Inca imi este tare greu sa realizez…sa cred ca au trecut 6 ani si 7 luni si 12 zile 🙂 ….de cand scumpul nostru D. a aparut in viata noastra….
Cand avea cateva zile…ma tot gandeam : „oare cum va fi cand imi va zambi prima oara”….la cateva luni ” oare cum va fi cand va merge? „…mi se pareau ani pana atunci :)….la un an…. ” oare ce voce va avea cand ne va vorbi ? ” 🙂 …si uite cum….toate acestea s-au intamplat atat de firesc, atat de repede … si pur si simplu nu-mi vine sa cred ca am un baietel mare. Ca eu, care inca ma simt un copil de-a binelea…imi voi da copilasul la scoala! 🙂
Am tot amanat si amanat discutia despre scoala- ( discutie ce am avut-o asa, in treacat, din cand in cand)….pana cand mami s-a hotarat :)…
Pentru cei care ne cunosc de foarte putin timp….trebuie sa stiti ca D. a mers doar 3 luni la gradinita….in rest, am lucrat eu cu el acasa…am povestit pe larg in acest articol : De ce nu am scris si noi despre prima zi la gradinita?
Si am ales….
O carte pentru ursuletul cel mare….si o carte pentru mami …
Nu va voi povesti acum despre cartea mea, ci despre cartea ursuletului :). Am tot cautat o carte potrivita….si m-am oprit la aceasta . : Prima zi de scoala de la editura Girasol.
Mi-ar fi placut sa fi fost exact despre primul an in care un copil paseste la scoala si totul sa fie luat de la 0…dar totul este prezentat ca si cum copilasul stie , a mai fost acolo….asa ca eu am modificat, pe ici colo textul atunci cand am citit cartea impreuna cu D.
Dar, sigur, un lucru pozitiv a fost familiarizarea cu tot ceea ce inseamna scoala : materii, colegi, invatatori sau profesori, timpul pentru invatat si facut temele, etc.
Cartea are imagini mari si un text usor, cu explicatii lesne de inteles de catre un copil mai mic.
Am trecut apoi la prezentarea scolii prin joaca….pretend play….ceva la care noi ne pricepem cel mai bine :).
O mica observatie : daca si voi doriti o astfel de joaca, nu va intristati ca nu aveti omuleti ca si noi ( eu i-am tot pandit intruna….prin magazinele second si de aceea avem foarte multi)…puteti folosi cu mult succes marionete din hartie sau chiar animalute din plus (veti face o scoala a animalelor 🙂
Ne-am facut o sala de clasa din scaunele si pe post de masute niste cuburi din lemn. I-am aratat lui D. cum se aranjeaza. Am pus pe scaunele si copii….a observat ordinea si disciplina dintr-o clasa.
Copilasii nu sosisera singurei in clasa…au fost adusi acolo de invatatorul lor ( D. a preferat un invatator barbat 😀 ). Le-a aratat clasa, unde vor sta fiecare.
Apoi, fiecare copilas a fost strigat de catre invatator : acesta are o carte maaare, ce se numeste catalog . In acest catalog, invatatorul trece : numele copiilor, prezenta lor la clasa si notele. D. si-a exprimat teama ca poate nu va retine numele colegilor sai…ca vor fi prea multi…l-am linsitit spunandu-i ca in maxim doua saptamani ii va cunoaste pe toti si el va fi suprins ca va sti pe de rost numele fiecarui coleg.
Invatatorul le-a propus copiilor un concurs grozav in care fiecare va arata ce a invatat la gradinita sau acasa ( in cazul nostru :)) ….
A fost ceva subtil…eu am pregatit acest concurs…pentru ca D. se teme : „daca nu voi sti sa raspund la scoala….daca nu ma voi descurca….daca…daca….”
Am vrut sa -l asigur ca el stie sa raspunda, ca este pregatit….ca tot ceea ce am facut impreuna nu a fost facut in zadar…
(Fiecare copilas are un temperament diferit : unii sunt mai bataiosi , mai curajosi, alti sunt timizi si tematori. D. este asa….intre….seamana foarte mult cu mine :)…trebuie incurajat mult, nu este genul de copil care ar ridica mana imediat ce aude o intrebare, chiar daca stie raspunsul din prima….)
Asa ca…invatatorul le-a pus tooot felul de intrebari, au facut adunari si scaderi, au citit….au impartit in silabe…si D. s-a descurcat foarte bine.
