ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață


12 comentarii

Breloc abecedar

Desi am scris si invatat toate literele atat pe cele mari, cat si pe cele mici, tot mai uitam unele dintre ele. Avem pe perete  garajul cu masinutele noastre cu litere si ne folosim si de acela. D. se urca pe scaunel si cauta litera uitata.

Dar, de curand pe FB, am zarit un abecedar foarte dragut descoperit de Bufnita cea inteleapta: cu siguranta va va placea si voua!

Abecedarul il veti putea descarca de pe  acest blog (intrati acolo, cu siguranta veti gasi multe alte articole frumoase si interesante). Ii multumim frumos acelei doamne pentru minunatul si utilul abecedar. 🙂

Plansele mici le-am imprimat direct de aici.

LE-am laminat si decupat. D. le-a perforat intr-un capat. Era asa de mandru pentru ca l-am lasat pe el sa foloseasca perforatorul cel mare ! 🙂

Si le-am prins cu un breloc. Astfel, D. poate rasfoi cu usurinta micuta carticica pe care o putem lua peste tot. Si, speram, ca, in viitorul apropiat sa ne imprietenim tot mai bine cu literele si sa nu le mai uitam. 🙂


11 comentarii

Spatiul cosmic (2) : Printre constelatii

Bine v-am regasit in mica noastra calatorie prin univers! 🙂 Sunteti gata de imbarcare?

Daca data trecuta, am topait pe planete si ne-am incalzit la soare,  astazi am calatorit printre stele. Aveam atatea intrebari despre ele . Cred ca si cel mai mic nazdravan, cand incepe sa vorbeasca isi intreaba parintii : „ce luceste acolo sus pe cer…ca e noapte? ”

Folosindu-ne de pozele si informatiile din cartea „Descoperim spatiul”, am aflat cateva raspunsuri la intrebarile noastre. D. stia dinainte ca stelele au fost create ca sa lumineze noaptea.

Si , inainte de a incepe sa aflam noutati, am trecut , asa cum este normal, prin Scoala Astronautilor. Stiti voi vreun astronaut care nu stie sa citeasca, sa scrie sau sa numere? :D…asa ca si noi, ne pregatim intens.

I-am pregatit o fisa mare A3 cu o multime de stele. D. trebuia sa-l ajute pe astronautul Ray sa le numere, pentru ca nu toate erau numerotate. L-am lasat sa-si duca singur misiunea la bun sfarsit si, cand am revenit..erau doar 2-3 greseli ( 2 numere inversate si unul gresit). Spre marele lui amuzament, astronautul Ray…a inceput: ” ooooo…aici e o greseala hiper-astro-galactica!!! ce ne facem? ce ne facem? ” Razand, D. i-a spus: ” nu te ingrijora!! repar imediat! ” 🙂

Celalalt mic astronaut se pregatea si el la fel de serios. A avut de colorat diferite elemente cosmice :).

Am trecut apoi la explorarea spatiului.

Calea LActee

I-am povestit ca, sistemul nostru solar face parte dintr-o galaxie ce se numeste Calea Lactee, adica calea laptelui 🙂 (daa, si ne-am adus aminte de ciocolatica MIlky Way).  Am incercat, pe spatiul nostru negru si creponat , sa reproducem Calea cea alba. D. a aranjat stelele asa cum  a dorit el.

Viata unei stele

Dar, ce este o stea? Cum iau nastere aceste lumini ce ne incanta noaptea?

Exact ca si omul ! I-am explicat ca, totul din Univers e atat de bine controlat si fiecare lucru apare cu un sens, o misiune. Astfel, stelele apar ca niste mici corpuri (nu i-a dat cine site ce detalii tehnice/avem tot timpul pentru ele), acestea se vor inconjura de praf si gaze si vor creste, vor creste….I-a placut aceasta explicatie: „prima data sunt ca un bebelus, apoi ca A., ca tine, ca D. I sau A. (verisorii nostri), ca M. (verisoara mai mare), ca tati sau mami……apoi imbatranesc ca si bunicii…si da, e trist…in cele din urma se sting si mor „. I-au dat lacrimile cand a auzit ca stelutele mor, dar sa-l inveselesc i-am spus ca alte stelute vesele le vor lua locul celor disparute.

Asa am reconstituit noi viata unei stele.

