ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață


6 comentarii

Omul si cele 5 simturi

Anul trecut am avut cateva activitati si mici lectii despre corpul omenesc. Le veti gasi , va dau trimitere direct spre categoria unde veti gasi mai multe articole : DESPRE CORPUL OMENESC.

Am lasat in urma Spatiul cosmic, cu mari regrete din partea lui D.  si am revenit pe pamant  ca sa ne incepem cateva lectii de anatomie.

NE vom folosi in lectiile urmatoare, de cateva materiale despre care cred ca ati auzit sau le-ati vazut prin librarii.

1. Omul si cele 5 simturi, de Kolav Iosef

(mi-as fi dorit tare mult sa iau editia nou revizuita), dar era mai scumpa si cand a fost la reducere nu mai era in stoc.

Aceasta este cartea noastra, cumparata cu reducere de la libraria  Elefant ( 14 ron) .

Oricum, sunt foarte multumita si de cartea ce o avem acum (sunt aceleasi informatii). SUnt prezentate cele 5 simturi , atat pe intelesul celor mici , cat si cu detalii complexe si pentru cei mari.  VOm vorbi despre aceasta carte pe parcursul activitatilor noastre, aratandu-va si poze din interiorul ei.

Deocamdata, o puteti vedea si  aici ( cartea noastra nu arata asa, dar este aceeasi).

Detalii poze : Pravalia cu carti

2. Corpul omenesc cu abtibilduri refolosibile, ed. TEora

Am cumparat-o cu o reducere de 35%. SIgur, D. ar fi vrut sa dea navala in toate abtibildurile , sa le lipeasca pe toate acum, dar i-am spus ca le vom lua pe toate pe rand.

3. Corpul  uman, o enciclopedie cumparata de la LIdl

Am scris despre carte aici.

4. Activitati pentru copii de 2-3 ani, ed. LItera ( pentru micutul A., care asista si este foarte activ la toate activitatile noastre)

Cu siguranta, ati vazut pe alte bloguri (mai ales cele straine), tot felul de idei  si crafturi despre cele 5 simturi. SI cum ai putea invata mai usor un copil despre ele? BIneinteles, prin joaca!

IN primul rand, am incercat sa gasesc o definitie pe intelesul lor :

Ce sunt simturile?

Simturile sunt o capacitate a oamenilor si animalelor, prin care pot percepe stimuli din lumea exterioara cu ajutorul unor parti specifice din corpul omenesc: urechea, ochiul, mana, gura, nasul. 

Am desenat si decupat din coli de spuma partile corpului responsabile cu simtitul. 🙂

I-am rugat, pe D. si A., pe rand sa lipeasca corect toate aceste elemente pe capul din carton. Da, a fost mai greu cu mainile…erau putin incurcati….ce cauta aici si de ce nu este si un corp? 🙂

Si iata cum s-au descurcat 🙂

A. imi tot spunea: ” asta esti tuuu, mami!! ” 😀 Arat bine, nu? 🙂

D. stia ca vedem cu ochii, auzim cu urechile (pentru varsta lui e normal, e mare) . A. , de asemenea stia si el in mare aceleasi lucruri. Dar, pana acum nu am insistat pe denumirea simturilor. Le-am spus :

– cu ochii vedem ; vorbim despre simtul „vaz”

– cu urechile  auzim- simtul ” auz”

– cu gura gustam –  simtul ” gust”

– cu nasul mirosim – simtul ” miros”

– cu mainile pipaim – simtul ” pipait’

IN zilele urmatoare, vom vorbi despre fiecare simt in parte, vom face mici experimente interesante si sigur o multime de jocuri 🙂 .

Acum, am discutat doar in general.

D. a lipit cateva abtibilduri in cartea lui de la TEora: trebuia sa lipeasca partea responsabila cu simtul respectiv aratat in carte; pe alte pagini trebuia sa lipeasca corect niste copilasi ce faceau anumite actiuni.

