Arhive pe categorii: Activitati educative
Mica aventura arheologica
D. stie cateva notiuni de arheologie dintr-o aplicatie pentru tableta android de la Kidsopia: Trenul ABC.
Este un joc prin care copiii invata :
– să denumească literele ajutându-l pe arheolog să curețe artefacte antice
– să formeze litere recunoscându-le astfel forma lucrând în atelierul arheologului la reparaţii de obiecte istorice
– să recunoască litere în vasta bibliotecă de papirusuri pusă la dispoziția micuților de către Ordovicius.
E ff interesant…D. a colectionat stelute pentru fiecare litera…dar mai are mult de lucru ca sa descopere toate minunile antice de acolo.
Astazi am zarit la Kaufland in standurile cu produse ce sunt acum 2,99 ron un joculet tare interesant.
O piatra din ipsos ce ascundea in interior o supriza pentru un mic arheolog:aveau cu mumii egiptene, schelete de dinozauri si ceva pentru pirati parca; sigur le mai gasiti daca doriti si voi asa ceva si costa doar 3 ron!
Eu am ales un joculet cu scheletul unui dinozaur.
Cand l-a primit, D. era atat de nerabdator sa sparga piatra pentru a descoperi ce este in interiorul acesteia. I-am spus ca fiecare arheolog se foloseste de un ciocanel, dalta , pensule de curatat, spray-uri speciale.
NOi aveam o dalta si o pensula.
Si D. a inceput sa sparga….si sa sparga….
„Hmmmm….se pare ca nu e asa de usor sa fi arheolog….tati, ce zici…nu am putea lucra impreuna? ” 🙂
Si arheologul cel mare a sosit imediat in ajutor (va dati seama ca am intervenit si eu, mai mult din curiozitate :))
Treptat, tot spargand cu rabdare si atentie ca sa nu spargem surpriza din interior…am intrezarit ceva…D. a strigat cu bucurie :”ooo,d ar chiar este ceva acolo!!”
Si iata scheletul unui dinozaur
….si asa cum se intampla la orice descoperire arheologica , am avut un mic accident: un picior si coada dinozaurului s-au spart. Dar mami, inarmata cu un lipici foarte bun a refacut scheletul demn de pus acum intr-un muzeu :).
D. era atat de mandru si de fericit de prima lui aventura ca si arheolog. 🙂
O jucarie de ABECEDAR
Asa mi-a placut mie sa-l numesc…de cand l-am zarit, mi-am spus ca neaparat trebuie sa-l confectionez si eu…stiam ca asta inseamna mult timp si…da, si bani (pentru ca imprimanta mea nu merge si trebuie sa scot la un centru din oras), dar incet , incet , am reusit sa -l termin.
Dar sa va spun despre ce este vorba.
Cred ca ati auzit despre Canon Creative PArk, lumea in care hartia devine orice doresti tu….imposibil sa nu va doriti sa faceti si voi ceva de acolo daca veti intra la ei pe site…:D.
Am descoperit site-ul lor in urma cu vreo 4 ani si am facut de acolo un acvariu, un sistem solar, un avion. Abecedarul nu-l zarisem. Acesta nu este altceva decat o cutie in care sunt introduse minicarti pop up pentru fiecare litera in parte.
Am imprimat totul pe carton alb. Primele litere au fost imprimate mai sters asa ca a trebuit sa le colorez. Am folosit pentru lipire aracet lichid Daco.
M-am inarmat cu muuulta rabdare si atentie si am inceput sa decupez si sa lipesc. Unele modele erau greu de urmarit, alte indoituri nu apareau in sablonul original…dar pana la urma le-am dat de capat. 🙂
Copertile colorate cu litere se lipesc separat.
Eu am terminat toate carticelele , dar mai am de lipit copertile (am lipit doar la primele 7 litere). Dar, cum erau gata, le-am pus in cutiuta lor (tot confectionata de mine dupa modelul lor) si le-am aratat ursuletilor in dimineata aceasta. Nu va spun cat de bucurosi au fost. Nu am avut timp sa le luam pe indelete, pentru ca erau tare curiosi sa le vada cat mai repede pe toate.
Da, e in limba engleza, din fericire unele imagini au corespondent si in limba romana, dar e bine ca asa, cu abecedarul jucarie, invatam treptat si o limba straina.
