„ Bucuria magilor si a pastorilor din campia Betleemului sa va umple inimile de bucurie! Isus S-a nascut…primiti-L cu drag in casa si inima voastra!”
Ca si familie, am dorit mult sa va colindam in acest an….asta in loc de o felicitare :)…si sa va dorim din tot sufletul sa aveti sarbatori binecuvantate!
Cu drag, cei doi ursuleti, mami si tati 🙂
Si un colind foarte vesel dedicat celor mici 🙂
V-ati gandit vreodata ca si eu, un biet magarus sunt un personaj important al acestei sarbatori de iarna?
As vrea sa va povestesc cum am trait eu primul Craciun din viata mea.
Intr-o zi, pe cand stateam cu alte animale , foarte linistit in grajd.
…ii vad pe stapanii mei, Iosif si Maria ca ma incarca cu felurite bagaje si ma pregatesc de drum…parea ca vor face o calatorie destul de lunga. Tare eram curios sa stiu unde vom merge.
Si am mers, am mers…..deja ma simteam atat de obosit…nu va mai spun de Maria….era si ea atat de obosita, mai ales ca , in burtica ei se afla un bebelus. Tare ne doream cu totii sa gasim un loc unde sa ne putem odihni.
Am ajuns intr-un orasel…ce zarva era acolo! ce aglomeratie! Iosif si Maria au batut din usa in usa….nimeni nu ii primea…nu erau locuri …In cele din urma, un om bun la suflet le-a gasit loc intr-un grajd. Acolo, am fost intampinati de niste vacute tare prietenoase :). In sfarsit, Maria se putea odihni.
Nu a trecut mult timp si Maria a adus pe lume un bebelus tare scump. Si nu cred ca ati mai auzit asa ceva! Bebelusul acesta era deosebit, special….niste ingeri au trimis pe pastorii din localitate sa vina la grajd si sa se inchine Pruncului. Ba au venit si niste oameni bogati care i-au adus daruri scumpe.
Eram atat de fericit ca am fost si eu folosit in ziua aceea atat de importanta pentru toata lumea.
Magarusule drag, esti asa de pufos si credincios…si te iubim…iti multumim pentru povestea ta minunata! 🙂
Pentru ca e dimineata si nu am mai postat de vreo doua zile, va invitam la o pizza :)…hmmm…acum reeditez…e seara, dar postarea am scris-o dimineata :).
Din cand in cand, va aratam retetele noastre preferate…poate vor fi o sursa de inspiratie si pentru voi. Desi nu este o mancare traditionala de Craciun…ne place sa o pregatim in aceasta perioada.
IMi place ca , atunci cand facem pizza, toata familia este implicata :D. Tati taie ciupercile, sunca, cascavalul…baietii sunt cufundati cu manutele in aluat si apoi pun peste el ingredientele…si tot asa.
Pai sa va spunem reteta , nu?
Reteta de aluat am gasit-o acum doi ani intr-o revista Practic si de atunci nu am mai schimbat-o.
De ce aveti nevoie ? Scriu ingredientele pentru o portie (eu am tava mare, rotunda de cuptor electric , rusesc….daca voi aveti tava mare de aragaz si doriti ca blatul sa fie mai subtire…e ff probabil sa nu puneti tot aluatul).
– 60 ml lapte
-60 ml ulei masline
– 100 ml apa minerala sau sifon
– 1 lingurita rasa sare
– 1 lingurita rasa zahar
– 3 sferturi dintr-un cub de drojdie
– 320 gr faina
– 1 ou
INcalziti un pic laptele in care ati pus lingurita de zahar. Adaugati drojdia si o lingura de faina…si lasati maiua sa creasca.
INtre timp, cantariti faina , adaugati uleiul, apa minerala, sarea si oul. Puneti si maiaua. Framantati (daca vi se pare ca e prea moale , mai adaugati putina faina, dar nu prea multa…trebuie ca aluatul sa fie moale). Lasati la crescut vreo 40 de minute.