Constelatiile

Asa cum mama, tata, copiii, bunicii formeaza o familie, tot asa si mai multe stelute sunt grupate in constelatii. Si, stelele sunt atat de jucause, incat formeaza constelatii de diferite forme, unele foarte interesante! Oamenii le-au dat diferite denumiri: Carul mic, Pegasus, Lebada, Ursa mica, Constelatia Sarpelui.

L-am provocat pe D. sa-si faca propriile lui constelatii. I-am dat niste mici abtibilduri stelute si s-a pus pe treaba. M-a rugat sa nu ma uit, pentru ca imi va face o surpriza :). Si la sfarsit, mi-a prezentat, razand constelatiile sale: MAsina si Bormasina.

Am facut si un mic experiment interesant , ce l-am pastrat ca o surpriza pentru tati seara.  Ideea am preluat-o de aici.  Decupati niste cercuri, faceti mici buline pentru a trasa o constelatie. Eu am intepat bulinele cu o surubelnita. Am folosit un truc de la Art Attack. SUb carton am pus o bucata de plastilina clasica (care nu se usuca) si astfel , cartonul se poate intepa foarte usor.

Seara, inainte de culcare, am stins luminile, ne-am luat discurile si o lanterna si D. ne arata pe rand constelatiile….incercati si voi: efectul este spectaculos! 🙂 (poza noastra nu este prea reusita)

JOc cosmic 🙂

Putin mai tarziu, D. a primit un nou mic prieten: un mic astronaut din plus, Ben.  L-a indragit pe loc :). Si  ne-am jucat impreuna un joc de memorie , folosindu-le de cardurile din pachetul de fise despre spatiul cosmic de pe blogul 3 Dinosaurs. Eu eram impreuna cu astronautul Ray si D. cu astronautul Ben- o lupta pe cinste! :). Sigur, ei au castigat!!

Si, am avut si o discutie serioasa si va povestesc asta pentru ca, discutiile despre creatie…nasc atatea intrebari si divergente….D. nu a aflat ceva nou, acum, dar veti vedea propriile sale convingeri.

” Tu stii ca unii oameni de stiinta spun ca UNiversul a aparut la intamplare…ca a fost o maaare explozie, un Big Bang, spun ei…si dintr-o data s-au format planete, stele, soare….si muuulte altele”.

” Daaa, stiu asta….nu stii ca am tot vorbit despre asta si cu D. , verisorul meu?”

” Ok…si ce crezi tu despre asta? ”

” Pai nu prea se poate….tot ce este in spatiu are o misiune…stelele au misiunea sa ne lumineze noaptea…..asta e serviciul lor…daca era la intamplare…nu mai era asa…”

” Si totusi, daca toate ar fi aparut la intamplare, ce spui? ”

” ce sa zic, ar fi fost interesant….”

” Noi credem ca Dumnezeu a creat Universul intreg! Ce spui despre asta?

” Ooo este si mai interesant! MI se pare asa de urat ca sa apara totul la intamplare….si mi se pare imposibil…o explozie distruge lucrurile… Eu cred ca Dumnezeu este ataaaat de puternic….si nu am cum sa-ti explic asta”.

Noi, suntem oameni mari si incercam sa complicam ataaaat de multe toate lucrurile ……credinta unui copil e curata si pura  si explicatiile ce le da, desi simple, sunt atat de logice….. Atat de mult, imi doresc sa am tot timpul o credinta de copil…voi nu? Viata ar fi mult mai frumoasa!


10 comentarii

Joc pentru invatarea culorilor

D., cel mare, a invatat culorile din mers…cand il imbracam cu anumite hainute ii spuneam ce culoare au, cand luam jucarii, tot asa le descriam: daca sunt moi sau tari, din ce material sunt, ce culoare au. Si, cand i-am cumparat din magazinul online Julia Toys o carte superba cu masini de curse (gasiti detalii aici ) a invatat culorile foarte repede.

La A. am folosit aceeasi carte si tot asa cand vedem cate un obiect nou, i-l descriu si-i spun si culoarea. Am ramas uimita acum cateva zile cand l-am auzit spunand :”agintiu” si mi-a arata o masinuta argintie.

De curand, ne-am jucat un joculet tare dragut, ce le-a placut amandurora. D. avea alte sarcini de indeplinit, dar era cu ochii doar la noi (asa e cand lucrezi simultan, pe doua varste diferite 🙂   ) asa ca l-am chemat si pe el sa -mi preia locul si sa fie el profesorul lui A.

