Am cumparat acum cateva zile acest set de canite. E foarte ieftin , dar tare dragut. Il pandisem demult pentru activitati educative :).
A. a fost tare incantat de ele…sa le scoata, sa le suprapuna, sa se prefaca ca bea din ele si uneori, sa le arunce sub mobila. 🙂
Si cum luasem niste carlige (de altfel, imposibil de folosit pentru haine,sunt mult prea subtirele si de proasta calitate), le-am folosit pentru activitatile noastre de sortare (mai mult ca sigur, ati vazut aceste activitati si pe alte bloguri).
Am incercat, bineinteles ca A. nu ma prea lasa, era mult mai interesanta activitatea de rasturnare a acestora dintr-o canita intr-alta, sa le sortam : sa punem carligele potrivite in canita potrivita.
Si cand a venit celalalt profesor a lui A., D. cel nazdravan, i-a aratat ce alte lucruri minunate se pot face cu carligele . 🙂
Cu siguranta ati avut astfel de betisoare cand erati la gradinita sau in clasa I. :). Cand le-am vazut la gradinita lui D. , mi-am amintit de ele….nu v-am spus, dar in clasa lui D. sunt o muuuuuultime de jucarii vechi…majoritatea de pe vremea noastra, a celor mari. Si copilasii sunt tare incantati de ele, jucariile acelea au o atractie speciala pentru ei.
Dar sa ne intoarcem la betisoarele noastre . 🙂 Le gasiti in orice librarie/papetarie la preturi de 1 sau 2 ron(in functie de cat sunt in punguta:50 sau 100).
Pot fi folosite in multe feluri: la numarat, pentru sortarea culorilor, se pot face tot felul de figurine: case, masini, etc. Daca invatati cifrele sau literele, sunt potrivite pentru a-i lasa pe ei sa le aranjeze sub forma acestora.
NOi ne jucam de ceva timp cu betisoarele. De obicei, incercam sa facem tot felul de vehicule :)…unele betisoare le-am indoit pentru ca nu aveam roti.
MI-a placut tare mult ideea , asa ca am pus-o in practica, chiar daca nu este Craciun. 🙂
Tati ne-a adus o cutie uriasa (de foarte multe ori ne aduce cutii, pentru ca lor le place sa se ascunda in ele, lui D. sa deseneze usi , ferestre, etc) . NOi, eu si D. am facut zeci de gaurele in ea cu o surubelnita. L-am lasat si pe D. si a fost tare, tare priceput, mai ales ca se gaurea foarte usor cartonul.
Am adus instalatia si am strecurat beculetele prin gaurele. Totul a fost foarte usor :).
NAzdravanii mei s-au jucat vreo ora in ea si s-ar mai fi jucat, dar se apropia ora de culcare.
Am tot vazut in diferite magazine online aceste cuburi din carton foarte gros, ce se suprapun. Au diferite marimi si mi se pare chiar o provocare ca cel mic sa le aranjeze corect.
Am incercat sa le fac si eu un astfel de turnulet. Vazusem ideea pe un forum despre origami(dar nu mai stiu forumul). Modelul pentru cutie l-am luat de activityvillage.com. Am folosit pentru confectionarea lor coala de ambalat colorata(sunt mai groase decat cele obisnuite). Va trebuie cam 3 coli mari.
Patratele dincare am confectionat cutiile le-am facut in felul urmator: am inceput de la 12 cm si am crescut de fiecare data cu 4 cm.
Si rezultatele 🙂 : LAturile cuburilor le-am decorat: unele cu cifre, altele cu imagini cu Thomas, altele cu George…copiii(de fapt, D. 🙂 ) trebuiau sa le aseze corect ori dupa imagini, ori dupa numere sau dupa marime.
Am cumparat acum vreo 2 ani (era ziua de nastere a lui D.) un set de decorat baloane.
Doream sa le facem cadou invitatilor (care nu erau altii decat verisorii nostri). Dar cum , in perioada aceea au fost toti raciti, am petrecut ziua lui D. in 3 :). I-am facut atunci un balon si restul setului l-am pus bine pentru atunci cand va fi mai maricel, ca sa le decoreze singur.
Acum cateva zile, am fost plecata la cumparaturi si , cand ma intorc il vad pe D. jucandu-se cu cateva baloane cu ochisori, gurite , picioare…:) Le gasise in sertarul unde au fost ascunse, bunica i-a umflat baloanele si el le-a cosmeticizat. Asa ca m-am gandit sa vi le arat si voua.
Daca nu gasiti astfel de seturi, puteti confectiona ochisori, guri, etc din hartie mai subtire si le lipiti cu aracet. Sablonul pentru picioare il voi arata in poza urmatoare. La mijloc se face o gaurica unde se introduce capatul balonului.