INtindeti aluatul si puneti-l in tava . Peste aluat eu pun prima data sosul de rosii. Eu folosesc sos de rosii Nestia de la LIdl ( 2,90 ron); in acesta adaug putina sare si oregano. PUn cam o cana de sos.
Deasupra adaug ce ingrediente ne plac: ciuperci, sunca , salam….etc. De obicei, nu mancam mezeluri, dar in pizza punem.
Presez cu mainile toate ingredientele, astfel atunci cand este servita pizza, acestea nu vor cadea de pe felie. Adaug si doua oua batute (stiu ca nu toate gospodinele pun oua la pizza).
Asa arata inainte de coacere : )
O pun la cuptor. Cascavalul ras il pun doar cu 5 minute inainte de a o scoate din cuptor.
INtre timp, ursuletii ma tot intreaba cand e gata pizza si sunt tare dezamagiti cand tot intru pe usa si vin cu mana goala :D.
Gata…pizza poate fi servita!
Pofta buna daca va place reteta noastra! 🙂
D. al nostru, fiind un baietel tare sensibil se leaga afectiv de orice ii este drag. Daca acel lucru se pierde/dispare sufera foarte mult. Stiu cu cine seamana :)…asa ca il inteleg foarte bine.
Tati i-a construit un om de zapada in curte.
…si, intr-o zi, tot uitandu-se pe geam…il vad ca plange. Bineinteles ca l-am intrebat ce are. M-a intrebat:” mami, nu-i asa ca omul meu de zapada se va topi? ” …si iar alte lacrimi.
Ca sa-l inveselesc, i-am spus…” D. fiecare anotimp are frumusetile lui…si orice lucru trece, dar va aparea iar…uite, iarna vom face oameni din zapada, primavara din pamant, vara din nisip si toamna din frunze”. Asa de mult i-a placut ideea, incat a inceput sa zambeasca…si a retinut atat de bine ce i-am spus…ca i-a povestit si lui tati…care e treaba cu oamenii anotimpurilor.
Am facut si o carte impreuna ” Eu si Omul de zapada”.
Are multe pagini cu tot felul de desene si activitati. Este preluata de pe Didactic ro si o puteti printa si voi de aici.
Am facut omuletii nostri de zapada ce i-au placut foarte mult.
Am urmarit impreuna un desen superb despre aventurile unui om de zapada tare nazdravan si a unui baietel. Coloana sonora este minunata, rascolindu-ti sufletul si trezindu-ti o multime de amintiri din copilarie…Recunosc ca nu mai vazusem filmul…finalul l-a intristat pe masura de mult….si iar a plans caci acel om era atat de plin de viata….si in final….se topeste…
Asa ca l-am strans in brate …si i-am reamintit…. ca in fiecare iarna ne vom reintalni cu omul lui de zapada si..pana atunci , in celelalte anotimpuri, ne vom bucura de oamenii din nisp, pamant si frunze. 🙂
Acest articol l-am scris ca sa dau cateva detalii legate de articolul O invitatie speciala, unde am facut o mini sceneta cu figurinele din aluat si omuleti PLaymobil.
Mi-am dorit tare mult sa le fac ursuletilor o scena a nasterii Pruncului Isus.
Cand am zarit scena Cameliei, incredibila si nespus de frumoasa….m-am gandit ca am putea face si noi ceva cat de cat asemanator…noi nu avem maiestria ei.
CU argila nu puteam lucra (nu am cuptor la aragaz si trebuie unul cu setare de temperatura), cu plastilina Amos ar fi fost prea scump…asa ca m-am oprit la plastilina de casa, cel mai ieftin material de lucru.
Am folosit de data aceasta o alta reteta de plastilina, gasit intr-un din cartile de la editura Casa: Figurine si ornamente din aluat.