De fiecare data, inainte de un raspuns, D. ridica mana omuletului ce raspundea :). A invatat aceasta regula si nu raspundea pana nu ii ridica manuta. I-am explicat ca la scoala nu e ca acasa….acolo, trebuie sa-si astepte randul…este foarte greu pentru invatatorul ce este in fata sa ii asculte pe mai mult deodata…plus ca, daca toti vorbesc in acelasi timp, nu vor mai sti cine a dat raspunsul corect.
Am mai avut si cateva situatii : un copilas s-a batut in pauza….am vrut sa vad reactia si raspunsurile lui D. ( el era un copilas martor la ce se intamplase)..
Un alt copilas a inceput sa planga dintr-o data pentru ca ii era tare dor de mama lui ….
I-am povestit cum este impartit un an scolar si cat de importante si pline de bucurie sunt vacantele pentru un copil.
I-am spus ca o zi la scoala…nu dureaza foarte mult. Plus ca, dupa cateva zeci de minute, copiii au dreptul la pauze…. Ce pot face ei in aceste pauze?
Se pot juca…pot manca o gustare, pot merge la toaleta…pot sa se aeriseasca in curtea scolii.
Ei….de pauze ma tem eu :)….recunosc si voi sper ca ma intelegeti ca mie imi este tare greu…atunci cand stai foarte mult timp cu un copil acasa…stii ce face in majoritatea timpului….intr-o pauza, un timp in care copiii sunt nesupravegheati se pot intampla multe : si bune…si rele ….
I-am spus sa incerce sa se joace linistit…sa fie atent atunci cand va merge la toaleta…sa nu iasa afara din curtea scolii…chiar daca ii vede pe altii iesind pe poarta…uffff….ce greu este….
Si pentru ca noi ne jucam de-a scoala…am luat o pauza si ne-am jucat un joc 🙂
Si D. si A. au spus ca pauzele sunt tare frumoase!! 🙂
Cum ne pregatim pentru scoala?
IN primul rand, seara ne vom face ghiozdanul. In afara de caiete, penar, manuale, mami ii va pune acolo si o gustare si o sticla cu apa ( la noi sunt excluse cornul si laptele de la scoala pentru ca sunt sub orice critica….) . NE vom culca mult mai devreme, pentru ca ii va fi foarte greu sa se trezeasca tarziu dimineata.
Dimineata, ne vom spala, vom manca , ne vom imbraca, vom cere in rugaciune binecuvantarea si ajutorul lui Dumnezeu pentru acea zi (este foarte important sa cerem protectia lui Dumnezeu peste copilasii nostri.) si vom pleca impreuna….
Mami sau tati il vor lasa la scoala si -l vor asigura de fiecare data ca il iubesc mult si la ora 12 de-abia vor astepta sa il imbratiseze si sa il ia acasa.
Mami, nu se va arata niciodata trista….suparata….grabita (desi uneori va fi foarte, greu pentru ca va fi in tura de zi ….) cand il va duce la scoala :)…ii va insufla lui D. bucurie….dorinta de a invata cat mai multe si de a-si face prieteni noi. Ii va povesti ce a facut ea la scoala, intamplari amuzante sau serioase….
Intrebarile lui D. 🙂
1. De ce nu au voie si parintii in clasa?
2. CUm va linisti un invatator pe un copilas care plange dupa mamica lui ? poate mamica lui sa vina imediat la scoala?
3. Cum isi va face el prieteni acolo ,mai ales ca nu cunoaste pe nimeni?
4. De ce trebuie sa mearga chiar in fiecare zi la scoala?
El a pus aceste intrebari si bunicii lui (mama mea) ce este invatatoare….si a primit unele raspunsuri….
Dar voi, dragi mamici, mai ales cele ce va dati copiii pentru prima data la scoala, ce i-ati raspunde? 🙂
si va multumim anticipat 🙂
septembrie 12, 2013 la 02:49
Una are experienta gradinitei, dar e oricum foarte emotionata. Si foarte necajita ca trebuie sa se trezeasca devreme! :))) Noi am mers ceva mai des in ultima vreme la scoala, mi-am cautat eu pretexte marunte ca sa intram la biblioteca, ca sa ne obisnuim un pic cu locul. Atmosfera va fi alta cand va fi plin de copii, e adevarat…
septembrie 12, 2013 la 04:03
Ei, si noi am fost la scoala de cateva ori….am trecut pe acolo si tot timpul i-am spus, inca de pe la 3 ani …si totodata este o mandrie pentru el faptul ca e baiat mare si va merge la scoala.
Dar, intr-adevar, intr-o clasa plina cu elevi,toti diferiti…totul se schimba…
septembrie 12, 2013 la 04:19
Draga mea, sunt convinsă că se va descurca excelent! :)Să aveți parte de o primă zi de școală minunată 🙂
septembrie 12, 2013 la 05:29
Uffff, mi-au dat lacrimile, noi mai avem un an de gradinita dar deja ma gandesc cu frica la scoala, la fel ca si tie mi-e teama de pauze, de copiii rautaciosi.
