La începutul lunii septembrie, am făcut în familie o călătorie la munte . Am vizitat locuri superbe, și îmi spun de fiecare dată cu mândrie că avem o țară așa de frumoasă.
Și intr-o dimineață am ajuns și la Râșnov. Știam că acolo este vestitul parc cu dinozauri . Nu ne-am dus în mod special pentru parc. De obicei ajungem și în Râșnov pentru că vizităm niște rude dragi ce locuiesc acolo. Am vizitat și Cetatea Râșnov pentru a doua oară. Puteam să nu-i duc pe copii la parcul Dino :), pentru că ei habar nu aveau de existența acestuia. Dar unchiul meu le-a spus că s-a construit de curând un parc cu dinozauri pentru copii. Așa că ai mei deja își făceau planurile :).
Pentru că știam că vom ajunge la Râșnov, eu am tot căutat pe net comentarii, păreri despre Dino Parc. Unii erau încântați, alții extrem de nemulțumiți.
Dar pentru că știu că noi oamenii suntem așa de diferiți, am zis să aruncăm și noi o privire :). Poate că nu vom intra, dar să vedem așa cum este în apropierea lui. Ușor de zi, greu de făcut când ai copiii cu tine :). Năzdrăvanii mei nu sunt tare pasionați de dinozauri, dar erau extrem de curioși totuși să-i vadă .
De la Cetatea Râșnov, am pornit-o în jos, pe o alee . După vreo 10 minute, se zărea capul unui uriaș dinozaur. ” Wooow, sunt chiar mari! S-ar putea să fie în mărime naturală!” , concluzionează D.
Deja îmi era clar că vom vizita parcul :)). Am intrat doar eu cu băieții. Prețul biletului nu este unul mic și speram din tot sufletul să merite banii dați. Am încercat să las la o parte tot ce citisem pe net despre parc și să mă bucur alături de copii.
La intrarea in parc este un fel de muzeu în miniatură unde poți vedea schelete de dinozauri și de asemenea îți poți cumpăra un suvenir.
Am aflat despre Dino Parc ca este unul dintre cele mai mari parcuri cu dinozauri din sud-estul Europei, ce se întinde pe o suprafaţă totală de 1,4 hectare și găzduiește 45 de dinozauri în mărime naturală.
Copiii se simțeau ca și cum ar fi pornit într-o aventură . La ieșirea din muzeu, am întâlnit un loc de joacă . Și deja au început să comenteze : ” Cum doar atât? Păi loc de joacă avem și la noi în parc! ” O domnișoară drăguță de la recepție ne-a spus să trecem de locul de joacă și de acolo va începe traseul printre dinozauri.
Traseul este un drum șerpuit printr-o pădure, străjuit de o parte si de alta de balustrade din lemn. Peste tot sunt indicații ca turiștii să nu se abată de la drum. Traseul este bine gândit. Ești de multe ori ispitit sa te abați de la drum pentru a te apropia de unii dinozauri, dar apoi constați că te întâlnești cu ei puțin mai încolo.
Am întâlnit fel și fel de specii de animale preistorice. Nu vă pot spune denumirea lor ( îi știam pe câțiva din desenele T- rex express ), în rest, eram bucuroasă că putem citi descrierile de pe micile pancarte .
Copiii au mângâiat toți dinozaurii, i-au analizat, le-au încercat puterea ghearelor și a dinților 🙂 , s-au măsurat cu ei . Niciunul nu a scăpat nefotografiat. Mai multe poze le puteți vedea în acest album.
Deși le-a plăcut , nu au fost foarte impresionați, dar asta și pentru ca ai mei nu se entuziasmează ușor. Cel mic era puțin dezamăgit ca nu sunt reali. Știe povestea lor, ca nu mai există acum, dar s-ar fi bucurat ca măcar unul să se miște .
Dar, li s-a părut o aventură pe cinste. Faptul că descopereai la fiecare pas câte un dinozaur li s-a părut grozav. În mijlocul parcului era un vulcan pregătit să erupă- un abur misterios ieșea din el. În jurul nostru, se auzeau din când în când, țipete, de dinozauri.
Dinozaurii sunt foarte bine realizați, ochii lor chiar par reali. Dimensiunea unora este fantastică, mai ales pentru copii – pe unii de-abia am reușit să-i prindem în fotografii, așa de mari erau.
Faptul că parcul a fost creat într-o pădure , îi dă o notă aparte, drumul nu este plictisitor , trebuie să urci, să cobori, să ocolești.
Unii petrec acolo o zi întreagă. La intrarea în parc, lângă locul de joacă sunt terase unde poți mânca sau bea ceva ( nu ne putem da cu părerea, de obicei când vizităm astfel de locuri , nu cumpărăm de acolo altceva – știm cât de pipărate sunt prețurile).
După ce am făcut cunoștință cu fiecare dinozaur, am poposit un pic la locul de joacă. Atracția era un trenuleț foarte ingenios făcut din lemne și tuburi .În câteva căsuțe, se puteau face și activități- pictură pe figurine din ipsos, craft-uri din hârtie. Nu vă pot spune prea multe pentru că noi nu am participat la aceste ateliere.
Eu am privit vestitul parc prin ochii unui copil. Așa, nu mi s-a părut mic, nu am zărit locurile nefinisate despre care vorbea atâta lume. Dinozaurii chiar mi s-au părut uriași și mulți la număr. Cred că dacă am fi mers a doua oară pe traseu, mi s-ar fi părut că ii văd pe unii pentru prima oară :D. Un copil nu va căuta defecte, se va bucura pur și simplu de experiența ce i s-a oferit. Și e bine ca noi să nu-i dezamăgim. Dacă am hotărât să-i ducem într-un loc, să nu le stricăm bucuria. Sigur, trebuie să ținem cont și de comentariile negative, dar să nu ne lăsăm influențați doar de acestea.
Dacă aveți un copil ultra pasionat de aceste animale preistorice, cred ca o vizită la Dino Parc ar fi pentru el un cadou minunat. Nu știu dacă se merită să plecați de acasă special pentru a vizita parcul, doar dacă aveți drum pe la Sinaia, Bușteni- Râșnov este la 20 de km distanță de aceste stațiuni montane.
La sfârșit, D. îmi spune : ” Mulțumim , mami! Știu că a costat foarte mult biletul , dar nu-i așa că s-a meritat să dăm atâția bani? A fost o aventură pe cinste! ” 🙂
Am plecat și cu un suvenir mic, mic ( a costat 5 ron) – un ou transparent plin cu vreo 8 sau 9 dinozauri mititei.
Un sfârșit minunat de săptămână vă dorim tuturor și dacă ați trecut și voi pe la Dino Parc, lăsați aici impresiile voastre :).
septembrie 26, 2015 la 17:26
Vreau si eu s-o duc pe Eliza. Cand a fost lansarea pentru jurnalisti si bloggeri nu am putut merge si mi-a parut foarte rau, Eliza s-ar fi bucurat mult de tot!
septembrie 26, 2015 la 19:02
Da? A fost o lansare și pentru bloggeri? 🙂 Nu am știut, oricum nu e așa de ușor de ajuns. De voi e un pic mai aproape cu o ora :). Poate reușiti să ajungeți. Si eu cred că Eliza va fi tare incântată.
septembrie 26, 2015 la 18:21
Văd că au mai amenajat între timp. Când am fost noi era chiar puțin, gardurile nu aveau plasa aceea, și nici vorbă de loc de joacă, și mai ales de trenuleț!
septembrie 26, 2015 la 19:03
Da, probabil de aceea mie nu mi s-a părut neterminat.