Toate ingredientele se masoara in ml (eu am folosit o cana gradata)
-470 ml faina
-300 ml sare
-200 ml apa calduta
-25 ml ulei
-15 ml glicerina boraxata (se gaseste la farmacie)
Se amesteca faina si sarea. Se adauga treptat ingredientele lichide. EU am mai adugat totusi faina…pana cand aluatul nu s-a mai lipit de maini. Acesta trebuie sa fie usor de modelat in cele din urma.
Asa au aratat cateva dintre figurine dupa coacere.
Atunci cand lucrezi figurine 3D din plastilina de casa, trebuie sa te „misti” repejor…pentru ca plastilina se inmoaie si figurinele nu raman asa cum le modelezi. Eu facusem omuletii mult mai supli, dar in timp ce lucram, corpul se lasa si se „bomba” :)…asa ca toti omuletii seamana un pic cu figurinele Fisher Price. pe noi nu ne-a deranjat acest aspect. 🙂
Partile figurinelor se lipesc intre ele umezindu-le putin cu o pensula cu apa.
De asemenea, si animalutele au fost greu de modelat. Voi incerca data viitoare, sa fac aluatul totusi un picut mai tare ca sa nu se mai lase.
Dupa coacere, am dat omuletii cu aracet (am incercat sa ii vopsesc direct, dar nu mergea…nu se prindea bine vopseaua pe aluat). Dupa vopsire (am folosit acuarele tempera si vopsele fingerpaint-merg ff bine) , i-am dat cu lac non toxic . Aratau tare frumos…dar dupa vreo jumatate de ora….luciul a devenit mat si vopseaua s-a crapat pe alocuri :(. Deci, a avut loc ceva interactiune intre lac si sarea din plastilina…noi am mai facut astfel de figurine , dar nu am mai patit asa ceva.
M-am sfatuit si cu Camelia si mi-a spus ca cel mai bine ar fi sa dau figurinele cu lac fixativ. Vom incerca si asa…pentru ca doresc sa mai fac o iesle cu figurine -un cadou de Craciun pentru cineva drag.
Unele figurine din sceneta noastra prezentata in postul anterior nu au fost vopsite. D . era tare nerabdator sa facem sceneta, asa ca le-am lasat asa.
Grajdul nostru a fost o cutie din carton in care am pus pietre mari si lucioase (le-am cumparat din magazinul nostru cu chilipriruri cu 2 ron saculetul ).
D. a facut cerul : pe o coala albastru inchis a lipit cu sticky tack stelute aurii.
Ursuletul cel mic era tare incantat de pietre si nu stia cum sa le sustraga din scena :D.
Si scena gata montata cu figurinele . Nu am avut 3 magi (2 dintr ei au suferit un accident in timpul coacerii :))) -nu am putut face personajele intr-o singura zi…asa ca am pastrata aluatul si cei doi magi i-am facut dupa 3 zile….asa a aluatul s-a dospit cam tare…si acestia nu au iesit cum trebuie). Dar , cat de curand vom completa numarul magilor. E adevarat ca Biblia nu ne spune numarul magilor, a fost dedus pentru ca au fost aduse cele 3 daruri: aur , smirna si tamaie.
Sfatul meu este ca totusi sa se lucreze toate figurinele in aceeasi zi si tot atunci sa se si coaca. Au iesit mult mai bine cele facute in prima zi.
Desi nu a arata totul asa cum ne-am fi dorit, ne-a placut mult ce am realizat…trebuie sa le si finalizam. Sunt tare fericita ca am putut sa le fac ursuletilor scena nasterii… mai ales ca lor le-a placut tare mult.
Atunci cand am prezentat sceneta , am folosit diferite fonduri muzicale, am cantat impreuna colinde….ca sa simtim atmosfera de sarbatoare. Sigur, ursuletii au intervenit cu ideile lor nastrusnice: de aceea vedeti din cand in cand, cate un politist, cate o masinuta…. 🙂
Prezentarea povestirii despre nasterea Pruncului ISus in moduri inedite este foarte potrivita pentru copii mici si o vor tine minte mult timp, mai ales daca prezentarea este facuta cu ajutorul lor, al copilasilor.
