Nu cred ca exista baietel care sa nu indrageasca si avioanele…de vreo 3 zile, am tot avut ocazia sa le vedem foarte de aproape…chiar pe deasupra casei… erau avioanele cu solutii speciale pentru tantari. Din nefericire, zburau intre orele 5-7 dimineata, cand D. nu era treaz. Erau atat de zgomotoase, incat micutul A., care este matinal,  nu a vrut sa iasa afara in curte sa le vada…s-a multumit sa le priveasca de la fereastra.

Astazi,am pregatit pentru ursuletii nostri o surpriza dubla: o vizita la Muzeul Aviatiei si una la Muzeul Cailor ferate. D. era atat de nerabdator, incat seara a adormit imediat cand i-am spus ca ne vom trezi dimineata devreme pentru a pleca intr-o mica excursie. 🙂

Din nefericire, nu va pot da prea multe detalii despre cum sa ajungeti acolo ….va dau doar adresa:  Bucureşti, str. Fabrica de Glucoză nr. 2-4, sector 2 ; este la periferie si aveti muuuuult de mers cu masina. Oricum, il veti gasi pe harta :).

INtrarea este gratuita si nu se percepe taxa pentru  fotografiat. Programul de vizitare:marţi – vineri, între orele 09.00 – 16.00, sâmbăta şi duminica între orele 10.00 – 17.00.

Inca de la intrare ne-a intampinat un paznic foarte amabil si zambitor. Chiar daca nu am platit nimic, cei de acolo au de la mine nota 10: ne-au oferit informatiile ce le-am cerut, din cand in cand doamna de la muzeu venea sa povesteasca cu noi .

IN fata cladirii muzeului se intinde un parc mare cu tot felul de aeronave militare, elicoptere; masini de armata. Toate au fost admirate si studiate din plin de catre baietii mei. Tati ne oferea o multime de detalii tehnice…recunosc …pe unele nu le-am retinut-era prea mult pentru mine :D.

Pentru prima data am vazut radare ce erau folosite pentru detectarea avioanelor.

Cat de impresionant este pentru cei mici sa vada atat de aproape elicoptere si avioane! Nu se mai saturau sa le priveasca…. a fost bine ca le puteam privi de pe o alee cu umbra.

Am vazut mult mai multe in curtea exterioara, dar nu vreau sa va tin in suspans si sa intram impreuna in muzeu. 🙂

Cred ca am stat aici o ora si ceva si D. nu se mai satura sa puna intrebari, sa cerceteze, sa alerge de la un loc la altul….era atat de fericit!

MAnechinele, imbracate in diferite costumatii specifice aviatorilor erau atat de reale…ca in orice muzeu. Nu va era frica de ele cand erati mici? 🙂  MIe da….si acum tin minte oamenii statui de la Muzeul MIlitar din Constanta….

Ei, si lui D. are o mica teama ….i-a facut placere sa se pozeze langa toti, dar nu stand foarte aproape de ei :).

Muzeul este impartit pe diferite zone /sali:

– Sala Traian Vuia, ce cuprinde momentele de vârf ale aeronauticii româneşti,
– Sala Henri Coandă – motoare, machete, etc.
– Sala Radu Manicatide – mai multe tipuri de aparate de zbor construite de acest celebru inginer român
– Sala uniformelor şi însemnelor oficiale ale Forţelor Aeriene Române din perioada 1947–2005
– Sala istoriei radiolocaţiei

In continuare, voi incerca sa va arat poze si cateva mici explicatii.

 

Si va vine a crede ca am intalnit un avion foarte vechi ce il avea desenat pe celebrul MIckey MOuse? 🙂

D. pe un tun adevarat…(sigur am avut permisiunea doamnei ghid de la muzeu).

La POSTUL DE CONTROL (impartit in 3 compartimente/camere)

Am avut parte si de o surpriza…intrand pe aceasta usa….am dat de un micut orasel din perioada postbelica. MIe mi-a placut enorm, mai ales ca sunt o pasionata a filmelor romanesti vechi…

o poveste romantica 🙂

un magazin de jucarii

Cand iesi din acel micut orasel , dai intr-o alta sala mare ….acolo ne-au atras atentia parasutistii .

PArasute in rucsac (cea mica cantarea 7 kg, cea mare 10 kg)

O priveliste de sus din hangar 🙂

Nu am putut cuprinde in acest post decat o mica parte din ceea ce am vazut noi  la muzeu….va lasam pe voi sa-l descoperiti cand veti ajunge acolo.  Si chiar va provoc, daca veti ajunge prin Bucuresti si aveti timp, sa le  faceti o bucurie nazdravanilor vostri si sa-i duceti printre avioane, elicoptere…..sa inspire aerul vechi al vremurilor de demult….va asigur ca vor fi incantati!

D. a fost atat de fericit, incat seara, inainte de culcare, m-a rugat sa ii mai pun inca o data pozele  lui de la muzeele ce le-a vizitat. 🙂