ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață

Arhive lunare: iunie 2012


de 6 comentarii

O zi din viata unui mic explorator

Urmariti  desenul animat cu dinozauri „T-rex express”? Imi place ce spune acel profesor ce apare la sfarsitul filmuletelor :” mergeti in curtea din spate si faceti propriile voastre descoperiri! ” 🙂

Ei, asta e pentru D.!!! Ar sta toata ziua in explorari!!! 🙂 Il las sa se joace singur si il urmaresc uneori ca sa-i mai fac cate o poza…e atat de scump si de serios in joaca lui!

Ce face micul nostru explorator ?

IN primul rand, isi ia cu el o geanta in care isi pune tot felul de minunatii: de data asta si-a pus sticla cu apa, ventilatorul de jucarie ,un aparat foto (ce rugaminti insistente sa i-l dau pe al meu :D…i-am spus ca nu se poate fara mine langa el-ar putea sa-l strice, dar ca ii promit, ca voi veni cu el putin mai tarziu si voi sta cu el sa faca si poze)… trusa de doctor (mi-a spus ca sigur va intalni in drumul lui pe cineva bolnav ce va avea nevoie de ajutorul sau). Si pleaca in explorare…..

Urmareste cu binoclul pasarile din copaci, albinele ce roiesc in jurul florilor…..a observat un gandacel ce era carat de furnici…foarte interesant….cum de puteau duce furnicile un gandac asa de mare si…ce faceau cu el ???

Din pamant se aud sunete foarte ciudate…a si facut un X in locul cu pricina….oare va erupe un vulcan chiar aici ??? :)))

Ei, dar orice explorator are timp si pentru o gustare (si daca i se spune ca se numeste chiar „sandwich de explorator” nu este refuzata niciodata!!! 🙂

SI cum asistentul de explorator(adica mami)  a devenit disponibil, e timpul ca micul nostru descoperitor de minuni sa faca niste poze. Si ii mai vine o idee!!! Ar putea deveni si fotograf daca si-ar dori….nu e chiar asa de greu! :)Uitati ce poze reusite stie sa faca!

Ei, dar acum e timpul sa plecam in alte aventuri….stiati ca in curtea din spate avem si o zona tropicala? 🙂 LA revedere!!!


de 39 comentarii

Baloane uriaaaaase de sapun :)

De cand asteptam sa facem asta!!!! 😀

Nu stiu cand ma voi maturiza :)))), dar cand e vorba de joaca las si treburile deoparte :))) Zarisem in urma cu ceva timp baloane uriase de sapun pe un blog american cu tot felul de activitati interesante . M-am gandit : sigur imi trebuie cine stie ce ingrediente ce nu le-as putea gasi la noi, dar nu- reteta era foarte simpla!!!

Asa ca de-abia am asteptat ziua de sambata (ca sa fie si tati acasa sa ne poata face poze) ….faceti abstractie de tot ce vedeti prin curte : focalizati-va doar pe baloane!!! :))..eram intr-o zi de curatenie, asa ca si  balaceala noastra in solutia de baloane a prins tare bine acum .

Am pregatit ingredientele si l-am lasat pe D. sa le puna in lighenas. A. ne urmarea cu atentie si mai comenta din cand in cand. Sigur, de-abia se abtinea sa nu-si bage manutele acolo…dar l-am rugat sa aiba rabdare pana terminam.

De ce aveti nevoie pentru baloanele gigantice?

– 1 cana detergent de vase (unul mai penal, eu am luat detergent ieftin de la Lidl, nu trebuie sa fie super concentrat). Masurati totul cu aceeasi cana.

– 12 cani apa

-1 cana amidon de porumb

-2 linguri glicerina (eu am folosit glicerina boraxata – am pus o sticluta, cred ca era si mai bine daca puneam chiar doua sticlute, baloanele ar fi fost si mai rezistente)

-2 linguri praf de copt (am pus 2 pliculete de praf de copt Dr. Oetker)

Va rog sa cititi AICI, un alt articol in care am scris despre cateva secrete ale acestor baloane.

Am amestecat totul. Pe blogul de unde ne-am inspirat, solutia este lasata o ora sa se dizolve totul bine.

Dar, noi nu am avut rabdare si am folosit-o dupa ce am terminat. 😀

Sa nu uit ce era mai important 🙂 : cum am confectionat „unealta ” de facut baloane.

Aveti nevoie de 2 betigase mai tari (din acelea stil pai de la baloane, merg chiar si paie daca aveti unele mai tari, rezistente). Am introdus o sfoara prin ele si am legat-o la unul din capete. O veti vedea in poze.

