit cd-ul la un pret foarte mic ( 7 ron) la un stand din Kaufland. Era dublat in romana.

MIcutul A. a fost cel mai incantat de joaca noastra cu testoase.

I-am facut si cateva testoase colorate  pentru a le folosi la un joculet. Trebuia sa aseze aici obiectele ce aveau aceeasi culoare cu cea a testoasei.

Cardurile ( mult mai multe decat cele din imaginea de mai sus) sunt cele ce le-am folosit aici. Veti gasi tot acolo detalii despre site-ul de unde le puteti imprima.

Am scos de la naftalina si un joc tare drag noua cu testoase super simpatice Fisher Price, cumparat de la JULIA TOYS. Este un joc de memorie pentru pitici.

Noi le-am ridicat carapacea si am incercat sa asociem numerele de argila cu cele ce se ascundeau sub carapace. Le-am aranjat apoi in ordine. Si , bineinteles, am vorbit mult cu ele. 🙂

Ne-am adus aminte de tortuletul lui A. de la 2 anisori… cu testoase :). Si atunci le indragea tare mult.

Si pentru ca au stat tare cuminti la numarat, A. le-a rasplatit si le-a citit o carte tare frumoasa despre viata testoaselor : „One tiny turtle” , prezentata superb de Camelia AICI.

 

Seara, i-am facut lui A. un cuib pentru puisorii de testoasa care ies din oua… ce incantat a fost! 🙂 Ba chiar l-am bagat si intr-o fata de perna alba si spuneam ca este intr-o coaja de oua…si el intra si iesea de acolo 🙂 .

Si cand am vizitat sambata trecuta gradina zoologica din Bucuresti ne-am revazut prietenele noastre :).

Poate fi o testoasa un bun prieten pentru copii ? Ia priviti aici 🙂


4 comentarii

Printre dinozauri si paleontologi

Ieri am avut o zi speciala….pregatita de ursuletii mei pentru verisorul lor Andy ( o sa-i spunem asa ca sa nu-l incurcam cu A. cel mic :).  Acesta indrageste foarte mult dinozaurii…are o colectie impresionanta :)). NOi avem doar un dinozaur ratacit printre jucariile noastre. Cu toate acestea, cand vorbim despre ei, cei mici sunt foarte interesati sa afle tot felul de detalii.

Si pentru ca zarisem la Roxana o spectaculoasa insula a dinozaurilor, am incercat si noi sa o reproducem, dar in felul nostru, mai ales ca timpul de pregatire a fost foarte scurt . Aici , puteti vedea minunata insula Roxanei si pe acest blog o varianta mai mare a  acesteia.

Am pregatit plastilina (aceeasi reteta, doar ca nu am mai pus glicerina boraxata : 470 ml faina, 300 ml sare, 200 ml apa calduta, 2 linguri ulei – toate se masoara in ml, cu cana gradata).  Am colorat-o de data aceasta cu acrilice, nu cu vopsea de oua.

Eu am facut vulcanul, in rest D. a dorit sa amenajeze insula asa cum doreste el…deci, ceea ce vedeti este creatia lui :). A facut si urme in apa cu creionul.

Si micutul A. a tot modelat plastilina si zicea ca face clatite :).
Pentru ca mai treceau cateva ore pana venea in vizita verisorul nostru, am acoperit insula cu o folie ca sa nu se usuce plastilina.
Cand musafirul nostru a sosit, in timp ce se jucau in casa, eu am amenajat insulele pe masa din curte. Le-am mai pregatit o supriza: o insula inghetata :).
Inca de dimineata, baietii au cautat si au spalat pietre, dar nu le-am spus la ce le vom folosi.
Insula din plastilina
Insula inghetata
Si uite asa, am intrat in lumea misteriosilor dinozauri…baietii, au tot facut urme pe insula si incercau sa ghiceasca ce dinozaur le-a facut, au spart gheata ca sa cufunde dinozaurii in apa…
Le-am spus ca cei care se ocupa de descoperirea fosilelor, a urmelor de viata din trecut se numesc paleontologi. Asa ca , ei au introdus in joc si niste omuleti paleontologi, care s-au catarat peste tot…au inotat prin insula inghetata, au facut numeroase descoperiri.
Ouale pierdute
Paleontologii nostri au avut de descoperit o multe de oua care se pierdusera in tinutul uitat de timp (adica curtea noastra) :).  Ouale erau facute de mine din carton laminat.
Dupa ce au gasit toate ouale, paleontologii au adus marea carte a dinozaurilor…pentru ca cei mici sa invete cat mai multe despre acestia. Cat de uimiti au fost cand au zarit minunatia de carte! 🙂 Auzeai intruna: „pot?? pot sa il ating? ” :))
Cred ca v-ati dat seama, este vorba despre Enciclopedia dinozaurilor de la editura Teora , o carte 3 D, realizata intr-un mod spectaculos. Nu va voi da eu prea multe detalii, pentru ca puteti vedea un filmulet in care este prezentata intreaga carte pe blogul Talente de nazdarvani aici  . Eu am cumparat-o cu o reducere de 35 % de pe site-ul editurii.
Daca doriti o abordare biblica a acestui subiect,asa cum am facut si noi anul trecut (prin tot felul de activitati intresante)  aici  si aici   am mai descoperit o carte  pe blogul Printre nori.
MISTERIOŞII DINOZAURI
de Norma A. Whitcomb
O abordare biblică pentru copii, părinţi şi profesori
Uitati cuprinsul acesteia:

