Cum le aratati celor mici iubirea? Milioane de pupici si imbratisari….grija zilnica fata de ei, cuvinte pline de dragoste si…implinirea dorintelor lor.
Ei…aici vreau sa ajung? Chiar le impliniti toate dorintele? 🙂
Eu nu si sunt sigura ca nici voi: pentru ca unele intra in categoria viselor…altele implica o foarte mare cheltuiala financiara, de foarte multe ori inutila….
Si totusi vrem ca cei mici sa fie siguri ca noi ii iubim, ca incercam sa tinem cont de dorintele lor…
La toate acestea m-am gandit eu, ca om mare, cand am citit impreuna cu ursuletii ” Papa get the moon for me” . Este o carte superba, vazusem in urma cu mult timp doar desenul animat. Dar acum, am avut ocazia sa o rasfoim, sa o atingem, sa ne bucuram din plin de ea. Multumim din suflet , Cameliei si M-ei pentru acest cadou atat de frumos! Si ele au scris tare frumos despre aceasta carte aici , unde veti afla si detaliile despre locul din care o puteti cumpara.
Totul incepe de la o dorinta 🙂
Micuta Monica, privind cerul instelat …i se paru ca luna, ce era atat de rotunda este atat de aproape de ea, incat ar putea sa o atinga.
Si dorinta ei s-a amplificat atat de mult incat isi roaga taticul sa i aduca luna de pe cer.
Este ceva imposibil pentru tatici in ochii copiilor? NUUUU
Tatal ia o scara foarte lunga….cuvantul „foarte” este repetat de multe ori in carte, pentru a sublinia lungul drum catre luna si totodata si sacrificiul tatalui (asa am vazut eu).
Si in carte scara cea lunga este tare impresionanta pentru pitici….Sunt doua foi ce se deschid pe o parte si pe alta…
O urca pe un munte inaaaalt…foarte inalt….si o sprijina de luna….si urca, si urca, si urca…
Si are loc un dialog tare interesant intre tatic si luna „” Monica doreste sa se joace cu tine? Dar esti mult prea mare !”
Si luna ii spune ca atunci cand va ajunge la marimea potrivita o va putea lua cu el.
Intotdeauna , implinirea unei dorinte necesita asteptare :)…si in acest moment, ne dam seama daca ne dorim de fapt acest lucru cu ardoare…
Si acum, sunt explicate intr-un mod inedit pentru cei mici fazele lunii: luna devine din ce in ce mai mica pana cand , transformandu-se intr–o micuta semiluna, tatal o lua si o duse fetitei sale.
Aceasta era atat de fericita incat o imbratisa, se juca si sari cu ea…dar….in cele din urma, luna disparu…pentru ca se facuse foarte, foarte, foarte mica…
Dupa cateva zile, Monica vazu aparand pe cer o stralucire argintie: era prietena ei luna :). Si din nou…..luna creste….creste….pana ajunge iar o luna uriasa.
D. mi-a spus ca dorinta Monicai a fost una foarte mare….si lui i se pare imposibil de realizat :). Dar…stie ca parintii ar face orice pentru copiii lor.
Le-am propus sa discutam si noi despre dorintele noastre.
Am facut pentru ei un borcan surpriza..cu scene din carte. Luna si stelele sunt din argila fosforescenta si noaptea se vad tare frumos.
D. a desenat un plic luna, in care am pus niste stele din hartie galbena. Pe ele ne-am scris dorintele noastre.
Dupa ce ne spuneam dorinta o puneam in borcan. Ne-am propus sa ne alegem niste dorinte mari, care ni se par chiar imposibil de realizat.
Micutul A. si-a dorit ca eu si Azorica, catelusa noastra, sa fim sanatoase :).
Si tot el a pus capacul borcanului pentru ca dorintele sa nu zboare de acolo …
A urmat o micuta joaca senzoriala…am facut fazele lunii din argila si le-am ascuns in moon sand. Si A. a fost tare preocupat sa le tot scoata si sa le aseze.
Lui D. i-am dat o coala mare bleumarin si l-am rugat sa-i deseneze lui tati o scena din carte…
Si eu am ramas in minte si in suflet cu mesajul cartii….ca un parinte ar face orice pentru copilul sau … doar ca sa-l vada fericit, zambind, tipand de bucurie…si nu ma refer aici la implinirea acelor dorinte izvorate din prea mult rasfat….nuu, fiecare dintre noi stim dorintele micutilor nostri….