Daca doriti si voi sa vedeti interiorul carticelelor, le-am filmat. Imi cer scuze pentru calitatea filmarii…a fost greu cu o mana sa tin camera si cu cealalta sa deschid carticelele. D. nu ma putea ajuta pentru ca avea ceva treaba :), dar nici nu l-am chemat…cu siguranta filmarea ar fi durat muuuult mai mult caci mi-ar fi pus multe intrebari intre timp. :D.
Ce spuneti? Nu le-ar placea si piticilor vostri un astfel de cadou de Pasti? Daca da, nu mai stati…treceti la treaba!! 🙂 Puteti descarca materialele de AICI.
Va mai asteptam cu drag pe la noi! 🙂
Baby owls (Puisorii de bufnita)
Copilasilor le este tare frica sa ramana singuri…daca sunt in camera, inconjurati si captivati de joaca…dupa un timp…se uita…si striga: „mami, unde esti”..daca se pierd intr-un magazin, desi mami poate este in spatele lor , ii auzi cum tipa speriati”unde este maaami”.
Tot asa sunt si puisorii animalelor, cu siguranta nu le place sa fie luati de langa mamica lor; si ei au sentimente.
Cand am zarit aceasta superba carte ( si totodata si minunata ei prezentare) la Camelia , mi-am dorit tare mult sa o avem si noi.
Dar, vazand ca exista si o animatie a cartii, am urmarit-o pe aceasta, pentru ca nu am mai avut rabdare.
Puisorii erau atat de adorabili. Cand se trezesc in toiul noptii singuri, incep sa isi puna tot felul de intrebari. Tin minte ca si mama mea a plecat o data la cumparaturi si intarziase un pic (cel putin asa ni se parea mie si surorii mele) si ne tot intrebam: „oare unde este? poate a luat-o un avion! :)….poate a furat-o cineva… si nu ne linisteam pana cand nu o auzeam sunetul cheii ce deschidea usa.
PUisorul cel mare , probabil trecut prin aceasta experienta era sigur ca mama era plecata sa le aduca mancare. Cel mic nu stia decat atat: ” o vreau pe mami”…pe el nu il linistea nici o explicatie.
Cand a vazut micutul meu A. disperarea puisorului Bill, a inceput sa planga si el foarte tare…si ma intreba printre suspine: „dar unde este mamica lui? de ce nu vine?” As fi vrut sa opresc filmuletul, dar ca sa se linisteasca trebuia sa vada finalul cand apare in zbor mamica lui si puisorii , plini de bucurie, topaiau cat puteau de tare. Minunat moment :). Si ursuletul meu s-a linistit dupa vreun sfert de ora. El este tare trist cand eu nu sunt acasa si intreaba de zeci de ori unde sunt.
Cred ca , daca am fi citit prima oara cartea nu ar fi plans asa.
Ca sa-i fac o supriza, pentru ca puisorii i-au placut tare mult, i-am facut din argila dupa modelul Cameliei. Bufnitele ei sunt absolut adorabile : sa intrati neaparat sa le vedeti.
Si micutele mele bufnite au fost tare, tare indragite, desi nu aratau la fel de bine. A. o lua pe mama bufnita intruna si spunea :”a plecat mamica lor”….”hai, intrebati unde este? ” 🙂
Astazi mi-a cerut sa-i pun din nou desenul cu bebelusii bufnite.si mi-a spus ca acum nu va mai plange, stie ca se va intoarce mamica lui. ..daca a plans iar? Da…dar nu asa de tare…el a fost atat de patruns de sentimentul de pierdere a bebelusului bufnita mic, incat s-a identificat cu el. Eu nu am vrut sa urmareasca din nou filmul, dar el dorea mult sa-i vada din nou pe pufosii puisori.
Daca povestea nu ar fi avut un final pozitiv nu ar fi fost bine de urmarit. Tineti minte cand Bambi capriorul si-a pierdut mamica. Intotdeauna saream peste aceasta secventa atunci cand urmarea D. desenul.
Eu cred ca e bine sa-i lasam pe cei mici sa-si exteriorizeze emotiile…si sensibilitatea nu este un defect, ci o calitate. E atat de trist cand vezi acum copii ce se uita la desene pline de violenta si nu ar schita nici un gest sa vada un catelus ranit sau un gandacel zdrobit.