„Woooow!!Ce interesant! MAmi, chiar nu se sparge!!! ”

A. era atat de fericit  ca se poate scalda in voie in solutia de baloane-stati linsititi-stie ca nu are voie sa-si duca mainile la gurita-e baiat mare ! :)Plus, ca amidonul face mainile atat de fine :))

NOi ne-am continuat distractia. D. era atat de uimit…baloanele uriase se spargeau stropindu-i ….dar tocmai asta era partea distractiva 🙂 . Si D. a incercat sa foloseasca unealta noastra de suflat, dar trebuie tinute degetelele in asa fel incat sa nu se sparga balonul si nu a reusit tot timpul.

Din cand in cand, solutia trebuie amestecata, amidonul se lasa la fundul vasului. O puteti amesteca impreuna cu cei mici, va fi si mai distractiv sa simta amidonul lipicios prin apa. 🙂

Va provoc sa faceti aceste baloane! Sunt minunate! Chiar daca nu stati ca noi la curte, puteti face solutia acasa, o puneti intr-un bidonas de  5 litri, luati cu voi un lighenas , „unealta de suflat” si mergeti cu ele in parc sau in fata blocului. Veti avea parte de o distractie garantata si de muuuuulte rasete vesele si fericite ale nazdravanilor ce se vor juca cu voi ! 🙂


de Un comentariu

Rainstick- un fel de jucarii muzicale handmade :)

Am raspuns la provocarea Cameliei si am facut si noi aceste tuburi foarte interesante cu sunete  ce imita ploaia.

MI-a placut enorm cum sunt facute-abia asteptam sa facem si noi asa ceva.

IStoria acestor rainstick-uri o gasiti aici:

how_to_make_a_rainstick

Am folosit cateva tuburi de la drajeuri (aveau si capac ,asa ca munca mea a fost usurata  din plin :))) , cuie si le-am umplut cu : orez, linte si paste.

Pentru ca ideea mea este preluata, nu voi explica eu cum se poate face acest  instrument , ci va rog sa urmariti tutorialul Cameliei.

Am observat ca ea a pus cuiele mult mai apropiate, ale noastre sunt mai departate, dar si tubul era destul de mic. Data viitoare vom incerca cu un tub mai mare.

Deci, am batut cuisoarele si am turnat „umplutura” sunatoare :). Apoi le-am lipit de jur imprejur cu scotch ca nu cumva sa iasa cuisoarele de acolo (puteau fi scoase cu usurinta de catre copii). Cand ne vom cumpara autocolant, le vom decora frumos. 🙂

D. l-a umplut pe cel cu orez, A. pe cel cu linte si eu pe cel cu paste.

Rainstick-urile noastre arata la fel, nu am avut timp sa le decorez, dar totodata au fost excelente si pentru un mic joc auditiv (recunoaste sunetul).

Tuburile se misca incet (cu cat sunt mai lungi , sunetul bobitelor ce cad pe metalul cuielor se aude si mai bine si mai frumos) pentru ca boabele sa cada usor si sa se auda melodios.

Si daca doriti sa auziti cum suna un rainstick  original, vizionati acest videoclip 🙂


de Scrie un comentariu

Mingiute din orez si baloane

Astazi ne-am jucat cu orez 🙂

MI-au placut tare mult mingiutele Ancai, incat nu m-am putut abtine sa nu le fac si eu cu nazdravanii mei.

NU aveti nevoie decat de folie alimentara, orez si baloane taiate. De fapt, veti vedea toti pasii explicati foarte bine de Anca. Eu am folosit baloanele dezumflate de la ziua lui A. (eram sigura ca le voi putea folosi candva) 🙂

Eu va pun doar pozele cu mingiutele noastre. Ursuletii au fost tare incantati de ele….bineinteles ,nu au avut voie decat sa le rostogoleasca (si-au facut ei si niste trasee pentru ele). Sunt grele si se puteau lovi sau sparge ceva.


de 6 comentarii

Vehicule realizate din sabloane si malai

Astazi, micutul A. ne-a demonstrat ca si el poate face o locomotiva sau un tractor. Lui D. nu-i venea a crede 🙂

Am acoperit covorul cu folia noastra termoizolanta si in timp ce D. desena cu noile lui sabloane maaaari luate de la JUlia Toys .

A. s-a folosit si el de sabloane ca sa faca vehicule. I-am dat o foaie alba, un borcanel cu malai si i-am spus sa il toarne peste sablon. Era tare incantat. Apoi, desprindeam cu grija sablonul si ii aratam operele lui ! 🙂 Vedeti cat e de talentat?!!! 😀

NI s-a alaturat si D. El a pus lipici pe foaia de sub sablon ca vehiculul din malai sa ramana lipit.