1. Dinozaurii sunt parte a creaţiei lui Dumnezeu

2. Cum şi-au primit dinozaurii numele

3. Diferenţele dintre oameni şi animale

4. Fosilele

5. Reptilele uriaşe

6. Dinozaurii neobişnuiţi

7. Reptile marine

8. Reptile ale aerului

9. Dinozaurii şi oamenii au trăit în acelaşi timp

10. Când au fost creaţi dinozaurii?

11. Învelişul de vapori

12. Alegerea greşită

13. Noe a construit Arca

14. Au intrat dinozaurii în Arcă?

15. Condiţiile din interiorul Arcăi

16. Au ieşit dinozaurii din Arcă?

17. Ce s-a întâmplat cu dinozaurii?

18. Dinozaurii astăzi

19. Dacă scheletele ar putea vorbi

Daca doriti, o puteti descarca de aici.

Sa va spunem ca am gasit si niste oua uriase de dinozauri ? 🙂 Copiii le-au desenat cum au dorit: au facut  mici dinozauri in interiorul lor. Pentru ca oul era laminat, pe o parte au desenat cu markere permanente, pe partea cealalta cu markere pentru whiteboard(care scriu si se sterg).

Si joaca noastra a culminat cu pregatirea unor deliciosi dinozauri :).  Am avut cateva forme pentru plastilina cumparate de la Julia Toys si astfel am putut face dinozauri si paleontologi fericiti de descoperirile lor :)).

D. si verisorul lui au modelat niste biscuiti dinozauri uriasi :)).

Voi ce descoperiri ati mai facut in lumea dinozuarilor ? 🙂


4 comentarii

O zi cu Roo

Micutul cangur este unul dintre personajele mele preferate din desenul animat „Winnie the Pooh si prietenii sai”. Poate si pentru ca seamana, intr-un fel cu D. al meu :)… Roo este un micut prescolar 🙂  ce doreste sa creasca cat mai repede, pus mereu pe sotii si prietenos cu toata lumea.

http://blue-j23.deviantart.com/art/Roo-93135220

 

Asa ca, acum cateva zile, Roo si mamica sa, Kanga, ne-au vizitat ca sa ne ofere o zi de neuitat alaturi de ei si sa ne invete cat mai multe despre canguri. 🙂

Mi-ar fi placut sa avem o carte despre canguri, dar cum nu am avut, ne-am uitat la doua -trei filmulete foarte scurte despre viata cangurilor pe youtube. Am vazut cum ia nastere un pui de cangur si cum se instaleaza, comod  , in marsupiul mamei sale.

Lui D. pur si simplu nu-i venea sa creada ca un pui de cangur poate arata atat de urat cand se naste :)))

Am vizionat si un episod despre canguri din desenul animat „Adi in lumea animalelor ( noi avem de vreo doi ani toate episoadele)

Il puteti urmari si voi aici.

Salturi canguristice

Ei, si cum animalutele acestea fac salturi uimitoare, am facut si noi un concurs de sarituri.

Sarituri peste obstacole

Sarituri intr-un marsupiu improvizat 😀

Sarituri in inaltime

(mai nou si D. este fotograful de serviciu :))..de mare ajutor pentru mine)

Sarituri in balti ( cele mai indragite ) 😀

 

Si ca sa se linisteasca un pic cangurii mei, le-am facut , din perne, cate un maruspiu foarte comod. 🙂

De asemeni, am invatat ce inseamna sa porti un marsupiu, obicei imprumutat si de mamicile oameni de la aceste animalute simpatice 🙂

Le-am facut cate un marsupiu in care si-au purtat catelusii lor din plus.