Poate copilul tau isi doreste sa petreaca o ora cu tine si doar cu tine…e dorinta lui cea mai mare….dar poate fi pentru tine ca si cum ai aduce luna de pe cer….pentru ca esti prea ocupat/a…
Cine se urca primul pe scara sa-i aduca puiului sau luna de pe cer? Cine? Cine ? 🙂
septembrie 27, 2013 la 03:57
Foarte frumos ati interpretat cartea! Mi-a atras atentia de multa vreme aceasta poveste minunata, dar nu pot deloc sa comand pe bookdepository, nu stiu de ce. Borcanul de povese este minunat , ai evidentiat esenta povestii foarte bine, te felicit!
septembrie 28, 2013 la 05:30
Multumim mult, Vali! SIgur aceasta carte ar fi ff apreciata si la atelierele voastre! 🙂
Poate reusim o data sa comandam impreuna…eu inca nu am incercat sa vad daca merge…
septembrie 28, 2013 la 13:29
Sunt sigura ca le-ar placea mult copiilor, Sa ma anunti daca incerci sa comanzi.
septembrie 27, 2013 la 04:39
Cat de frumos v-ati jucat, dragii mei!!!
Imi place borcanasul vostru la nebunie, iar ideea cu pusul dorintelor e geniala.
Va pupic mult, mult…pana la luna si inapoi :).
septembrie 28, 2013 la 05:29
Camelia, multumim din suflet inca o data petnru carte…aveam noi filmuletul…dar sa ai chiar cartea in mana, e cu totul altceva!!!
Va pupam si va imbratisam! 🙂
septembrie 27, 2013 la 05:01
E minunata lectia voastra si borcanelul cu dorinte si cartea….o sa o command si eu!
septembrie 28, 2013 la 05:29
da, sa stii ca e minunata!
septembrie 27, 2013 la 05:12
Superba lectura, Coca, iar borcanul mi se pare absolut fantastic!
septembrie 28, 2013 la 05:28
Raluca, cand veti dori sa faceti aceasta activitate, borcanul poate ajunge si la voi 🙂
septembrie 27, 2013 la 06:32
Mi-a mers la suflet! Totul! Multumesc!
septembrie 28, 2013 la 05:28
ma bucur mult , IOana! 🙂
septembrie 27, 2013 la 06:49
Mimumata abordarea ta! Esti atat de creativa si atat de frumoasa sufleteste! Sanatate iti doresc, tie si puilor tai!
septembrie 28, 2013 la 05:28
Iti multumesc din suflet, Ioana!
septembrie 27, 2013 la 06:55
E minunata lectia voastra si borcanelul cu dorinte si cartea….!
septembrie 28, 2013 la 05:27
multumim mult! si noua ne place borcanelul :))
septembrie 27, 2013 la 12:15
ce n-ar face parintii pentru copiii lor, chiar si imposibilul
Pingback: Mistere pe luna | ursuletinazdravani
Pingback: Pasind pe drumul unor noi provocari… in anul 2014 | ursuletinazdravani
iulie 19, 2014 la 05:28
Foarte frumoasa joaca voastra, borcanasul e genial.Idea cu dorintele super.
iulie 19, 2014 la 18:48
de cand am citit cartea Noteaza si actioneaza am devenit constienta de rostul notarii dorintelor, a panoului de vise si altor asemenea. chiar si de a scrie lucrurile si obiceiurile de care vrei sa te desparti si sa distrugi biletelele pe care ai scris. de aceea borcanul vostru cu dorinte mi se pare fantastic.
dar si povestea este superba. orice parinte vrea sa indeplineasca copilului acele dorinte adevarate si puternice.
iulie 20, 2014 la 04:20
INteresanta cartea de care spui tu- am sa o caut si eu.
iulie 23, 2014 la 15:12
Frumoasa carte,nu stiam de ea,si-mi place borcanul pe care l-ai creat….desi am mai citit postarea la timpul potrivit am recitit-o si m-a facut sa visez si eu…nu la luna de pe cer dar….si oamenii mari au dorinte si ar trebui sa ne facem un borcanel,nu-i asa?
Si da,unele dorinte au ramas neimplinte(se pare ca si anul se va intampla),tati nu e cu noi de Craciun pt ca e de servici.
Pupici si dorinte implinite!