Cum nu ai primit si tu o invitatie ??? Nu fi trist, uite o poti lua chiar de aici! 🙂
In micul nostru orasel a avut loc astazi la teatrul MInipolis o sceneta superba „Adevaratul Craciun”. Toti omuletii din oras s-au grabit sa vina ca sa prinda cele mai bune locuri.
Scena era pregatita, actorii gata pentru prezentarea lor….
Orchestra se pregatea si ea si canta deja , in surdina un colind…
Dintr-o data, oitele nazdravane au iesit din scena si au fugit pe culoar…bine ca oamenii de ordine au fost pe faza si au reusit sa le aduca inapoi pe toate :).
Gata….sala s-a umplut….s-a facut liniste….teatrul a inceput …
” Povestea aceasta este adevarata…..asa cum orice poveste din Sfanta Scriptura este adevarata…demult, intr-un mic orasel din ISrael…un inger a venit la o fecioara pe nume MAria…
Si Maria si Iosif au mers…au mers….pana a ajuns la Betleem.
SIngurul loc in care au putut ramane peste noapte a fost un grajd saracacios. Acolo, s-a nascut Pruncul ISus.
Era un bebelus atat de scump….de pur…de minunat….
IN timp ce parintii isi admirau copilasul, pe camp in acelasi orasel niste pastori au trait o experienta de neuitat. Cerul s-a luminat si un inger le-a vorbit: „Nu va temeti, caci va aduc o veste buna…astazi in cetatea lui David vi s-a nascut un mantuitor care este Hristos DOmnul….”
si i-a indemnat pe pastori sa mearga la iesle si sa I se inchine.
Pastorii, insotiti de oitele lor au pornit deindata sa gaseasca Pruncul nou nascut . Tare s-au bucurat cand L-au gasit acolo unde le spusese ingerul.
Nu mica le-a fost uimirea cand au vazut apropiindu-se de grajd niste oameni in straie bogate, cu bratele pline de daruri scumpe. Acestia le-au spus: „suntem veniti din departare…..am mers calauziti de o stea stralucitoare…stiam ca aici trebuie sa ajungem…steaua aceea ne-a aratat ca , aici, s-a nascut un Fiu de Rege…si am venit sa ne inchinam inaintea lui cu darurile noastre: aur , smirna si tamaie”.
Toti din sala au aplaudat si au inceput sa cante unul dintre cele mai frumoase colinde ” O noapte preasfintita”….sunete frumoase se auzeau…..vocile celor mari impletite cu vocile calde si suave ale copiilor.
Si o dedicatie speciala pentru cel mai minunat personaj din sceneta….Pruncul ISus ….marele copil D. a vrut cu mare drag sa-l prezinte doar pe El 🙂 .
Un alt joc ce a avut mare succes la noi 🙂
Am facut un brad din doua coli de spuma. Pe acesta, am desenat conturul unor capacele de la cutiile de lapte (eu am facut 25 de cerculete).
L-am lipit pe o coala colorata si acestea pe un carton gros.
Am cautat pe net imagini cu simboluri de Craciun. Aceleasi imagini le-am editat si le-am facut mici si mari (exact ca la jocurile de memorie, doar ca era diferita dimenisunea cardurilor din pereche) .
Am lipit cardurile mici in bradut.
Daca doriti aceste imagini, le puteti descarca de AICI timp de 10 zile . Sunt doua fisiere : unul cu cardurile mici si celalat cu cele mari. IMi pare rau, imaginile nu sunt aranjate cum trebuie in pagina- le-am tot marit/ micsorat…dar le decupati si sunt ok pentru joc. 🙂
Imaginile mici le-am acoperit cu capacele si acum aveam un veritabil bradut impodobit cu globuri rosii.
Cardurile pereche de dimensiune mai mare le-am lipit/ascuns prin casa.
Si D. lua un capacel si cauta repede perechea.