 

Joc: Citire si matematica alaturi de canguri

Am facut cativa canguri din hartie cartonata. IN marsupiu am pus biletele cu diverse sarcini: ceva de citit si ceva de socotit :).

D. se descurca din ce in ce mai bine cu adunarile si scaderile, pe care a inceput sa le faca „in minte” si ne spune raspunsul repede :)).

Rezervatia cangurilor

Am pastrat mica mea surpriza si am ascuns-o in rezervatie: da, era un cangur din cauciuc cu un puiut in marsupiu. L-am analizat , am tot discutat : la ce ii folosesc picioarele lungi, coada, ce mananca si multe altele.

Pentru ca indragim desenele cu Winnie,am urmarit un film special ” Pooh’ s Hefalump MOvie” , in care personajele principale sunt Roo si un micut elefant.

Toti incearca sa ii captureze pe elefantii ce aparusera in padurea de 100 de acri…dar nu vor sa il ia si pe Roo in expeditia lor . Acesta, necajit ca nu poate fi mare dintr-o data, a pornit singur in cautarea elefampilor :). Asa, isi gaseste un prieten bun si foarte simpatic – un mic elefant ce devine prietenul tuturor din padure.

Nu ati auzit de fursecurile Kangai, vreti sa spuneti??? 🙂 Nu stiti ca Winnie este innebunit dupa ele?

BIneinteles ca nu puteau lipsi din aceasta zi speciala.

Si au fost ataaaaat de bune (fursecuri cu fulgi de ovaz) Aici gasiti reteta, doar ca eu le-am facut cu zahar brun si am adaugat si nuca de cocos.

Daca as fi reusit sa postez despre ziua noastra mai din timp, cred ca ati fi prins si voi macar un fursec :)….dar , sigur le veti face si voi, daca sunteti iubitori de biscuiti asa cum sunt Roo si ursuletii mei.

O zi minunata va dorim!!:)


14 comentarii

O zi elefantastica :)

Elefantii….creaturi marete…s-au scris atatea despre ei si asta pentru ca sunt niste animale extraordinare.

Stiti ca noua ne plac zilele speciale…asa ca astazi am avut o zi elefanteasca sau hefalumpica :))) , cum ar zice Winnie the Pooh si prietenii sai.

I-am intrebat pe ursuleti ce carti cu elefanti avem noi in biblioteca noastra: am inceput sa le enumeram. Ce desene cu elefanti au vazut ei?  Dumbo, Familia elefantilor ( pe MInimax, nu mai stim titlul), cu un elefantel care era nepotelul unui rege…

D.,cam dezamagit, imi spune ca nu avem carti desrpe elefanti prea multe…stati putin…si am iesit afara din camera

Si, dupa cateva minute,  cineva a batut la usa ursuletilor…cine credeti ca era? Vai, ce supriza? Doi elefanti :  o mama si un puiut tragand dupa ei o carte maaaaare 🙂

Ursuletii i-au primit cu chiote de bucurie : „uraaaa, ziua elefantastica a inceput!”

Animalutele au fost la inceput iubite asa cum se cuvine 🙂

Dar ce carte minunata adusesera cu ei  ( o recomandam si noi cu mare drag, este superba – gasiti si pe blogul Mic atelier de creatie o recenzie minunata a acesteia) ?

O mare carte despre elefanti, de la editura Art

Ne-am asezat impreuna cu noii nostri prieteni pe covor si am citit intreaga carte pe nerasuflate, afland lucruri uimitoare despre elefant.

Chiar pe prima pagina este o frumoasa poezie despre elefanti, careia noi i-am facut o melodie si  cu ocazia aceasta am avut si un cantecel despre elefanti.

Elefantul , puternic si mare,

Colti ascutiti si trompa lunga are.

MAnanca mult si bea la fel.

Sa tipe, sa danseze , sa se joace,

Desi ii plange pe cei dragi cand mor, tare-i mai place.

Coada si-o scutura, urechile-si flutura, 

pe oameni sunetele lor nu-i tulbura.

De n-as fi fost precum ma stiu,

Un elefant mi-as fi dorit sa fiu. 

Am aflat diferenta intre elefantii africani si cei asiatici. Am dedus ca elefantii nostri sunt asiatici, mai ales ca aveau 5 degete la picioare si spinarea curbata.

Ne-au impresionat ochii si genele lor uimitor de lungi.

De fapt, nu stiu ce nu este uimitor la acest animal!

Am aflat ca un colt de al sau este facut din fildes, asemantor dintilor nostri si ca este foarte greu: cantareste 110 kilograme. Foarte suparat a fost Danut cand a aflat ca oamenii ii vaneaza si ii omoara doar ca sa le ia coltii.