Am gasit pe acest blog niste carduri cu diferite imagini pentru invatarea culorilor  ce mi-au placut mult. Le puteti descarca de acolo.

Le-am imprimat si apoi le-am laminat.

Am pus pe covor castronelele din piramida noastra Fihser Price , dar pentru ca ne mai trebuiau si alte culori, am mai adaugat o caciula neagra :), un cos maro si o masina ce avea interiorul gri.

Am imprasiat cardurile pe covor si Dodo (biluta vesela din manuta lui D. ) conversa cu A. si il ruga sa puna corect cardurile in castronelele de aceeasi culoare.  Il intrebam prima data ce vede pe card, ce sunet scoate sau ce face (in functie de imaginea de acolo) si apoi ce culoare are si unde crede ca ar trebui pus.

A. s-a descurcat admirabil!! Nu stie toate culorile: adica, il intreb:  ce culoare are? Nu stie intotdeauna raspunsul..dar , vizual, stia unde trebuie sa fie…asa ca le -a pus pe toate corect :). Cu ocazia aceasta am tot repetat culorile si in plus am repetat si multe cuvinte si am incercat sa le pronuntam corect. De fiecare data il intreba Dodo: unde crezi ca trebuie pus telefonul albastru….ratusca galbena, soseta protocalie ?

Aici, A. isi privea foarte mandru opera sa , spunandu-ne ca e totul „coect” . E un cuvant pe care-l foloseste foarte des – daca nu ii aranjez o hainuta bine, atata se necajeste spunandu-ne: ” nu e coect, nu e pusa coect!! ” :).

Puteti folosi aceste carduri intr-un alt joc asemanator. Tot pe acel blog, veti vedea niste trenulete colorate, ce pot fi, de asemenea printate.

Aranjati pe covor acel tren lung din mai multe culori si ii spuneti copilului ca el este mecanicul trenului . Trenul va pleca intr-o calatorie, dar fiecare vagon trebuie incarcat corect : cel verde cu obiecte verzi, cel rosu cu rosii si tot asa. PUteti folosi cardurile sau alte obiecte din casa (noi vom folosi tot aceste carduri si altadata si piesele de la jocul nostru Quips). Sigur A. va fi tare incantat, pentru ca ii plac mult trenuletele.

Spor si voua  la invatat culorile!! 🙂


18 comentarii

Spatiul cosmic (1) : Sistemul Solar

Nu cred ca exista vreun copil care sa nu fie interesat de planete, stele, asteroizi, comete….Bineinteles ca si D. avea curiozitatile si intrebarile lui legate de tot ceea ce este extraterestru :).

Nu am avut foarte multe materiale, dar, pentru varsta lui, au fost mai mult decat suficiente cele folosite de  noi astazi.

Am luat cele doua carti despre sistemul solar ce le aveam : Descoperim spatiul (ed. Aramis) si Sistemul solar de la ed. TEora, o bucata maaare de hartie creponata neagra, un astronaut si o naveta spatiala Playmobil….ne-am asezat pe covor si  ne-am plimbat printre galaxii. 🙂

Planetele ne-au fost prezentate pe rand, de catre prietenul nostru astronaut Ray.

A coborat din nava lui spatiala si i-a spus lui D. ca are foarte multe sa-i povesteasca despre Soare si planetele ce-l inconjoara . Doar ca are mare nevoie de ajutorul sau.

Am pus deci soarele in mijloc si in jurul sau am desenat un cerc (cercurile au fost facute cu creion cerat Daco, dar merg si cu creta)  . Ray i-a explicat ca vom face multe cercuri in jurul Soarelui. Acestea se numesc orbite si ne arata rotatiile ce le fac planetele in jurul astrului fierbinte.

Dar ce este Soarele? Este un astru urias, cel mai mare din univers si este atat de fierbinte incat nimic nu ar putea trai acolo.  A fost creat cu scopul de a lumina ziua oamenilor de pe TErra si de a incalzi pamantul. Daca Soarele ar disparea, noi am muri inghetati si in fiecare zi ar fi intuneric …

Din praful si gazele ce se afla in spatiul cosmic s-au format niste mingi foarte interesante, ce au capatat denumirea de planete. Acestea nu fac altceva decat se rotesc zi de zi in jurul Soarelui. Cu cat sunt mai aproape de soare , rotatia lor este mai mica…si cu cat sunt mai departe, logic, rotatia lor este mai mare.