Astfel de povesti le infrumuseteaza sulfetul, le alunga temerile….ii ajuta sa inteleaga de ce se intampla anumite lucruri.
Si noi, mamicile, daca plecam undeva sa -i asiguram intotdeauna ca ne vom intoarce cat de repede putem, ca nu ni se va intampla nimic. Sa nu ne necajim ca plang dupa noi… ne iubesc atat de tare, incat sa nu ne mai vada ar fi de neconceput.
Exercitii grafice in malai si sare :)
NOi facem astfel de exercitii de foarte mult timp, dar am folosit de cele mai multe ori metoda unirii punctelor.
Astazi am facut pentru ursuletii niste cartonase cu modele de prescriere.
Pentru D.
SI pentru micutul A.
Le-am dat fiecaruia o cutiuta cu malai. I-am spus lui D. sa traseze in malai cu degetul ceea ce vede pe cartonas.
Noi ne-am mai jucat cu malai ( uitati si fabrica de malai), dar pe atunci D. nu era interesat decat sa se joace cu malaiul, nicidecum sa scrie sa sau deseneze in el. 🙂
I-am povestit lui D., ca , pe vremuri, copilasii care nu aveau ca si acum foi, creioane, pixuri, carioci, desenau in nisip. Asa ca, va fi si el un copil din acea perioada…tare l-a incantat aceasta idee.
A scris, a desenat…si nu se mai oprea…si eu trebuia sa nu ratez sa fotografiez ceva!! 😀
Ca sa diversificam, am scris si desenat si cu capatul ascutit al unei pensule. A fost distractiv si asa.
A. a vrut sa foloseasca pensula ca o maturica, imprastiind din plin malai pe noi :).
El a avut alte planuri decat sa urmareasca cartonasele mele, desi cand a vazut ca ii dau lui D., le-a cerut cu insistenta si pe ale lui. A trasat cateva linii…si apoi s-a amuzat sa lase urme de manute :)…ar fi vrut sa lase el si urme de picioruse, dar deja era prea mult malai pe el :))). E bine ca totul se curata tare repede!!
Ca sa-i ofer o alta varianta , am adus si sare fina. Eu am tot evitat-o…cand ne jucam cu astfel de „prafuri”, au tendinta sa se scarpine la ochi (mai ales D. ). 
A desenat si in sare tot ce avea pe cartonase si apoi a spus sa-i aduc pinguinii facuti de noi din argila pentru ca sarea aceasta ii aduce aminte de Polul NOrd. Si inca o ora s-a jucat cu ei in „zapada” :).
Planeta noastra (2): Printre straturile atmosferei
Daca acum cateva zile am facut o calatorie in adancul pamantului, am pornit acum sa exploram invelisul de aer al acestuia.
Ne-am luat cartile prezentate in articolul anterior si globul pamantesc .
Am facut dintr-un capac de la o cutie un craft prin care am redat straturile de aer ce inconjoara pamantul.
I-am pus pe ursuleti sa sufle cu putere , sa sufle in obiecte usoare sau grele….au simtit acea adiere usoara…..adica aerul.
Am jucat un joculet extrem de simplu, dar care a starnit mult amuzament. Eu m-am catarat pe un scaun si de acolo rupeam un servetel in bucatele mici , mici si le lasam sa pluteasca in aer. Ei trebuiau sa le prinda din zbor. A fost o distractie pe cinste. Si totodata am aflat ca unele lucruri plutesc pentru ca suntem inconjurati de aer.
Ne-am asezat apoi pe covor si am citit din Prima mea carte despre stiinte, ed. Rao.
Am aflat ca pamantul este invaluit intr-un strat gros de aer, ca o patura, ce se numeste atmosfera. Aceasta, la randul ei se imparte in 4 straturi, exact ca si in craftul confectionat. Primul strat este cel ce-l vedem noi: acolo se afla norii, vantul….este compus din gaze , dintre care cel mai important este oxigenul, fara de care nu am putea trai .
In celelalte straturi nevazute de noi, temperatura e diferita. IN ultimul strat ajung rachetele si cosmonautii…este ceea ce numim noi : spatiul cosmic.