Desi sunt masivi, greoi, au niste pernute la picioare si mersul tare usor….chiar poate trece un elefant pe strada ta si tu nici sa nu-l auzi :).

Urechile sale sunt foarte subtiri  si le foloseste uneori ca pe niste evantaie, mai ales ca in Africa este foarte cald.

LE place atat de mult sa se joace si mai ales sa se balaceasca in noroi. Dupa o astfel de joaca, arata de parca sunt facuti din ciocolata :).

Nasterea unui puiut este privita ca o adevarata sarbatoare in familia de elefanti. Ce creaturi sensibile!

Un elefant traieste 70 de ani….si daca unul din turma moare (din familie : un elefant batran, un pui…), ei sufera tare mult…raman acolo si zile intregi langa trupul mort sperand sa se trezeasca si….dupa ani de zile, daca trec pe langa locul in care  a murit acel elefant, raman cateva clipe linistiti…ca un fel de moment de reculegere.

Au o relatie speciala cu oamenii, le sunt tare devotati daca oamenii stiu sa ii ingrijeasca si sa-i iubeasca asa cum trebuie.

Savana noastra

Am iesit in curte si am facut o savana pentru elefantii nostri :).

Ne-am folosit de decorul nostru de PAsti, care oricum trebuia schimbat. Am scos ghiveciul si i-am lasat pe baieti sa amenajeze locul cum doresc ei .

Ce le place cel mai mult elefantilor, si-au zis ei? Sigur: balaceala in noroi!! Pai atunci , hai sa le oferim una pe cinste! 😀

Asa ca au turnat…si au tot turnat apa…

Si joaca a inceput!

Mami, chiar ne putem murdari cat vreeeeem noi??? 🙂

Sa nu zici acum ca nu aratam si noi ca niste elefantei !

Dupa ce toata lumea s-a spalat  si a luat pranzul, am urmarit un desen superb ( a fost desenul preferat al lui D, cand avea vreo 3-4 anisori) : The Blue Elephant.

Foarte multe din cele invatate de noi despre elefanti se regasesc in film: dragostea si devotamentul elefantului fata de familia sa , fata de oameni, cum se hranesc ei, cum se joaca…..

Un mic elefantel albastru in timpul unei nopti pleaca de langa mama sa ca sa isi caute tatal , ce fusese luat de oameni. Trece prin foarte multe peripetii…in cele din urma devine un elefant regal si reuseste sa invinga cel mai de temut elefant din China.  Scenele din film sunt pline de emotie….am privit cu lacrimi in ochi de fiecare data scena in care Khan Kluay, elefantelul albastru, devenit deja adult isi regaseste mama. Daca doriti sa il urmariti, aveti linkul aici(nu am gasit varianta in limba engleza, dar recunosc ca nici nu am cautat prea mult, eu stiam filmul si am putut sa-l povestesc baietilor) :

Si o alta mica supriza : Elefantelul albastru 🙂 din argila : „wooooow, maaaami!!! este chiar cel din film!!!” (ei, asta o spun pentru voi, aproape ca cel din film :))

si al nostru 🙂

Adunari si scaderi cu Elefantelul albastru 

Cat timp dormea ursuletul cel mic, Khan Kluay a tot carat busteni  : acum am adus 5, urmatoarea gramada 6…cati busteni ai? Si tot asa….

Decoram elefanti

Elefantii participa la competitii sportive si tot felul de parade…este o adevarata arta pictatul unui elefant. Priviti aici ( o imagine din cartea noastra).

Am scos la imprimanta un elefant si l-am decorat : eu pe al meu, D. pe al lui.

Elefantul lui D. 🙂

Elefantul meu 🙂

NE jucam , cautam si privim lucruri elefantesti (adica uriase). 🙂

O macara elefant- a sosit chiar la timp, nu?? Cat de mare este!!

Un bidon uriaaaas, sub forma de cub….ce mai distractie: s-au jucat  mult timp in jurul lui(ascunzandu-se, speriindu-se)  si toata curtea rasuna de rasetele lor .

Am terminat ziua noastra elefantastica , indulcindu-ne cu niste biscuiti elefanti :).

Eu doar intindeam aluatul, ei si-au facut elefanteii asa cum au dorit: sigur ,au avut un model la inceput (ochisorii sunt din stafide) .