Dar hai sa vedem pe rand, care sunt aceste planete misterioase.

1.MERCUR

D. a citit din cartea Sistemul Solar denumirea primeia (si asa a facut la toate planetele).

-o planeta gri, si atat de aproape de soare incat nici nu poate fi observata din cauza stralucirii acestuia.

2. Venus, o planeta atat de stralucitoare, incat poate concura cu Soarele si LUna.

3. Pamantul, singurul locuit de fiinte vii.

De ce? Pentru ca temperaturile de aici sunt potrivite pentru oameni. Pe celelalte planete , ori este prea frig, ori prea cald.

4. MArte, planeta rosie

5. Jupiter, planeta uriasa

6. Saturn, planeta cu multe inele

7. Uranus

8. Neptun

Folosindu-ne de informatiile din ambele carti mentionate mai sus, am aflat prin Ray :), foarte multe lucruri interesante despre planete. Stiati ca Uranus este o planeta atat de usoara incat poate pluti pe un ocean? 🙂

Sa va aratam cateva imagini din cartea Descoperim spatiul, ed. Aramis.

Planetele sunt de la Piramida noastra Fisher Price  si bineinteles ca D. mi-a spus imediat ca acele globuri seamana cu planetele din carte asa ca le-a aranjat frumos pentru poza. 🙂

Am totusi un comentariu negativ legat de carte: nu este de acord cu teoria creationismului, asa ca am sarit primele pagini si am cautat doar informatii legate de planete si mai tarziu, le vom citi pe cele despre astronauti, nave spatiale si alte cercetari stiintifice.

Cartea de la Teora a fost o comoara pentru noi. IN interior este o carte mica, subtirica unde este descrisa foarte frumos, pe intelesul copiilor fiecare planeta in parte. Si: are un mobil superb din carton foarte tare din care ne-am facut un sistem solar. Si , pana am montat noi sistemul, am folosit planetele in jocul nostru. ]

Dupa ce am vorbit despre fiecare planeta in parte, ne-am apucat sa mesterim acel mobil interesant. A fost foarte simplu de facut, mai greu a fost agatatul lui de aplica de pe tavan. :D.  Dar, arata minunat si ursuletii de-abia asteptau sa vina tati de la serviciu sa i-l arate! Ursuletul cel mic deja ne explica ca acolo sunt „panete spatiae, nave spatiae” :).

PUzzle cosmic

D. a primit de Craciun intr-un cadou de la biserica noastra un puzzle tare dragut. Asa ca l-am pastrat special pentru lectia noastra si i l-am dat astazi sa-l faca. E adevarat, are ceva extraterestrii pe acolo, dar nu crede in existenta lor, stie ca este doar o imagine dintr-un desen animat.

Micutul A. a primit si el cateva puzzle-uri din jumatati, preluate din fise despre care vom vorbi maine. Am fost neinspirata si i-am dat prea putine (vreo 4), le-a facut in 2 minute :))) si era dezamagit ca nu mai sunt piese .

Decupam traiectorii cosmice 🙂

Si, ca sa ne punem si manutele in miscare, i-am dat lui D. ceva de decupat. I-am spus ca niste sateliti trebuie trimisi pe anumite planete si ca trebuie sa urmeze o anumita traiectorie. El ii va  ajuta sa ajunga acolo, decupand exact pe linia trasata.

D. a ilustrat apoi o draguta poveste cosmica, despre care va vom povesti in zilele urmatoare.

Stati pe aproape….urmati-ne in calatoriile noastre printre stele! 🙂


14 comentarii

Biblii pentru copii

Parintii interesati de educatia spirituala a copilasilor lor, sunt sigura ca au cautat la un moment dat o biblie pentru ei….sunt destul de multe modele, pe varste…cu imagini si format cat mai diferit.

Si pentru ca uneori nu putem cumpara o carte pentru ca nu stim cum arata in interior, avem nevoie de o recomandare….Asa ca, am incercat sa adun toate bibliile ce le avem noi , sa le fac poze …si , in acest mod, poate va vom fi de ajutor in cautarile voastre.

Oricum, important este ca cel mic sa aiba o Biblie, sa fie a lui si parintii sa-i citeasca din ea..o va indragi cu siguranta.

1. Biblia pentru copilasi foarte mici – The Toodlers BIble

Este in engleza, am cumparat-o de pe picasa cu doar 16 ron, dar o gasiti si aici, daca faceti cumparaturi de pe amazon.

