Recunosc ca nu imi place sa abordez pe blog subiecte prea intime….dar daca anumite experiente ar ajuta pe cineva, povestesc cu mult drag.

Acest articol il scriu in mod special pentru colectia : Alaptarea, dragostea alba.

Ursuletul nostru cel mare D., a aparut pe lume acum 5 ani si 6 luni. Citisem o multime de carti, reviste…teoretic, ma simteam pragatita pentru a fi mamica primului nostru copilas. Mai multe despre sentimentele mele de atunci, am povestit in articolul Sweet remember.

Micutul nostru s-a nascut dimineata si seara, am avut curajul sa ii dau sa suga….era asa de harnicut si tragea cu putere :)…stia ce are de facut! Bineinteles, o asistenta a venit cu o tava cu biberoane si m-a intrebat daca vrem si noi. Am refuza categoric….intr-adevar, era cam matzait….dar nu ma deranja cu nimic…doar avea de unde sa bea laptic. Nu pot spune ca am trecut printr-o severa „furie a laptelui”. La doua -trei zile, si-au facut aparitia ragadele…recunosc imi venea sa plang de durere cand ii dadeam sa suga, dar dupa o saptamana-doua au disparut. Eu am fost adepta alaptarii la cerere…si vad ca si D. la fel :D….cerea cam din jumatate in jumatate de ora….recunosc ca ma cam zapacise. Dar, pentru ca regurgita foarte des, am incercat sa maresc distanta dintre alaptari la o ora. Ei, si am facut si o mica greseala: i-am dat suzeta…nu prea o voia, dar nu am vrut sa fiu eu suzeta lui :). IN schimb, il alaptam cat puteam de des. Noaptea , sugea tot din ora in ora. Auzisem si eu de sugari care dorm ore in sire atat ziua, cat si noaptea…al meu era energic si dormea foarte putin. Era mult mai preocupat sa descopere lumea inconjuratoare :).

Pe la o luna si jumatate, au aparut colicile…banuiesc ca asta a fost….cand vroiam sa -i dau sa suga….urla, se inconvoia, se inrosea la fata…sugea cateva secunde, se enerva, se tragea de urechiuse…iar sugea, iar se enerva….incepusem sa disper….el tragea dintr-un san, celalalt curgea…nu mai stiam cum sa-l tin, nu-i convenea nici o pozitie….nu mai stiam ce sa cred. Ne-am dus la pediatra: ne-a recomandat siropele anticolici. I-am dat: nici un efect! Suptul nu mai devenise o placere: nici pentru el, nici pentru mine pentru ca vedeam cum se chinuie….Din nou la pediatra….”poate nu aveti lapte suficient! haideti sa-l trecem pe lapte praf!”.

INgrozita de aceasta idee (imi doream enorm sa il pot alapta), mi-am luat o pompa (una foarte ieftina, de la Camera) si am inceput sa-mi recoltez laptele. I-am dat biberonul: l-a papat pe nerasuflate nazdravanul! Hmmmm…..peste o ora , m-am muls iar: iar l-a papat. I-am dat sa suga: aceeasi poveste: nervi, inconvoieli…..

Neexperimentata fiind, am cedat….doua -trei zile i-am dat doar lapte muls. Ce chin: spala biberoanele, sterilizeaza-le; trezeste-te noaptea de trei ori s at e mulgi, ziua la fel program de muls :). Am incercat dupa aceste zile , sa-l pun din nou la san: nu mai vroia deloc! D Am discutat impreuna cu tati…ce sa facem? Sa lasam copilul sa moara de foame??? LApte aveam: in primele 3 luni a luat cate 1,300 kg in greutate….la doua luni era un bursuc de 6,800 kg.

Asa ca ne-am hotarat sa nu-i mai dau sa suga de la san si sa-mi mulg laptele…daca ar fi fost cineva sa ma sfatuiasca, sa ma invete cum sa fac…..si acum imi pare tare rau ca am luat aceasta decizie. Dar macar eram multumita ca ii dadeam tot laptele meu. Daaa…pierdeam acel „bounding”…am suferit mult pentru asta….dar cum ma gandeam ca moare de foame daca nu-i dau cu biberonul, m-am gandit ca decizia cu recoltarea lapteluli e cea mai buna. PEdiatra mi-a spus: ” nu stiu daca veti avea atata lapte…cred ca veti rezista 2-3 luni….e mult prea chinuitor sa te mulgi intruna!”.

Cu ajutorul nepretuit a lui tati(el se ingrijea intotdeauna sa avem biberoane sterilizate, statea cu el cat timp ma mulgeam si ma incuraja cum stia el…niciodata nu mi-a reprosat ceva….suportul moral e indispensabil in astfel de situatii -stiti si voi asta), am reusit sa-i dau lui D. lapte matern muls 1 an si 1 luna!!!  Am cautat pe internet tot felul de informatii (acum 5 ani, parca nu erau atatea ca acum…sau nu le-am gasit eu….nu aveam pe atunci net acasa).