Ne putem da seama de cat de diferit e aerul atunci cand esti la o altitudine (inaltime mare) atunci cand mergi la munte. Ursuletii nu au fost niciodata la munte….si chiar imi parea rau ca D. nu poate decat sa isi imagineze ce inseamna aerul curat de acolo.
Am vorbit chiar si despre incalzirea globala.
Am cautat impreuna idei despre cum putem pastra aerul planetei noastre curat: sa mergem mai mult pe jos si nu cu masina, sa nu aruncam reziduri periculoase ce nu se descompun decat in locurile special amenajate, sa consumam cu grija curentul electric.
Ne-am amuzat de D. , cand ieri, aflandu-ne intr-un parc si zarind pe sosea un tractor antic inconjurat de fum negru…il auzim cum striga: ” ei…..tractorul asta polueaza serios aerul….ar trebui sa-l opreasca cineva sau sa-l repare!!” Oamenii de pe banca incepusera si ei sa rada de micul meu ecologist. 🙂
Cat de curand , vom incepe sa calatorim de la un continent la altul…va asteptam sa calatoriti alaturi de noi….alegeti voi cu ce: cu balonul, avionul, bicicleta…masina :)…
Povestea aperitivului si cum se aranjeaza o masa
(poveste nascocita de taticul ursuletilor seara la culcare si pusa in scena de noi 🙂
A fost o data o maslina….ea se afla intr-o farfuria maaaare si plata.
S-a rostogolit, s-a tot rosotgolit…pana s-a plictisit serios….si cum frigiderul era foarte aproape de ea
….s-a gandit sa-si cheme de acolo un prieten. „Heeei, domnule cascaval….ce faci? nu vrei sa vi sa te joci cu mine? ” Pai cum sa nu, ca si eu ma plictisesc teribil aici!”
Dupa un timp, s-au gandit sa o invite si pe domnisoara Sunca , care rozalie si zambitoare s-a asezat si ea la distractia din farfuria plata.
Vazand cat de bine se distrau, un ochi fiert la aburi a sarit din frigider drept in farfuria lor . ” Ei, cum de esti aici? parca tu ai fost azi dimineata in farfuria de mic deju? ” „Da, dar nazdravanul acela mic a refuzat categoric sa ma manance…cica-s prea alb sau prea galben…ca nu am inteles eu prea bine ce spunea el acolo…”
Maslina spuse: „eu zic ca distractia noastra ar fi si mai mare daca le-am chema si pe legume….trupa noastra ar fi si mai colorata!”. Asa ca pe loc , s-au infiintat in farfurie, feliile de rosii, de castraveti si domnisoara Salata.
Feliile de paine, neinvitate….se cam bosumflasera, dar bine ca le-a zarit din timp domnul Cascaval si le-a chemat si pe ele.
„Ei , dar nu m-am mai distrat asa de luni intregi!!”,spuse maslina. „Haideti sa punem un nume trupei noastre vesele si colorate!”
” Eu zic sa ne numim APERITIV!”, spuse pe un ton grav si serios o felie de castravete.
„Sigur, sigur….ce nume potrivit!!….au spus toate legumele si celelalte alimente din farfurie….”heeeei…liniste…. se apropie cineva….”
Baietelul mofturos….care nu servise nimic la micul dejun si cum se apropiase ora pranzului si burtica lui facea zgomot…se apropie plin de curiozitate de farfuria mare si plata. ” OOO…dar ce e aici! cine a aranjat taote acestea asa de frumos aici? Maaaaaaamiii, mi-e foame….pot sa mananc tot ce e aici? ” 🙂
Am fi mancat si noi aperitivul aratos, dar cum toate erau din jucarie , in afara de maslina pe care a papat-o micutul A. :), ne-am limitat doar la privit si gustat in joaca :).
Si, acum a fost o ocazie foarte potrivita sa vorbim despre cum se aranjeaza o masa in familie sau o masa festiva ( D. stie cum arata, a fost de vreo 3- 4 ori la nunti).
Am luat cartea noastra draga pe care a primit-o D. cand a implinit 6 anisori : ” Bunele maniere„, ed. Egmont (cu Winnie si prietenii sai; vi-o recomandam cu mare drag, veti afla aici ce sunt bunele maniere si cum se definesc ele pe intelesul copiilor, cum trebuie sa te porti la o petrecere, cum sa vorbesti la telefon, cum sa te joci cu ceilalti copii si muuuulte altele) si ne-am oprit la povestioara ” Aranjatul mesei”.