Dar trebuie sa ne facem curaj, sunt convinsa ca D. se va descurca de minune, la cat de frumos l-ai educat si invatat.
Va doresc mult succes. :*
septembrie 14, 2013 la 21:42
Iti multumesc tare mult!
da…pauzele ma termina si pe mine :((
Mult succes si voua in noul an de gradinita! 🙂
septembrie 12, 2013 la 05:41
Mult succes la scoala!
Sa stii ca la aceeasi carticica m-am oprit si eu 🙂
Cu toate ca merge de 4 ani la gradi sigur la scoala va fi diferit! La noi cu siguranta sculatul devreme si mancatul vor fi o problema daca vrem sa ajungem la timp la scoala 🙂
septembrie 14, 2013 la 21:40
multumim din suflet!
Mult succes si voua va doresc!!
Da…asa va fi si la noi..mai ales trezitul devreme…dar, in timp speram sa ne obisnuim si noi…si voi 🙂
septembrie 12, 2013 la 06:19
si noi avem experienta gradinitei , cu toate astea am emotii mari. imi place cum ati facut o sala de clasa in miniatura, e o modalitate superba de a explica copilului cu ce se va confrunta. tot de pauza imi e frica si mie pentru ca Sara e tare imprevizibila, cand intra in contact cu alti copii parca e alta (poate si din cauza ca nu avem copii in jur si e tot cu noi adultii) si nu mai tine cont de nimic. intrebari are si fetita mea dar nu legate de colegi ci de clasa. la ultima vizita sala nu avea nimic din aerul acela vesel cu care a fost obisnuita la gradinita si ma tot intreaba daca doamna invatatoare o sa aranjeze sala sa fie mai vesela si frumoasa. si noi am inceput in vara asta sa lucram acasa la masa exact ca la scoala pe simpla idee sa se obisnuiasca cu statul intr-un loc. e un copil foarte foarte activ si sunt convinsa ca pentru ea problematic va fi ca va trebui sa stea linistita intr-un loc mai mult de 2 minute. inca mai lucram……
septembrie 12, 2013 la 07:54
Nu-ti face griji,ca se va acomoda singura…si eu imi faceam probleme daca va sta in banca si nu va umbla prin casa desi ea este linistita la scoala,fata de la scoala,culmea,dar conformat regulilor clasei.
septembrie 14, 2013 la 21:41
Ei, cu siguranta ca va fi altfel la scoala….si invatatorii nu ar trebui sa ii tina prea mult intr-un loc si sa faca impreuna tot felul de activitati…cat mai diferite…dar sti tu cum e sistemul nostru romanesc :((
Speram sa fie bine….
septembrie 12, 2013 la 06:20
Chiar ieri am vazut cartea intr-o librarie si m-am uitat lung la ea… mi-ar fi folosit acum un an, cind am inceput si noi scoala. Va tinem pumnii sa va placa la scoala si sa se imprieteneasca cu ceilalti copii! Ce-am raspunde noi la intrebari:
1. Parintii pot intra in clasa cind vin cu copiii la scoala si cind vin sa-i ia de la scoala. Cel putin asta a fost regula la noi, pentru acomodare, in prima luna. Dupa aceea, copiii erau condusi pina la poarta de invatatoare. Apoi au mers singuri. In general, parintii nu pot sta la ore pentru ca nu ar avea loc:) La noi, in prima ora, invatatoarea i-a invitat si pe parinti si copiii au vazut ca literalmente nu au unde sa mai stea si parintii, era clasa prea mica.. asa ca s-au linistit. Daca ar intra un singur parinte, toti ceilalti copii ar vrea si ei sa vina parintele lor, ceea ce nu se poate din motive de spatiu…
2. Invatatorul o va anunta pe mamica sa vina la scoala (la fetita mea in clasa a fost o fetita care plingea zilnic dupa mamica ei, vreo luna). Iar invatatoarea, foarte serioasa, ii spunea ca a sunat-o pe mamica si va veni cind va putea ea, dar pina atunci sa se linisteasca, sa nu o sperie pe mamica. Dupa prima luna, pe fetita a inceput sa o aduca bunica la scoala si nu a mai plins.
3. Ii va cunoaste pe colegi ascultind ce spun ei in ore, stind cu ei in banca (la noi in ambele clase invatatoarele i-au tot rotit o data la 2/3 saptamini pe copii in asa fel incit sa stea cu cit mai multi colegi) si in pauze. In pauze, la inceput copiii erau supravegheati de invatatoare si aveau coltisorul lor de curte, de unde mai apoi invatatoarea ii vedea pe geam.
