Ursuletul cel mare, D. s-a „indragostit” de creioane, carioci….abia acum cateva luni.

Pe la 3 anisori a avut ceva tentative de a colora intr-o carte, pe la 4 ani la fel colora un pic…de desenat…nici vorba…vedea cum desenam noi si spunea ca el nu poate, el dorea sa-i iasa desenul lui exact ca al nostru. Dar prefera sa citim sau sa se joace cu masinutele.

Eu nu am vrut sa-l  fortez sa faca ceea ce nu-i place. Prefera pe la 4 ani si jumatate sa rezolve tot felul de joculete de perspicacitate (gaseste drumul prin labirint, ii placeau carduril wipe and clean, uneste punctele).

I-am cumparat o carte  cu omuleti lego de la Aramis si pe aceea a pictat-o „pe nerasuflate” 🙂 II placea sa lipeasca abtibilduri, asa ca i-am cumparat cateva carti de acest gen.

PE la 5 ani si ceva am inceput sa-i imprim desene cu masini de teren: ce fericit a fost….colora si 4-5 desene pe zi :).

Pana atunci, chiar nu era incantat deloc sa coloreze, se plictisea teribil…si statea si o ora in fata unei foi.

De vreo 4 luni, a inceput sa exprime ceea ce-i place, ceea ce simte….prin desen…

Desenele lui sunt pline de detalii, de parca ar vrea sa cuprinda in mica foaie tot ceea ce nu poate exprima prin cuvinte….e foarte interesant ceea ce face…imi explica in detaliu de ce a desenat asa si nu altfel.

Sa va prezint cateva din creatiile lui.

Lumea fotbalului ( cel care nu se vede in totalitate era faultat  si tocmai cadea; punctuletele sunt oamenii din tribune)

O casa incendiata ( e un desen facut in vara aceasta, cand am discutat despre cat de periculos este sa te joci cu focul; de atunci desenul oamenilor a evoluat :)).

Un mic razboi (vizitasem Muzeul aviatiei si vazuse cateva scene de razboi).

Un traseu periculos pentru masini de curse 🙂

O orchestra (vedeti palariile aruncate pe jos de oamenii din sala pentru ca le placea ce ascultau 😀   )

Le-am cumparat, de curand o tablita magnetica de la Julia Toys . Este calitativa si banda aceea care sterge merge fff usor. NOi am avut o astfel de tablita, dar se stergea greu, creionul nu avea acea atisoara si il pierdeau tot timpul prin casa.
Asa ca este o incantare, sa foloseasca acea tablita.

Si uitati-l pe D. in mijlocul naturii….ca sa aiba inspiratie (el mi-a spus asta 🙂

Si sa nu uit sa va arat felicitarile facute de ziua mea: de ce un catel si un robot…nu stiu….poate ca s-a gandit ca si mie imi place ceea ce ii place lui :D.

De multe ori, cand mami este la serviciu si tati sta cu ei, ii face tot felul de desene (scene pe care le creaza impreuna si D. le coloreaza). Tati al nostru este tare talentat la desen…imi pare rau ca am uitat sa pozez si alte creatii facute de ei impreuna.

Ei , de ce aceasta postare??

Pentru ca bunicilor de departe le este tare drag sa vada ce mai fac nepoteii lor 🙂

Pentru a va reaminti cat de important este desenul la varsta prescolara.

Uitati aici un articol foarte interesant : IMPORTANTA ACTIVITATILOR ARTISTICO-PLASTICE LA VARSTA PRESCOLARA

Si…ca as va incurajez ca fiecare copilas are propriul sau ritm…altii deseneaza de la doi ani si unii pe la 6…Poate ca va necajiti ca ai vostrii copii nu sunt ca altii, nu vor sa invete nici o litera, desi au 5 ani, nu vor sa numere deloc, desi au 4 ani…Nu stiu de ce toti vor ca un copil sa stie sa deseneze si sa coloreze…poate ca este o etapa in dezvoltarea lor intelectuala/emotionala (caci prin desen poti exprima ceea ce simti /valabil pentru unii- eu nu as putea…nu sunt talentat a la desen)…, dar nu trebuie sa-i stresam, sa incercam sa-i facem sa fie „in randul lumii”…eu nu i-am atras atentia lui D. ca depaseste liniile cand coloreaza…si-a dat el seama in timp…daca ii spuneam, se descuraja si spunea ca lui nu-i reuseste…ca nu poate face un desen perfect.

I-am spus tot timpul : in tot ceea ce faci, prin multa munca, antrenament, vei reusi. Acum isi doreste mult sa fie decorator de case :)…ii place atat de mult sa deseneze, incat nu trece o zi in care sa nu isi ia singurel creioanele si cariocile si ma surprinda cu cate un desen ingenios.

Toate vor veni la timpul potrivit, important este ca noi parintii sa facem cu tot felul de activitati prin care sa-i invatam cate putin din tot ceea ce ne inconjoara(exista acum atat de multe surse de inspiratie) , sa incercam sa descoperim ceea ce le place lor , sa ne implicam activ in viata lor, oferindu-le tot felul de experiente de viata de neuitat…si toate acestea impletite cu multa dragoste neconditionata.  🙂