COntine foarte multe povestiri din BIblie. Imaginile sunt pe un fond alb si foarte simple, ca si textul de altfel.

2. Prima mea BIblie

O biblie superba ce o puteti cumpara de aici.

Eu am cumparat-o in urma cu 3 ani, cu doar 30 de ron.

Cartea este sub forma unei gentute, foarte usor de transportat de catre cei mici :). Contine 24 de povestioare biblice foarte frumos ilustrate. Este pentru copilasi intre 1-3 ani.

3. BIblia piticilor, aparuta la editura Kerigma

Noi am avut-o, dar am daruit-o unor fratiori gemeni.

Dar, gasiti foarte multe detalii despre aceasta carte aici  (pe blogul Flori de mandarin). O puteti cumpara de aici.

4. Biblia celor mici, editura Viata si Sanatate

Am cumparat-o cu 28 de ron, dintr-o librarie din orasul nostru. Ilustratiile sunt superbe.

Contine 11 dintre cele mai importante povestiri din BIblie ( 5 din Vechiul Testament si 6 din Noul Testament).  IN prima parte a cartii, va veti intalni cu prima familie creata de Dumnezeu. Veti afla povestea unui om care a stat trei zile in burta unui peste, dar si intamplari din viata lui Daniel, un baiat care L-a iubit mult pe Dumnezeu. Partea a doua a cartii ne prezinta mai multe intamplari din viata lui Isus Hristos.

O puteti cumpara de aici.

5. Biblia clasica pentru copii

Este un tezaur de istorisiri cunocute si indragite de generatii de cititori.
Frumos ilustrata si prezentata, aceasta Biblie este o colectie pretioasa care va inspira pe oricine ii va rasfoi paginile.

O recomand pentru copii mai mari de 6-7 ani, textul este amplu,contine imagini, dar in primul rand, important este textul…imaginile sunt mai mult decorative…aparand pe marginile paginilor.

Contine 138 de povestiri biblice.

O puteti cumpara de aici. Eu am cumparat-o la un super pret de 14 ron de la libraria Elefant, cand am prins o mare reducere. 🙂

6. Prietenul meu, Isus

Este un fel de Nou Testament pe intelesul copiilor foarte mici. Sunt 4 carti asezate frumos intr-o gentuta. Au imagini simple, naive…pe placul cititorilor micuti . Textul este foarte scurt si simplu. Noi am cumparat-o, in urma cu vreo 4 ani, de aici, dar o puteti gasi si  in alte librarii crestine.

7. Biblia ilustrata pentru copii

Daca aveti un copil dornic si insetat sa citeasca BIblia, aceasta este pentru el. Este foarte complexa, contine foarte multe povestiri din Biblie. O recomand pentru copilasi mai mari; dar textul poate fi si adaptat sau scurtat. LA finalul fiecarei povestiri, sunt cateva intrebari recapitulative.

O puteti cumpara de aici.

8. Biblia mea cu ilustratii

Cartea contine multe ilustratii frumoase, cate o povestire pe fiecare pagina, redata pe intelesul copiilor. De asemenea, are un material de citire al ilustratiilor, intitulat „ce vezi aici?” , ce ii ajuta pe cei mici sa afle cat mai multe informatii din BIblie. De asemenea, la sfarsitul fiecarei povestiri sunt o serie de intrebari pe care parintele i le poate pune copilului si pot astfel aprofunda mai bine textul citit. O puteti cumpara de aici.

Va prezint in continuare si alte cateva BIblii ce le-am descoperit in librariile online crestine. Noi nu le avem, dar sunt pe lista noastra :).

9. Biblia in fiecare zi pentru copii

Aceasta noua Biblie pentru copii include toate evenimentele importante. Cartea contine 365 de povestiri însotite de citate biblice, astfel încat cititorii sa se familiarizeze cu stilul si limbajul Bibliei pentru adulti. Contine si o enciclopedieSe zaresc pe coperta cartii, cateva imagini din carte.

O puteti gasi aici.

10. Un set cadou de doua biblii speciale pentru copilasii de 1-3 ani

Detalii despre aceste biblii gasiti aici si o puteti achizitiona de aici.

11. BIblia pentru copii  (romana-engleza)

12. Setul ” Descopera Biblia”

Am povestit despre aceste carti minunate AICI.