Aceste informatii le dau pentru mamicile , care din anumite motive (copilas bolnav ce nu poate sa suga sau cine stie ce alte cauze), doresc ca macar sa le ofere copilasilor laptele lor.

Imi facusem un program strict de recoltare a laptelui:

Dimineata la 6, la ora 9, la ora 13, la o ra 16, seara pe la ora 22, noaptea pe la ora 4….foarte rar variau orele.  Aveam cam 900 ml de lapte zilnic. Pe la 5-6 luni, nu-i mai ajungea laptele meu si am introdus un biberon de Milumil . Dar o data cu diversificarea alimentatiei, nu a mai fost nevoie de laptele praf, laptele matern recoltat ii era mai mult decat suficient. Plus , ca pe la 7 luni,s ub nici o forma nu mai accepta alt lapte. A luat in greutate extraordinar de bine: era peste medie tot timpul…

Laptele , imediat ce il mulgeam, il puneam in biberoane sterilizate la frigider. Stiu ca laptele matern rezista 6 ore la temperatura camerei, 2-3 zile la frigider (eu recunosc ca , daca treceau 12 ore, il aruncam), 6 luni la congelator. Il incalzeam, punand biberonul in apa fierbinte.

Am incercat pe la 6 luni sa-l pun din nou la san….nu stia sa suga….nici macar nu era interesat…recunosc ca m-a incercat asa ….o tristete…..un sentiment de neimplinire….

Cand D. a implinit un an si o luna, am hotarat sa-mi opresc lactatia….as mai fi avut sa-i dau….dar recunosc ca mi-a fost teama…ca atata muls ar putea dauna sanilor (ma gandeam la tot felul de minunatii…cancer….cine stie ce leziuni interioare)….este foarte posibil ca temerile mele sa fi fost nefondate…de fapt sunt sigura ca au fost.

Multe mamici s-au minunat ca am avut lapte atata timp, mai ales ca cel mic nu a supt! Eu cred ca recoltatul regulat al laptelui a ajutat la mentinerea lactatiei….si nu in ultimul rand, a fost ajutorul lui DUmnezeu pentru mine: stia dorinta mea de a-i da micutului laptele meu.

A fost obositor, recunosc…dar nu am regretat nici o clipa si nu m-am plans….as face orice pentru puiutii mei…iubirea mamei e infinita…..Dar, mi-am spus , ca daca voi mai avea un copilas, nu voi mai repeta aceasta experienta….vroiam sa aiba parte din plin de o alaptare adevarata…..si al doilea ursulet, micutul A….a avut-o din plin…are 2 ani si 2 luni…si  nici vorba sa se intarce…..va voi povesti in alt articol cum am reusit sa-l alaptez, desi am trecut si cu el printr-o experienta similara.

Cateva informatii despre laptele matern recoltat:

Recolatarea laptelui matern presupune aplicarea unei presiuni asupra sanului, insa nu este neaparat dureroasa sau neplacuta daca:

1. Alegi corect pompa de san: asigura-te ca cea pe care ai ales-o se potriveste nevoilor tale (marime, forma,presiune).

2. Daca incepi din timp, pentru a te obisnui si tu dar si bebelusul cu noua modalitate de hranire (din biberon).

3. Daca iti faci o rezerva: este indicat sa recoltezi mai des si mai putin, decat sa extragi mai mult lapte pentru o perioada mai lunga de timp.

4. Daca nu sari peste momentul recoltarii; este indicat sa ai un orar si sa il respecti, daca este timpul chiar si pentru cateva minute aplica pompa, deoarece nerespectarea pogramului poate avea efecte negative in ceea ce priveste lactatia.

Avantaje si dezavantaje ale alimentarii bebelusului cu lapte matern recoltat cu pompa:

Alaptarea este foarte importanta, inca de prima data, cand bebelusul primeste colostrul (primul lapte, care contine nutrientii si anticorpii necesari unui nou-nascut). Alaptarile ulterioare intaresc legatura dintre mama si bebelus. Faptul ca sugarul se obisnuieste cu pielea, mirosul si vocea mamei ii da acestuia senzatia de confort si relaxare, care ajuta la eliberarea de stres si la o hranire corecta.

Laptele matern are o concentratie diferita de laptele formula, dar si o concentratie diferita in functie de cantitatea consumata la o alaptare. Consistenta laptelui matern variaza pe parcursul alaptarii:

– Laptele de la inceputul alaptarii este mai putin dens si are scopul de a potoli setea sugarului;

– Laptele de la finalul alaptarii este mai gras si are scopul de a hrani sugarul flamand, care consuma o cantitate mai mare de lapte, decat atunci cand ii este doar sete.

Sursa: http://www.bebikut.ro/blog/pompa-de-san-hranirea-bebelusului-cu-lapte-matern/

Sunt absolut sigura ca anumite proprietati nutritive se pierd prin mulgerea laptelui, turnarea acestuia intr-un recipent…dar , ma gandesc ca e superior laptelui praf. Chiar mi-as dori sa stiu daca a mai trecut cineva printr-o astfel de experienta…..am putea sa povestim aici…va astept cu mult drag! 🙂