I-am chemat in ajutor si pe micutii nostri prieteni din argila facuti de mami si am intrat si noi in PAdurea celor 100 de acri.
Winnie si prietenii sai se aflau la petrecerea aniversara a lui Roo. KAnga ii cere ajutorul ursuletului si il roaga sa aranjeze el masa. Cristopher, foarte amabil se ofera sa-i aduca aminte cum se aranjeaza toate tacamurile pe masa.
Astfel, am aflat ca lingura si cutitul se pun in dreapta, furculita in stanga pe servetel, lingurita mica in fata farfuriei si paharul in partea dreapta. LA mesele pretentioase, sunt felurite tacamuri , dar nici acestea nu sunt greu de aranjat(daca urmam aceleasi reguli de aranjare).
Am adus si noi tacamurile noastre si i-am rugat pe ursuleti sa isi aranjeze fiecare masuta lui. D. a fost ajutat de Winnie si A. de Purcelus :). Au facut acest lucru de doua ori(aranjat si rearanjat) . Si apoi, am luat impreuna o mica gustare :).
Invata engleza cu Muzzy
Cu siguranta ati auzit majoritatea dintre voi de Colectia Muzzy ce a aparut la editura LItera.
Acesta colectie cuprinde 30 de volume; cartile fiind grupate asa: 15 cu lectioare si 15 cu jocuri interactive. Fiecare carte contine un DVD.
Muzyy nu este altceva decat un curs multilingvistic pentru copii , recunoscut BBC, 5 limbi straine (engleza, spaniola, franceza, germana si italiana).De-a lungul timpului, cursul lingvistic Muzzy a castigat o serie de premii importante: Parents\’ Choice Award, iParenting Media Award, Duke of Edinburgh Prize, Media and Methods, Featured Product: Wall Street Journal, American Association of Teachers of German, Best Product: SmartKid Online, Worlddidac Award, Le Journal Français.(informatii preluate de pe site-ul editurii Litera).
Copiii vor invata mai multe limbi alaturi de niste simpatice personaje : monstrul verde Muzzy, o familie regala, un gradinar si Covey, inteleptul curtii regale.
Cursul se adreseaza copiilor de la 4 ani, dar pentru a se putea juca, trebuie neaparat sa stie sa citeasca .
Noi am cumparat intreaga colectie in vara anului trecut cu mai putin de 50 de ron :). Stiu ca va mirati, vazand pretul de acum din librarie. Au fost reduse in vara anului trecut in libraria Elefant cu 80%, la aceasta s-a adaugat reducerea mea de card si am ajuns la o suma foarte mica. Va dati seama ca nu am stat pe ganduri sa cumpar intreaga colectie.
Am inceput sa lucram dupa acest curs in urma cu doua saptamani. Bineinteles, pentru invatarea unei limbi straine, se folosesc metode alternative : idei foarte interesante veti gasi la Raluca am pus link catre toate lectioarele ei din categoria Jumatate de ora de engleza si la Valentina, in cadrul Atelierelor de engleza.
Lectiile din cursul Muzzy pot fi urmarite in carticica pentru copiii ce stiu sa citeasca si de pe dvd-uri.
Bineinteles ca noi am urmarit dvd-urile . Personajele interactioneaza cu cei mici, vorbesc foarte clar , rar si cu intonatie.
Aici puteti urmari cum se desfasoara o lectie (aveti link catre dvd din volumul I).
Desi nu stiu sigur daca este cel mai atractiv curs pentru invatarea limbilor straine, D. a fost destul de incantat, a avut rabdare sa repete dupa personaje si chiar i s-a aprins „apetitul” dupa aceasta limba: de multe ori ma intreaba cum se zice la un obiect sau altul in lb. engleza.
Chiar as dori sa stiu parerea voastra despre acest curs. Va multumesc!
Planeta noastra (1): O calatorie spre centrul pamantului
Nu, nu este o recenzie la renumita carte a scriitorului Jules Verne. 🙂
De cateva zile, am inceput o serie de lectioare despre planeta noastra albastra. Si cu D. era foarte interesat sa stie ce se afla sub invelisul pamantului, am inceput prin a vorbi despre aceasta.