Mai multe detalii, gasiti aici, de unde o si puteti cumpara.

Mai exista si alte modele de biblii pentru cei mici,dar eu ma opresc aici. 🙂

Poate va ganditi, ca un copil va fi confuz, avand atatatea variante ale Scripturii…eu spun ca, pe masura ce creste, ca sa nu se plictiseasca , i se poate oferi o Biblie noua …si totodata si el va descoperi povestirile biblice cu alti ochi si impreuna veti descoperi lucruri noi.

Un aspect ce a trebuit sa il lamuresc bine pentru D. a fost imaginea Domnului Isus. I-am spus inca de la inceput ca el nu a aratat exact asa cum este desenat in carti. Oamenii pur si simplu si L-au imaginat: stiau cum erau oamenii ce traiau in Israel din vremea lui, asa ca l-au facut brunet, cu tenul masliniu si de statura medie. Asa ca , indiferent de cum il vedem desenat in Bibliile pentru copii, important este ceea ce a facut El pentru noi, oamenii.

Sa citim impreuna cu micutii nostri din BIblie (noi facem lucru acesta aproape in fiecare dimineata, cand avem un timp special). Asa cum trupul are nevoie de hrana pentru a fi  sanatos si sufletul nostru are nevoie de hrana spirituala ca sa creasca frumos si sanatos. 🙂


7 comentarii

Dilema formelor :)

Ce se intampla atunci cand suprapui doua obiecte unul peste altul?

O maaare dilema….mai ales atunci cand este vorba de un micut de 2 ani si 7 luni :)))

Astazi, in timp  ce le pregateam masa ursuletilor, il aud pe micutul A. tot repetand si intreband:” ae foma de cec….sau ae foma de mana….de cec…sau de mana?….hmmm ai sa vedem…foma de cec…foma de mana”….si vreme de ceva minute o tot tinea asa..

Era atat de amuzant, incat l-am filmat.

Isi pusese manuta peste o gaura din masa lui si uite asa a aparut dilema formelor :).


25 comentarii

Eu si…mama, tatal, bunica si bunicul :)

Acesta este titlul unor carti frumoase,  cu un mesaj ce iti starneste emotii si amintiri placute din propria-ti copilarie.

Si pentru ca am vorbit atat de mult pana acum despre familie, mi s-a parut foarte potrivit sa va prezint acesta carti.

Cand le-am zarit, la 50% reducere, intr-un hypermarket de la noi, nu am ezitat si le-am cumparat pe toate din aceasta serie.
Cartile au aparut la editura All  si sunt scrise de Helen Exley. Vedeti ca si acum sunt la un pret special de 9 ron.

In primele zile cand le-am cumparat, micutii mei ne puneau sa le citim iar si iar. Ursuletul A. mi le aduce si imi spunea: ” acum catea cand eai tu….am cand ea tati si ma iubea si ma otea” ( acum cartea cand erai tu…acum cartea cand era tati si ma iubea si ma rotea)…veti vedea voi de ce spunea el asa 🙂

Pentru D. un pic diferita a fost prezentarea bunicilor….cei din carte sunt niste bunici moderni, ce merg la serviciu si lucreaza la calculator. Dar, in mare, toti bunicii sunt la fel si isi iubesc la nebunie nepotii….ar face orice ca acestia sa se simta rasfatati si iubiti, uneori spre marea ingrijorare a parintilor :)).

IN fiecare carte este prezentat doar copilul alaturi de un singur membru al familiei: tatal, mama , bunicul sau bunica. Ceea ce ne spune inca o data ca este atat de bine ca fiecare dintre parinti sau bunici sa le acorde copiilor/nepotilor un timp special – un timp in care sa fie doar pentru ei , sa nu fie nevoiti sa ii imparta cu nimeni. Totodata, citind cartea cu cei mici, veti putea discuta dupa aceea, le veti putea pune voi intrebari: de ex.  ” cum o vezi tu pe mamica ta? tie ce lucruri ti-ar placea sa facem noi impreuna? cum stii tu ca te iubeste mama? si multe altele…..

E atat de frumos finalul din cartea despre bunica: Daca as putea sa am orice in lumea asta, i-as darui bunicii un camp intreg cu maci. O iubesc atat de mult! Si in sufletul meu stiu ca si ea ma va iubi toata viata!