Si o ultima poza facuta chiar de fotograful Danut :)(mai nou are o pasiune-fotografiatul fratiorului sau si a catorva obiecte mai interesante din casa 🙂
Ce e distractiv la baloanele astea, este ca ele vor cadea, atunci cand le arunci, doar in picioare! 🙂
2. A urmat povestioara cu imagini din cartea noastra foarte indragita cu ferestre „Bible Adventures”.
Bineinteles ca am repetat-o de vreo 3 ori in timpul activitatilor noastre, la cerinta publicului doritor. 🙂
” Dupa potop, oamenii au devenit la fel de rai…..si ce si-au spus ei: haideti sa ne construim un turn inaaalt, care sa ajunga pana la cer, la Dumnezeu….un turn care poate ne va feri daca vor mai veni urgii peste noi. Si , fiind constructori priceputi, s-au pus pe treaba, constructia crescand vazand cu ochii.
Dumnezeu a fost tare intristat de fapta lor si s-a hotarat sa-i pedepseasca…..a ales o pedeapsa foarte interesanta: le-a incurcat limbile…..Oamenii au ramas ff umiti: nu se mai intelegeau deloc intre ei….pana atunci, toti oamenii de pe pamant vorbeau aceeasi limba. Si acum….unul a cerut o caramida, altul i-a raspuns: „mah?” Altul: „cosa ha detto?, celalat: „je ne comprends pas!!” :)….Si-au dat seama ca nu vor mai putea face nimic…asa ca, au lasat constructia balta si s-au rispit……..o lectie usturatoare pentru mandria lor.
3. Am construit si noi propriul nostru turn din cutii de felurite dimensiuni: a fost un joc de maaare succes. Cutiile le iau de obicei din rastelurile de la KAufland(sigur veti gasi intotdeuna acolo ambalaje pliate).
Am aranjat caramizile si ne-am pus pe construit. In timpul jocului, nu trebuia sa folosim cuvinte romanesti, ci tot felul de cuvinte ciudate 🙂 -„uga- mabu, daba”, etc:)….si cum D. e mester mare la creat cuvinte, s-a descurcat de minune :).
D. a desenat tot felul de ferestre si usi si A. a impdobit caramizile cu tot felul de mazgaleli interesante.
In cele din urma, constructia a fost gata 🙂
scuze….nu am mai rotit poza 🙂
4. Am folosit impreuna si un alt joculet, timp in care am invatat cantecelul zilei.
D. a construit singur turnuletul si a fost tare mandru ca a reusit sa-l faca aproape pe tot…ar fi reusit sa-l si termine, daca nu ar fi aparut demolatorul A. 🙂
5. Cantecelul „Turnul Babel”
Pentru ca nu stiam nici un cantecel despre acest turn si nici altul potrivit, am inventat unul, destul de dragut si usor, dupa parerea noastra , bineinteles :).
S-a organizat o iesire la muzeu la gradinita lui si m-am dus si eu ca parinte insotitor. Unele statui erau cam sinistre, infricosatoare….D. a ramas tare impresionat…bine ca am fost si eu cu el, ca sa nu zaboveasca in fata acestora. Oricum toate pareau atat de reale….chiar la intrare era un paznic modern si una dintre bunici a crezut ca e viu…nepotica ii tot atragea atentia ca nu se misca de atata timp…dar ea nu observase :).
IN seara aceasta, ne-am facut propriul muzeu :). E un joc ce l-am jucat si anul trecut. Nu am avut nevoie decat de cuburi aranjate strategic de noi pe covor, de o multime de fotografii si de cativa omuleti (vizitatorii).
La intrare, ne-a intampinat doamna cu biletele de la ghiseu. 🙂
Am sprijinit pozele de cuburi si …gata muzeul nostru! Am pus cativa omuleti vizitatori printre fotografii care puneau o multime de intrebari 😉 si, carora le raspundea ghidul D. , foarte bine documentat.
LA sfarsit, mi-a spus ca nu-i place ca eu sa fiu mica, nu-i plac acele poze, el vrea sa fiu doar mare :).