Va dorim si voua zile de joaca elefantastic de frumoase!!! 🙂


19 comentarii

Catelusi jucausi

De multe ori, D. imi spunea cat de mult si-ar dori sa aiba catelusul lui . IMi pormitea ca il va ingriji, ca il va scoate la plimbare, ca se va juca cu el. Nu va spun cat de mult isi iubeste catelusii din plus. Si pentru ca el ii indrageste asa de mult si micutul A. , vazand cat de frumos se poarta D. cu jucariile, se poarta si el la fel.

De ceva timp, visul lui D. s-a implinit 🙂 : avem un catelus . Recunosc ca, nu am vrut sa aiba un animalut in curte cat sunt asa de mici…stiti voi: paraziti, purici, microbi, par…etc, etc… dar, mai mult si gandindu-ma la faptul ca, daca i se intampla animalutului ceva vor suferi mult.

Nu va spun cat sunt de fericiti sunt: de cand se trezesc, vor sa mearga sa o vada pe Azorica :). Cand ne intoarcem seara de la plimbare, neaparat trebuie sa trecem pe la Azorica sa-i uram noapte buna. A. e foarte comic, cand il auzi prin curte strigand si razand: „ma inga, mami…ma inga Azoica pe papuc”…traducere: ma linge mami, ma linge Azorica. 🙂

Foarte responsabil si serios, D. l-a ajutat pe bunic sa-i construiasca o casuta. Mi-era atat de drag cand il vedeam cu cat drag i-a pictat-o…nu era casuta cine stie ce…dar vreau sa va spun ca este izolata termic pe interior 😀 (are polistiren).

 

 

 

Astazi, in timp ce dormea A. am povestit impreuna despre caini. Am luat doua carti: enciclopedia despre mamifere ce a aparut in colectia Adevarul si o alta enciclopedie imprumutata de la biblioteca. I-am spus ca, dintre toate animalele, cainele este cel mai credincios omului.

Am incercat sa ne aducem aminte ce desene animate cu catei am vizionat noi : 101 dalmatieni 1 si 2, Doamna si Vagabondul, Pisicile aristocrate (si acolo apar caini), Bolt, Up (il siti pe DOc si ceilalti caini vorbitori, nu? ), OLiver (tot o ecranizare Disney, povestea unui pisoi ce se imprieteneste cu un caine de oras). Pe toate le-am vazut dublate in limba romana.

Si mami le-a facut si o supriza ursuletilor (am facut niste catelusi din plastilina, noaptea, in timp ce ei dormeau) .

MI-am adus aminte de tutorialul despre catei de pe blogul Cameliei. INtr-un articol, pe care nu l-am gasit…ii voi cere detalii Cameliei, pusese un videoclip in care ni se explica pas cu pas cum se fac catelusii din argila.

eu nu am avut argila polimerica, asa ca am folosit  o plastilina pe care am descoperit-o de curand :Amos Clay (am cumparat pachetelele de la KAufland- 4 ron un pachet. Nu am gasit decat: alb, rosu, galben si albastru. Oricum, mi se parea destul de scumpa. MAi aveau un set la 24 ron cu alte culori disponibile).

 

Seamana un pic cu plastilina usoara de la Daco, dar nu raman crapaturi in ea dupa ce se usuca si este mult mai usor de modelat. Nu se usuca repede, deci nu trebuie sa te grabesti cand lucrezi.

Are si dezavantaje: atunci cand imbini elementele , acestea se lipesc foarte repede si nu le mai poti desprinde, deci trebuie sa lucrezi fara greseala, altfel o iei de la capat. Este elastica si nu poti face diferite semne pe ea. Dar, in lipsa de argila, este foarte ok.

Deci, pentru catelusi am urmarit acest videoclip. E grozav- multumim inca o data , Camelia pentru link!

Mi-a placut enorm sa ii fac, recunosc ca m-am chinuit un pic pentru ca plastilina se lipeste foarte repede, unii ochisori au iesit cam mari, dar fiind la inceput, au iesit binisor, zic eu :)…adica seamana cu niste catelusi si nu cu alte animalute :))).

Catelusii au fost tare apreciati…poate cam mult…A. i-a cam strans un pic, a mai dezlipit o urechiusa :)…dar, bine ca plastilina, dupa ce se usuca este destul de rezistenta.  Devin ca niste obiecte foarte usoare dintr-un fel de cauciuc.

 

 

 

Dupa cum vedeti, D. le-a facut si o casuta, decorata in stilul lui caracteristic : cu masinute :).

Si, l-am ajutat sa faca singur un catelus. L-am facut rosu (pentru ca nu mai aveam alta culoare )..dar, pentru ca tot imi spunea ca nu exista catei rosii :)), i-am adus aminte de desenu  animal cu Clifford, catelusul rosu :).

Si catelusul lui D. 🙂