Bunicul este un om vesel, nazdravan chiar,  care mananca cot la cot cu nepotul ciocolata, il da in leagan, ii culege capsuni, ii scrie scrisori…si face din orice zi petrecuta alaturi de nepot un eveniment special.

Nu stiu daca v-am convins pana acum sa va imbogatiti si voi sufletul si biblioteca cu aceste carti minunate.

Vreti sa fim mai convingatori? 🙂

Ascultati atunci : „Eu si mama mea”…stim sigur ca va va placea! 🙂

 

 


8 comentarii

Arborele familiei (partea a II-a): Marea noastra familie

Zilele acestea, activitatile noastre legate de familie  au condus la discutii interesante cu D. Uneori, pur si simplu am stat si am discutat amandoi: il intrebam, ii ceream parerea despre una sau alta…totodata el imi punea intrebari si eu ii raspundeam.

– Bunicii au fost si ei bebelusi? Cum se poate asa ceva?

– Si totusi cum apar copiii? Si de ce se nasc la spital? Si cum se nasc acolo ? (nu e prima oara cand intreaba asta)

– De ce bunicii sunt de multe ori bolnavi? Oare cand se mai fac ei bine?

– Cand erai tu la nunta, eu stateam ascuns acolo in burtica ta si ma jucam? (nu stiu de ce a inteles el ca a stat dintotdeauna acolo inainte sa vina pe lume 🙂

-Daca si eu si A. suntem baieti, cum vom putea sa avem si noi copii, ca doar nu suntem fete? 🙂

L-am intrebat: „Spune-mi, ce crezi ca ar trebui sa faca parintii pentru copiii lor?

D. mi-a raspuns: ” sa ii iubeasca, sa aiba grija de ei, sa se joace cu ei, sa ii scoata la plimbare, sa ii duca la doctor cand sunt bolnavi”.  El spune toate acestea pentru ca asta am facut noi pentru el si ma bucur ca se simte iubit si apreciat.

Si apoi , l-am intrebat: ” dar ce ar trebui sa faca copiii pentru parintii lor? ”

” Hmmmm….pai sa isi stranga jucariile din camera :)….sa nu mai arunce cu hainele…sa se poarte frumos, sa ii asculte! ”

 

Astazi am facut impreuna un proiect pe care-l planificasem de tare mult timp: arborele genealogic al familiei noastre. Amandoi cunosc foarte bine rudele apropiate familiei noastre, dar D. inca nu intelegea cum sta treaba cu gradele de rudenie :). Asa ca astazi le-am explicat mai bine pe toate.

Prima data, am pregatit un copac mare. Toti trei l-am pictat si apoi l-am decupat . Culorile coroanei copacului sunt o combinatie aleasa liber de catre ursuleti…de aceea e atat de valurit :).

Am printat pozele cu toti membrii familiei.

Si cum mi s-a parut logic, am inceput de la bunici.

De fiecare data, l-am lasat pe D. sa aleaga . L-am rugat sa-i aleaga pe parintii lui tati si sa-i lipim apoi in copac. Si am povestit despre ei. Unde au lucrat, ce faceau cand erau tineri. Acestia au avut 3 baieti, dintre care, cel mai mic era taticul lui. I-a lipit pe fiecare pe copac. I-am spus ca, dupa un timp, fiecare dintre ei s-a casatorit. A trebuit sa aleaga dintre  poze pe sotiile acestora :).

Am trecut apoi la parintii mamei ursuletilor. Am povestit si despre ei o multime de lucruri interesante. I-am spus ca acestia au doua fiice, dintre care cea mai mica este mamica lui. Ne-a lipit si pe noi doua pe copacel.

Si tot asa, fiecare membru venea si se aseza frumos in arborele familiei.

I-am explicat ca fratii tatalui  si sotul surorii mele se numesc unchi si sotiile acestora si sora mea  se numesc matusi.

Au urmat copiii fiecarei familii, verisorii lui.

Intre toti membrii familiei se creeaza o legatura stransa, ce se numeste rudenie . I-am spus ca intr-o mare familie este foarte frumos ca toti sa se respecte, sa se iubeasca , sa se ajute intre ei. Si ma bucur ca D. vede  ca aceste lucruri se intampla in familia noastra.

Ca sa se vada legatura dintre rude si sa inteleaga cum apare o noua familie, am trasat niste crengi, ce simbolizau legatura dintre parinti si copii.