A vazut si alta poza cu mine catarata pe un tobogan urias (cred ca eram prin clasa a XI-a atunci 🙂 )…si m-a certat ca nu l-am luat si pe el…:)
Tin minte ca si noi (eu si sora mea), le reprosam parintilor nostri ca nu ne-au luat la nunta lor. 🙂
Va multumim pentru ca ati venit si voi in vizita la muzeul nostru de fotografii! 🙂
Sigur ati vazut reclama la acest joc „Moon sand-construieste si darama” cu muncitorul muschiulos care darama si reconstruia pe un santier plin cu un nisip tare interesant. Cand l-a vazut, D. a spus :”mami, si mie imi trebuie neaparat asa ceva!!!!” Eu nu plec urechea la orice dorinta de a lui de genul acesta :)…pentru ca sunt muuuulte reclame la jucarii , mai ales pe canalele cu desene animate ….si tot atat de multe dorinte de a intra in posesia lor :)….
Dar si mie mi s-a parut foarte interesant acest nisip si un prilej de a-i umple timpul…..Si i-am promis lui D, ca, daca va reusi sa foloseasca toaleta/olita ca baieteii cei mari , si nu ca fetitele :)……atunci ii vom cumpara acest joc….El este genul de copilas foarte cuminte, care face foarte multe lucruri, fara sa astepte absolut nimic….tocmai de aceea , m-am gandit ca aceasta recompensa i l va motiva….era „o chestie” pe care nu o reusea,, deci ceva important ….
Asa ca, D. a fost atat de motivat…incat a reusit dupa vreo luna :)….Ne-am dus impreuna la Kaufland si am cumparat jocul (am dat 90 de ron pe setul mare).
Are doua pungute de nisip (unul alb si altul negru) si ce se mai vede in imagine. Nisipul este foarte fin si umed…se poate modela exact ca o plastilina, dar formele nu pot fi manevrate mult timp, pentru ca se strica destul de usor…. pentru un copil ce indrageste joaca cu nisipul este extraordinar.
Si cum nisipul ni s-a parut prea putin :)…am cautat oferte de pungute separate cu nisip. Cea mai buna oferta am gasit-o aici, la Libraria Bebedream : o punga mare, de 800 grame pe la 50 de ron(in alte parti, gaseai o punguta de vreo 150 gr la 20 ron).
Ne-am cumparat tot de acolo si niste accesorii pentru acest nisip cu care putem construi castele.
Accesoriile
A fost o investitie cam mare, dar s-a meritat….D. este intotdeauna foarte incantat sa se joace cu Moon Sand. Recunosc, ca, de cand s-a facut Alex mai maricel ( 9 luni), nu i l-am mai dat pentru ca vroia si cel mic si deja vedeam nisipul mancat si imprastiat prin toata casa. Asa ca, am scos cutia cu Moon Sand si accesoriile acum cateva zile( si bineinteles am pus pe jos folia noastre termoizolanta:))…deja Alex intelege, e mai maricel si incearca sa imite joaca fratiorului mai mare. Nisipul este recomandat copiilor peste 3 ani, bineinteles, dar eu nu-l las nesupravegheat nici pe D. cand se joaca cu el.
Secvente din timpul jocului 🙂
Daca aveti de facut unui baietel un cadou special (sigur si unei fetite, exista si variante de joc pentru fete), acest joc este chiar deosebit …noi il recomandam cu toata increderea. 🙂
Mi-a placut mult ideea de aici cu scrisul pe malai. Mi-au povestit si prietenele mele de pe forumul copilul ro, ca, la o gradinita speciala pentru copilasi ff mici (1-3 ani) folosesc „joaca cu malai”. Aveau o masa- ladita uriasa, plina cu malai si piticii turnau cu canitele, aveau lopatele….cred ca erau tare incantati .:)
Asa ca ne-am pus si noi pe treaba.
Pentru astfel de activitati folosesc o folie mare, termoizolanta, pe care o intind pe covor (constat ca trebuie sa luam una mai mare, dar bine ca ei totusi, se joaca intr-u loc)….dupa ce terminam…nu trebuie decat sa o scutur….
Am pus malaiul in doua capace de la jocurile lor. Ne-am luat pensule ca sa scriem cu capatul lor. D. nu a fost extraordinar de incantat de scrisul pe malai….a preferat sa desenam masini, sa facem labirinturi.
Dupa aceea am facut o fabrica de malai, care transporta ingredientul principal (malaiul) la fabrica de pufuleti. Sigur ca am avut si o punga de pufuleti pe care am desfacut-o si au mancat….nu vor mai uita ca pufuletii sunt facuti din malai :). Si am povestit si despre mamaliga bunicilor :)….noi mancam mai rar. S-au jucat cu masinutele prin malai (A. vreo 40 de minute, Danut vreo ora si ceva).
Am uitat sa va spun ca D.a inventat si un joculet:”traseul masinutelor”. PE rand, cand eu, cand D. trebuia sa conducem o masinuta prin nisip si traseul acesteia trebuia sa fie o froma geometrica 🙂
ursuleți năzdrăvani 