4. hmmm, asta e intrebarea cea mai grea… dar si mami merge zilnic la lucru, nu? cu exceptia vacantelor..
Sper din tot sufletul sa se inteleaga bine ursuletul cu invatatoarea/invatatorul si colegii. Un an frumos!
septembrie 14, 2013 la 21:39
iti multumesc din suflet pentru toate raspunsurile tale, care sunt minunate. Cam asa i-am raspuns si eu 🙂
speram sa fie totul bine.
te imbratisez cu mult drag si noi va dorim un an scolar minunat!
septembrie 12, 2013 la 09:26
Foarte frumos! Și noi o să ne jucăm ca și voi! Cred că situația ne este similară 🙂
septembrie 12, 2013 la 09:32
Pfuu,sper ca ati profitat din plin de momentele impreuna,ca de acum lucrurile se vor schimba veti vedea…acele momente de joaca impreuna, activitati,se vor diminua,nu veti mai avea timp…cand mi-a zis cu ani in urma o mamica cu doi baietei ca si tine,n-am vrut sa o cred,acum ii dau dreptate.Tie,Coca,iti doresc putere sa nu fii/arati trista,suparata sau grabita pentru ca va fi din in ce mai greu,din cauza ritmului.
Asadar…parintii n-au voie in clasa,decat la inceput si apoi la sedinte,veti vedea ,cu timpul nu va mai lasa sa-i aduceti pana-n clasa,ci la usa scolii(la anul se va duce singur la scoala,ai sa vezi).
Uite ca de plans la scoala nu-mi mai aduc aminte,la noi n-a fost cazul,dar nici de colegi nu-mi amintesc…probabil si din cauza ca erau aceiasi colegi de la gradi…asa n-a fost atunci probleme de acomodare,dar anul trecut am mutat-o la alta scoala si da,atunci a trebuit sa se descurce,cu ajutorul doamnei,desigur.(doamna intreaba cum e copilul,il va observa si la clasa si in functie de astea il va aseza cu colegul sau colega potrivita.)
De fapt,Doamna are un rol foaaarte important pentru ei,eu din cauza asta am mutat-o ca nu se mai putea…eu va doresc sa aveti una blanda si constiincioasa.
Stiu ca poate citindu-mi randurile vei simti mai multa tristete decat bucurie de un nou inceput dar am vrut sa va arat ca nu va fi totul grozav,si din cauza sistemului romanesc educational si depinde de colectiv,de invatatoare…insa vor fi si momente pline de emotii pozitive.
Sa nu uitati de poze.
Va doresc succes!Pupici!
septembrie 13, 2013 la 22:53
Multumim tare mult pentru toate sfaturile!!!
IMi pare rau pentru experienta voastra nefericita…
ei, cum sa uitam de poze :)…suntem tot timpul cu aparatul dupa noi 🙂
septembrie 12, 2013 la 10:37
F. FRUMOS L-AI PREGATIT PE DRAGUL MEU NEPOTEL D. PENTRU PRIMA ZI DE SCOALA… IMI AMINTESC CU DRAG DE PRIMELE VOASTRE ZILE DE SCOALA,, DE D-NA ZAHARIUC INVATATOARE TA, DE NAZBATIILE PE CARE LE FACEATI… VA IUBESC TARE MULT PE TOTI! ,
septembrie 13, 2013 la 22:52
Si noi te iubim 🙂
daaa, doamna Zahariuc :)))) …dar nu mi-as dori ca fiul meu sa aiba o astfel de invatatoare…
septembrie 12, 2013 la 14:18
Danut, fii pe pace, mergi cu drag la scoala, ca mamaia Lia, daca nu vei sti ceva, te va ajuta, la fel ca si mami, care le stie pe toate… Succes! te asigur ca vei fi cel mai bun elev din clasa ( pe langa altii), cu ajutorul lui Dumnezeu!
septembrie 13, 2013 la 22:52
te iubim…stim ca asa va fi ! 🙂
septembrie 13, 2013 la 06:40
am plans citind postul. inca nu imi pot imagina ce emotii trebuie sa te copleseasca vazand copilul asa mare…sa va fie usor si sa invatati si acolo cu veselie. succes
septembrie 13, 2013 la 22:51
:(..da, multe emotii….si ai sufletul, in acelasi timp, plin si de veselie si de tristete. Multumesc mult pentru urarile calde!
Pingback: O predare a stafetei – prima zi de scoala | ursuletinazdravani