Am luat apoi cu mandrie copacul nostru si l-am lipit pe unul dintre pereti. COpacul este destul de mare pentru ca am vrut sa li se para chiar un copac adevarat. 🙂

Dar am uitat sa va spun: cine credeti ca pazeste acest copacel special? Prietena noastra Azorica! D. a fost ataaaat de fericit ca am facut poze si cu ea si am inclus-o in familia noastra.  O iubeste tare mult!

Am incheiat, spunandu-i lui D. ca trebuie sa  Ii fim tare recunoscatori lui Dumnezeu pentru marea noastra familie…sunt atatia oameni singuri si tristi in lumea aceasta, dar noi am fost binecuvantati cu o familie minunata.


13 comentarii

O zi la ferma

Le-am promis baietilor, inca de dimineata, ca astazi ne vom face propria ferma si ca vor fi foarte ocupati : ei insisi vor fi niste fermieri adevarati :).

NOi ne-am mai jucat de-a fermierii 🙂 aici.

Astazi, folosindu-ne de toate animalutele noastre de cauciuc *(unele dintre ele foarte dragute , cumparate de Craciun de la  Julia Toys ), ferma noastra mare cumparata cand avea D. 2 anisori de tati de la Auchan, copacei si omuleti Playmobil, am amenajat asa cum au vrut ursuletii fermieri un loc special.

Le-am spus ca , la ferma, prima data, nu vor fi animale. Ei doar trebuie sa aranjeze locul. Si dupa ce totul va fi gata, va veni un maaaare transport de animale domestice.

Asa ca fermierii mei s-au pus pe treaba; ei si daca mai zariti cate un animalut pe ici colo, au fost strecurati din gresesala :).

Auzind D. ca vor veni atatea animale la ferma, i-a fost teama ca , poate niste hoti s-ar putea sa vina sa le fure. Asa ca a chemat politia. :D.

Au aparut animalele.

Si ca sa imbinam joaca si cu ceea ce doream eu pentru D. (sa exersam un pic scrisul, cititul si cateva numere), i-am spus ca el, ca un fermier adevarat, va trebui sa grupeze animalele pe familii si apoi sa le scrie numele si sa le numere. A fost tare incantat de o responsabilitate asa de mare.

Eu si A. descarcam animalele , le grupam pe familii si el le numara.

Tot D. i-a explicat lui D. ce inseamna o familie de vaci, porci, oi…etc 🙂 : „uite A. , mama vaca si puisorul ei, tata vaca barbat  si puisorul lui…o familie!”.

Familia de purcei (va plac purceii alaptati de mamica lor :)?- sunt preferatii lui A. ).

Familia de vaci

MIcutul A. a hranit animalutele cu paie si cu dovlecii de la lectia noastra despre dovlecei.

Fermierul D. isi facea lista sa cu multa constinciozitate. Era tare necajit cand nu mai stia cum se scrie cate o litera ce o uitase.

Si asa arata lista la final:

D. mi-a spus sa fac o poza fermei de la distanta , asa ca si cum am fi filmat-o din elicopter. 🙂

Si cine credeti ca ne-a vizitat?

Familia noastra prietena pe care ati intalnit-o acum cateva zile la o  nunta.

 


14 comentarii

Ursuletul cel mic si Soarele :)

Ieri am profitat de vremea frumoasa si am iesit un pic la plimbare pe strazile apropiate casei noastre.

D., mi-a spus ca el vrea sa alerge un pic in fata noastra pentru ca s-a cam ingrasat iarna asta si trebuie sa faca miscare :D.

Si eu am ramas cu D. tinandu-l de manuta.

Pe o strada, soarele ne inunda din plin…il aud pe ursuletul cel mic bombanind si aproape plangand langa mine: „ nu mai pot sa meeeeeg….soaeeee ata….imi bate au in ochiiii!!!!” ( trad. 🙂  -nu mai pot  sa merg, soarele asta imi bate rau in ochi!)

Eu ii spun ca nu mai avem mult pana ajungem la poarta noastra….si ii explic ca soarele e prietenul nostru: ne ajuta sa cresem mari, ne face oasele puternice.

Mai mergem cateva secunde si il aud, dar tot cu capusorul in jos:

Mutumeeec soaaae….daaa, tot ma bati au in ochi! ”  😀

(Multumesc soare, dar tot ma bati rau in ochi!)

Vedeti ce baietel recunoscator am ? 🙂

IMG_0879