Si micutul sau tablou 🙂

Daca aveti sabloane de tot felul ( eu va recomand si aceste sabloane mari -sunt superbe si usor de folosit chiar si de copilasii mai mici), puteti face o este o activitate asemanatoare si afara  cu ce doriti voi: malai, faina, praf de creta , orez.


de 5 comentarii

Vehicule si accesorii pentru pompieri din plastilina

D. mi-a propus astazi cand ne-am jucat cu plastilina sa facem o masina pentru pompieri. Usor de zis, greu de facut! 😀

Dar, am incercat 🙂

Ei, dar nu s-a multumit doar cu o masina…se uita in cartea lui despre pompieri  si imi tot spunea ce am mai putea face din plastilina :). Asa ca am mai facut un extinctor si un furtun.

Dar cand mi-a spus sa-i fac si un catel dalmatian pompier si poate chiar un pompier, i-am spus ca asta ma depaseste :D….mai ales ca lucram cu plastilina moale. el insista spunandu-mi ca, am poza in fata, nu trebuie decat sa urmaresc modelul 🙂 si ca el stie ca eu pot face orice 🙂

Bineinteles, ca am ramas doar la obiectele din plastilina de mai sus 🙂

Deci, am realizat ca trebuie sa ma perfectionez in arta modelarii :).

 


de 2 comentarii

Distractie cu bobite de struguri :)

Am facut o activitate draguta, ce a pornit de la un simplu ciorchine de strugure (sigur cu boabe necoapte) din via noastra.

L-am pus pe A. sa desprinda bobitele de pe ciorchine si sa le puna in diferite recipiente.  Unele bobite se desprindeau cam greu si atunci imi intindea mie ciorchinele ca sa-l ajut 🙂

Le-am pus si in recipiente mici (de la vitamina C) si  le-am ascultat sunetul.

D. a intrat si el in joc si si-a inventat un aparat de boabe(chestia rosie nu este o palnie , ci un fost claxon de la o bicicleta ) 😀

I-am pus apoi pe cei mari sa faca un concurs: cine culege cel mai repede boabele de pe ciorchine (regula era sa le culeaga bob cu bob, nu mai multe o data). Ce viteza aveau!!! 🙂

Micutul A. a continuat cu perseverenta sa puna bobite, folosindu-se de „aparatul de boabe”. 🙂

 

 


de 4 comentarii

Carte: Doctorul Aumadoare, ed. Ion Creanga

Daca aveti langa voi un mic iubitor de animale ce va spune tot timpul ca isi doreste sa devina medic veterinar, aceasta carte este pentru el/ea!!! 🙂

Noi am imprumutat-o de la biblioteca din oras, o puteti gasi la acest anticariat

http://www.anticariatlibrarie.wellcome.ro/index.php?carte=Doctorul_Aumadoare&autor=Kornei_Ciukovski&view=2190

Desi am avut foarte multe carti cand eram mica si mergeam la biblioteca de la 7 ani, este pentru prima oara cand am vazut aceasta carte.

Lectura este destinata copilasilor peste 4 ani, zic eu: unele povestiri sunt destul de lungi, dar neplictisitoare, fiind insotite si de multe ilustrtii mari si frumoase.

Cartea a aparut la editura IOn Creanga in anul 1978. Este scrisa de Kornei Ciukovski. Este de dimensiune mare si are 117 pagini.

Doctorul Aumadoare este un batranel foarte simpatic ce si-a dedicat viata ingrijirii animalelor. Cunoaste chiar si limba acestora si in carte, cei mici pot invata cateva cuvinte din limbajul acestora 🙂

Trece prin tot felul de peripetii si copiii pot calatori alaturi de el, luand parte la aventuri extraordinare.

 

 


de 4 comentarii

Linii de tot felul

De ceva vreme, invatam  cateva semne grafice.

PAna acum, am facut : punctul, linia verticala, orizontala, oblica, franta, curba si ondulata. LE stia pe fiecare, dar am insistat pe denumirea lor si sa le contureze cat mai corect.

Din desenele de tipul :uneste punctele,  a ineles ca unind punctele intre ele obtine un desen cu tot felul de linii.

Ca material de studiu, am folosit cartile: „INvatam sa scriem”, ed LItera si „Semne grafice”, ed.Delta Cart.

Puteti citi un fragment din carte, aici.

Recomand cartea: scrisul se invata in joaca cu doua personaje :Doinita si Dragos, tot felul de aplicatii practice, plus o multime de jocuri pentru degetele (antrenarea lor pentru scris).

Ieri, am recapitulat toate liniile printr-un joc.

Am lipit pe covor cu banda colorata adeziva tot felul de linii.

I-am cerut lui D. sa imi aduca din camera tot felul de obiecte, care ori sa aiba forma liniei respective, ori sa le aseze in asa fel incat sa semene cu linia.

S-a descurcat bine-mai greu a fost cu linia ondulata, dar si-a dat seama ca orice ata poate fi asezata cum doresti :). Si micutul A. a participat la oc : a pus obiecte langa linia verticala si orizontala corect; observa cum le pune D si le aseza si el exact la fel :).  Ce bine e sa ai fratiori mai mari, nu? 😉