Orice baietel tanjeste sa fie cavaler…

Si ai mei au tot auzit despre cavaleri, mai ales din desenele animate. Asa ca le-am propus o zi cavalereasca impreuna cu verisorii lor. Am imprumutat de la biblioteca cartea  ” O zi din viata unui cavaler”, de la ed. Aramis.

Aveam si o fortareata , cativa cai si cavaleri playmobil…deci joaca putea sa inceapa. Mie, mi-au pus o floare la ureche si m-au numit domnita lor 🙂

Au fost impresionati de felul in care se imbracau cavalerii si cum isi echipau caii pentru luptele lor.

Si-au construit o fortareata si vreme de o ora…s-au desfasurat acolo tot felul de intreceri cavaleresti.

Le-am explicat baietilor ce mai inseamna cuvantul „cavaler” , nu doar luptator, un barbat puternic, ci unul care stie cum sa se poarte, un om plin de bunavointa, amabil, care este gata sa sara tot timpul in ajutor, vorbeste frumos cu cei din jurul lui si ii apara pe cei slabi.

La sfarsitul lunii august, am avut prilejul sa vizitam cetatea istorica din orasul Rasnov. A fost o zi de neuitat pentru ursuleti…atunci si-au adus si mai bine aminte de activitatile noastre cavaleresti.

Ca sa ajungem sus la cetate, am urcat pe un deal …desi erau doua trenulete care ii duceau pe turisti pana sus, eu le-am propus sa facem miscare si sa mergem pe jos :D. Ei, fiind toti cavaleri, eu, singura domnita printre ei, m-au ascultat…dar ziceam ca nu mai ajungem o data ( mai ales ca tati il tinea in brate pe Alex :))

Gata…eram asa de aproape. D. nu a mai avut rabdare si a luat-o pe o scurtatura 🙂 .

PEntru ei, care nu mai vazusera niciodata asa ceva, era o priveliste plina de maretie…intreaga cetate intinsa pe dealul inalt.

Si uite-i si pe cavalerii mei puternici, ce crescusera peste noapte cati altii in 10 ani ! 🙂

Sigur, trebuia sa platesti la intrare ( 10 lei/adult; 5 ron/copii peste 3 ani) .

Am avut cu noi si un ghid tare drag, unchiul meu ce locuieste chiar in Rasnov…D. l-a indragit tare mult si l-a tinut de mana pe tot parcursul calatoriei noastre prin cetate.

Nici aici nu lipseau standurile cu reduceri la carti :)))

Inainte de a intra…

Daca sunteti curiosi, puteti citi AICI frumoasa istorie a cetatii Rasnov.

NIci nu mai stiam unde sa ne uitam….eram fascinati de ruinele ce ne inconjurau…de misterele ce se asundeau in cotloanele intunecate. Din loc in loc erau tunuri mici cu ghiulele, sigur baietii au incercat sa le ridice ( bine ca erau prinse ) .

Daca doreai sa te transformi in cavaler sau intr-un personaj din epoca medievala…comerciantii (nelipsiti :D) aveau costumatiile deja pregatite.

Pentru o vreme, pur si simplu am zis ca traim intr-o alta lume…cat de simplu traiau oamenii de pe vremuri si ce viata complicata avem noi acum…

Mda….ispitele pentru copiii 🙂

„Maaami, maaami, te rugam, ne iei si noua ceva cavaleresc? ”

Si am gasit solutia salvatoare: masinaria la care iti puteai face propriile monede! Suuper idee!

Si aici un filmulet edificator 🙂 : deci, noi am concluzionat ca aparatul acela chiar facea monede presate….cum? nu am reusit sa deslusim tehnica….poate stiti voi…si ne spuneti si noua 🙂 Iti dadeau un banut auriu si unul din cupru ; alegeai imaginea ce doreai sa apara pe moneda; introduceau apoi ambele monede in masinarie, invarteai, invarteai de roata…si dintr-o data…ieseau misterioasele monede aramii.

Dovada 🙂

Am intalnit in drumul nostru si o colivie maaare…copiii statau la rand ca sa intre in ea :)) …sigur, am stat si noi…

Mesele cu cristale…” Mami, nu putem lua si noi macar unul mic?? ” , a intrebat rugator pasionatul meu de cristale . 🙂

Mie mi-au placut cel mai mult locurile din care puteai privi , de la inaltime, intreg orasul Rasnov.

Daa…mi-a fost mila de D. pentru ca nu a putut sa se uite prin telescop…trebuiau introduse monede, si noi aveam doar bancnote…i-am promis ca  anul viitor vom veni pregatiti .

Oricum, trebuia sa fim multumitori pentru ceea ce vazusem…pentru ca am putut fi pret de cateva ore, intr-o vreme demult apusa…nu stiu ce sentiment va inspira voua ruinele…dar mie imi arata cat de trecatoare este viata…si totodata…ce amprente lasam in urma noastra…cat de trainice vor fi pentru cei ce vor veni dupa noi.

La intoarcere, spre marea bucurie a baietilor,a m luat trenuletul ( un tractoras deghizat in trenulet).

A fost o zi pliiina….cavalerii mei erau obositi… dar fericiti ca au avut parte de asa o aventura pe cinste! 🙂