Pentru a ne amuza si mai tare si sa fie mai antrenant jocul, am folosit niste omuleti Playmobil si ne-am „prefacut” ca acestia trebuie sa ia, pe rand (sigur manuiti de D. ) capacelele si sa caute imaginile. Care era mai rapid si avea o privire mai agera? A fost o adevarata competitie. 🙂
Vreau sa va spun ca D. era atat de rapid si gasea atat de repede imaginile incat de-abia am reusit sa-i fac poze :D. IMi tot spunea :” cat ai clipi…cat ai clipi …le gasesc!! ” 🙂 L-am rugat pe D., sa-mi si explice ce insemna fiecare simbo in parte.
INca de cand am zarit-o pe site-ul editurii Prut, am ramas uimita de cat de multe butoane sonore are! MI-ar fi placut mult sa aud cum face fiecare, dar din pacate cartile sonore nu au si prezentare video.
Asa ca, atunci cand a fost la reducere in libraria Elefant acum o luna si ceva (25 ron, reducere de 40%) nu am ezitat si am cumparat-o pentru ursuleti. MA gandeam deja la tot felul de intrebuintari ale acestei carti:
-recunoasterea sunetelor animalelor salbatice
– pur si simplu ne vom distra cand le vom auzi
– cauta animalutul in carte dupa suneul auzit
– o vom folosi chiar si pentru un teatru de papusi cu animale.
Atunci cand a ajuns la noi, nu mi-a inselat asteptarile: sunetele se auzeau foarte clar si tare. Daca aveti micuti mai speriosi (ma refer la copilasii mai mici) ,este foarte posibil sa ii sperie anumite sunete din carte.
IMaginile sunt viu colorate si foarte frumoase. Paginile sunt cartonate.
Animalele din Africa ne sunt prezentate printr-o poveste. Avea loc incoronarea unui nou rege al animalelor (un tanar leu) si toate s-au pornit spre locul in care avea loc evenimentul. O maimutica tanara si un papagal pornesc singuri la drum , pentru ca cei mari (animalele adulte ) le-au spus ca ele trebuie sa ramana acasa. Asa ca, au infruntat o multime de pericole, au intalnit animale si locuri necunoscute pana au ajuns si ele sa-l vada pe tanarul rege.
Butoanele
IN timpul povestirii, cei mici trebuie sa fie atenti si sa apese pe butonul corect sau povestitorul isi poate insufleti/anima povestirea apasand el pe butonul cu sunetul ce trebuie auzit la momentul potrivit.
Aveti si un micut videoclip:
IN aceeasi serie, mai este o carte „Viata animalelor de la ferma”. Doar ca la aceasta m-au frapat butoanele cu imagini gresite: le-ati observat?(sunt tot animalele din Africa) 🙂 Sunt sigura ca e doar o greseala in poza…..
Daca reusiti si voi sa le prindeti la reducere, ar fi un minunat cadou de Craciun pentru cei mici. 🙂
Va prezint o noua creatie Art Attack foarte draguta, amuzanta si totodata educativa.
Nu aveti nevoie decat de doua cercuri din carton , un cutter, o clema tip pioneza si acuarele.
PE unul dintre cercuri faceti un alt cerc mic pe care il veti decupa cu cutterul de preferat .Acesta va fi capul. Desenati-i parul, urechile si corpul.
Suprapuneti cercul mare peste celalt cerc de aceeasi dimensiune si rotiti-l , facand patru cercuri la distante egale.
Ar trebui sa arate asa (desenati-le ochi, nas ,gura formand expresii faciale diferite).
Prindeti cele doua cercuri la mijloc. Incepeti si le rotiti si veti vedea cum omuletul devine cand fericit, suparat…furios…sau plictisit. 🙂 E foarte amuzant pentru cei mici. Poate ati observat, ca sa poata fi rotit mai usor eu am adaugat un micut dreptunghi prins cu capsatorul si cei mici trageau de acela ca sa poata roti cercul. Da, jocul nostru s-a murdarit un pic pentru ca cei mici nu au avut rabdare sa se usuce vopseaua :).
ursuleți năzdrăvani 