INtre timp, m-am uitat cu A. pe cartea lui, la paginile unde se scria despre simturi. INtotdeauna ma pune sa imit tot ce vede acolo cand ajungem la acele pagini :).

Cantecel  despre simturi

Am inventat un cantecel foarte simplu si usor pentru ca A. sa retina mai bine toate simturile. Daca va place cantecul nostru, in timp ce il cantati atingeti ochisorii, urechiusele, nasucul , gurita si manutele copilasului. Exact cum i-am facut eu lui D., care a stat la demonstratie pentru ca i-a placut 🙂 . Covrigul il manca intentionat…ca sa ne arate simtul gustului :))))

si aici, cantat cu marionete

Mic teatru cu marionete 

Am confectionat rapid niste marionete , in care personajele erau : ochiul, urechea, mana, nasul si gura. Le-am facut din betisoare colorate mici si coli de spuma. Cat timp eu desenam si decupam, baietii si-au facut de lucru cu betisoarele- au construit tot felul de inventii :).

Nu va spun cat de mult le-a placut joaca cu marionete! prima data le-am facut o prezentare! Da, era ok sa fi facut si o cutie speciala, dar nu am avut timp.

MArionetele simturi au stat de vorba intre ele : fiecare spunea ce poate face si cat este de grozava! 🙂

Teatrul s-a desfasurat in prima parte pe picioarele mamei :).

Sigur, D. cu imaginatia lui, cand le-a zarit s-a pus pe probat si A. nu a mai stat nici el pe ganduri …tare haiosi erau! 😀

Am trecut apoi la lucruri serioase: am luat o multime de obiecte din camera si am inceput , cu ajutorul marionetelor simt sa le analizam. Venea ochiul si spunea : ” ce vad aici? cum este acest obiect? cum arata? ce culoare are? ” Venea urechea : „oare scoate vreun zgomot? se poate auzi ceva?”  Venea mana:” hai sa pipaim…da, e tare….rigid, are asperitati”.

Le-a placut atat de mult studiul obiectelor incat D. tot aducea cate un obiect la analizat (dar, intentionat le aducea cat mai diferite, mi-a adus chiar si un sandwich  :).

Am luat apoi marionetele la cererea insistenta a ursuletilor (le-au pus bine in buzunarele gecutelor) si am iesit afara sa studiem tot felul de lucururi: garduri, ziduri, pietre, inclusiv pe Azorica :).

Va asteptam cu drag si data viitoare : vom vorbi despre ochi, ochelari, vedere si vom face mici experimente! 🙂


6 comentarii

Agent impotriva microbilor :)

Sambata am vorbit despre microbi 🙂 Copiilor li se par asa de interesanti …D. ma tot intreaba de mic :”de ce trebuie sa ma spal acum pe maini, de ce nu e voie sa merg acolo racit?”. Deja, la 5 anisori, nu mananca nimic cu manutele murdare, cand este bolnav, stie ca nu are voie in colectivitate, nu-i place cand cineva tuseste sau stranuta langa el (chiar si pe A. il cearta). Cand avea 4 anisori, trebuia sa vina la noi un verisor, dar D. se imbolnavise si tusea tare (avea din nou o pneumonie)….i-am spus ca verisorul nu va mai putea veni pentru ca s-ar putea imbolnavi si el. Foarte trist si dornic sa se joace cu un prieten, cu lacrimi in ochi mi-a spus:”mami, uite, am sa incerc sa imi tin respiratia cat pot si nu am sa tusesc deloc deloc cat va sta el la noi” :).

Nu suntem paranoici, dar afara folosim multe servetele umede si avem o sticluta de spirt cu noi intotdeauna. Chiar daca ne imbolnavim si noi uneori,pentru ca virusii nu se iau doar de pe mainile murdare,  macar stim ca am facut tot posibilul sa ne protejam.