Ca materiale auxiliare vom folosi cateva carti ce vi le recomandam si voua cu drag : Descoperim Pamantul, editura Aramis, Prima mea carte de stiinte, editura Rao si Planeta noastra, editura Prut.
Am folosit si cateva carduri MOntesoori, din pacate imprimanta nu mergea bine si nu sunt colorate adecvat.
Am citit si analizat , pe rand informatiile din fiecare carte. Acestea erau oarecum asemanatoare.
Am aflat ca pamantul este alcatuit din 4 straturi: un nucleu in centru, un nucleu extern ce il inveleste, o manta si scoarta pe care locuim noi . Oamenii au incercat sa faca tot felul de sapaturi cat mai adanci, patrunsi de curiozitatea de a afla ce este in adancul pamantului. Cu cat inaintezi, temperaturile sunt extrem de ridicate, tocmai de aceea, atunci cand au desenat straturile pamantului , acestea au primit un cod de culori.
Am incercat si noi sa redam aceste straturi din plastilina homemade colorata (cu vopsea de oua lichida).
Am lucrat in acelasi timp cu D . Am facut nucleul si apoi l-am invelit , formam o alta bila si o inveleam cu alt strat. S-a descurcat tare bine. 🙂
A fost atat de incantat atunci cand am sectionat pamantul nostru din plastilina. Straturile se vedeau uimitor ( e drept , nucleul nu era central, dar pentru noi tot spectaculos a fost).
Creatiile noastre puse la cuptor
Am facut si aceste straturi din inele ca un fel de piramida pentru a fi aranjate de micutul A.
Cat de curand urmeaza sa facem o calatorie cu balonul sau avionul (trebuie sa ne decidem) pentru a studia atmosfera, bineinteles pe intelesul unui prescolar. 🙂
Stejarul cel pitic in viziunea lui D. :)
Ieri a ajuns la noi o surpriza din partea Antoanetei 🙂 – ne-a imprumutat minunata carte. Multumim mult de tot inca o data, mamica de pitici frumosi si voinici! 🙂
Asa ca m-am hotarat sa-i fac lui D. testul copacului desenat. L-am rugat sa deseneze un copac asa cum isi doreste el/ cum si-l imagineaza.
Il vad cum contureaza repejor un copac….si recunosc ca ma asteptam la inceput sa-i dea o alta forma. L-am lasat in pace ca sa nu-l influentez deloc. Cand ma intorc, D. desenase un copac de poveste! :))
Da, era chiar stejarul cel pitic din cartea cu acelasi titlu.
Aceasta superba carte am primit-o cadou de Craciun de la Camelia. A fost o surpriza atat de frumoasa pentru noi, mai ales ca imi doream tare mult cartea pentru ursuleti.
Eu le-am citit povestea atunci, de Craciun si nu am mai reluat-o ca sa pregatim intr-o alta zi , o activitate speciala pentru poveste.
Dar se vede ca D. nu l-a uitati pe batranul stejar si prietenii sai: Tricotici paianjenul si veverita Bruni. Uitati-i pe toti aici: veverita este in scorbura si Tricotici , ca de obicei tesand panze cu constinciozitate 🙂 .
Nu stiu daca v-ati prins :D, dar D. a facut frunzele intr-un mod tare practic….a colorat partea de jos cu galben…eu ii spun: „e superb tot ce ai facut…minunat….dar, explica-mi de ce ai colorat jos totul in galben? ” „MAmi , pentru ca e toamna….” „Bine , dar ce sunt chestiile negre de acolo? ”
El: ” pai nu vezi, e conturul frunzelor!! ” 😀 De ce sa se mai chinuie el sa faca frunza cu frunza, apoi sa le coloreze bucatica cu bucatica….cand metoda lui a fost mult mai rapida si mai ingenioasa? :))
Daaaa….nu am mai reusit sa facem testul….nu ne incadram nicaieri, dar nu a mai contat ….copacul de poveste a lui D. ne-a incantat atat de mult…si seara la culcare, am adormit , impreuna cu Bruni si Tricotici , leganati de crengile taticului stejar :).
ursuleți năzdrăvani 