Ma trezesc intr-o dimineata, speriata, cu cineva langa mine strigand : „om la apaaaa! om la apaaa! ”
Era D. ! 🙂 vorbea prin somn…se rdicase din pat si striga….visase ca era la mare si ca trebuia sa salveze pe cineva :).
Ne-am amuzat toti copios si i-am spus ca , intr-o zi vom vorbi despre meseria salvamarilor,a celor care supravegheaza oamenii ce stau in apa marii .
Am amenajat pe masa din curte o mica plaja cu tot cu mare, bineinteles. Am creat si niste stanci din niste melci mari primiti de la bunicul din Constanta.
Micutul A. , impreuna cu mami a spalat melcii cu multa atentie. Dupa cateva zile, mami i-a dat pe toti cu lac si aratau asa de frumos! 🙂
E drept, marea noastra avea cam multe stanci, dar decorul a fost creat de ursuleti 🙂
Si, supriza a fost un salvamar Playmobil cu tot cu accesoriile potrivite.
Acesta supraveghea cu mare atentie tot ce se petrecea in largul marii.
Unii omuleti alunecau pe stanci si cadeau in mare, un alt copilas nu -si asculta mamica si inainta mult prea departe…dar de fiecare data, salvamarul constiincios era la datorie :).
Sigur, scenariile erau create de noi . Le-am spus ca noi , intr-adevar ne jucam si ne distram, dar ca intr-adevar misiunea salvamarului este una foarte serioasa : fara el, multi oameni si-ar putea pierde viata.
Ca sa aflam cat mai multe despre meseria de salvamar, am luat si cartea noastra despre meserii Bratara de aur- 100 de profesii explicate pentru copii.
A fost o joaca frumoasa , distractiva si totodata serioasa.
Acest post a fost scris in august, dar noi de foarte multe ori avem astfel de jocuri de rol chiar si in toiul iernii, pentru ca ne este tare dor de vara 🙂
Si voi va jucati de-a vara cand e toamna sau iarna?? 😀
octombrie 3, 2013 la 14:32
Imaginile voastre imi amintesc de zilele de vara petrecute impreuna, chiar daca nu au fost la mare. Spor la scoala lui Danut.
octombrie 3, 2013 la 15:37
:)))) Și noi mai vorbim prin somn câteodată! Ce dulce!
octombrie 5, 2013 la 21:26
:)))…noi deja avem niste povesti tare amuzante…despre somnambuli :))
octombrie 6, 2013 la 09:33
🙂 Da eu le-aș putea spune despre mine. Eu mai fac scene prin somn, mai ales când sunt obosită. De pildă azi-noapte mă trezesc cu micuțul nostru între noi. Sărăcuțul se tot foia că nu-și găsea locul, era prea înghesuit. Și-l cert pe soțul meu , de ce l-a adus între noi că nu doarme bine. La care el îmi răspunde: păi tu mi-ai spus să-l aduc :))))))