Fetita unei prietene s-a dus cu surioara ei sa se spele pe maini. Ea s-a spalat cam repejor, asa ca mamica ei a intrebat-o daca a folosit si sapun….sigur , micuta folosise doar apa :). Mama i-a spus ca neaparat trebuie sa se spele si cu sapun ca sa omoare microbii si fetita i-a spus :”nu-i nevoie mami, sunt distrusi, le-am dat eu cu multa apa in ochi !! ” 😀

Ei, dar ce am discutat noi despre acesti germeni/bacterii/ microbi sau cum vreti sa-i numim…tot urati sunt!

Am folosit un material cu imagini preluat de aici: http://www.pkids.org/files/pdf/idw/261.pdf

Am incercat sa aflu raspunsurile de la ei ( erau si verisorii nostri cu noi ). Unde cred ei ca se pot forma cei mai multi microbi? Cum se pot raspandi acestia?

Am facut cel mai simplu experiment posibil:)

M-am prefacut ca sunt racita si am stranutat pe o mana ..brrr…doar m-am prefacut, da ? 😀

Apoi, m-am intalnit  pe drum cu D…..am dat mana cu el…l-am contaminat…el s-a intalnit cu A…si fara sa stie l-a contaminat si pe el….A. s-a intalnit cu I si…..tot asa…..acum , fara sa stie , toti ceilalti s-au imbolnavit de la o singura mana murdara…..

De aceea, le-am tot repetat, este atat de important sa se spele cat mai des pe maini….dupa ce s-au jucat, dupa ce isi fac temele , dupa ce vin de la gradinita sau scoala, etc, etc.

Am exersat impreuna cum se spala pe maini doctorii . MAi intai partea de jos a antebratelor, apoi mainile , insistand cu spalatul chiar si intre degete…si intotdeauna cu apa calda si mult sapun.

Cat timp doream sa le pregatesc doua jocuri, am facut un mic concurs: au avut de desenat o pagina cu microbi, astfel incat acestia sa arate cat mai urat posibil :).

In timp ce ei colorau, eu am ascuns prin casa tot felul de microbi (pe care ii pregatisem din timp acasa cu D. – ne-am jucat impreuna si am scornit tot felul de microbi). I-am pus pe papuci, in frigider, la baie, in bucatarie….pe geamuri….peste tot. 🙂

Microbii imaginati si desenati de D.

Microbii mei :))) (Am uitat sa-i fotografiez separat, sunt si ai lui D. acolo )

INtre timp, baietii si-au terminat desenele…nu vi le arat…ca sa dormiti bine la noapte :D.

LE-am spus ca vom explora impreuna casa in cautare de microbi. De fiecare data cand gaseau unul, ii puneam sa explice de ce cred ei ca se pot forma microbi acolo.

Am organizat si un joc afara, despre care voi vorbi in articolul urmator. L-am numit Exterminatorii de microbi si a avut un mare succes.

Am urmarit un filmulet educativ ….mai ales pentru ca sunt baieti, le-a placut tare mult. Ne-am amuzat de baietelul ce a folosit „o tona” de servetele  la toaleta ca sa nu se contamineze…..veti vedea si voi…. 🙂 e tare simpatic.

Am gasit si un joculet pentru prescolari Ajut-o pe LOla sa numere microbii. Ar trebuie ca cei mici sa stie limba engleza ca sa-l poata juca, dar fiind destul de simplu, pot deduce ceea ce au de facut.

LE-am spus ca microbii se pot strange si printre jucariile lasate in dezordine prin toata casa, hainele aruncate…..in 20 de minute…..agentii impotriva microbilor…pusesera toate jucariile la loc pe un fundal de sunete si chiote de soldati….nu va spun ce galagie era la noi . 😀

Le-am promis ca luni le voi face fiecaruia dintre ei o insigna speciala de agent. 🙂

Inchei, lasandu-va cateva intrebari pentru a fi discutate impreuna cu cei mici sau folosite intr-un joc recapitulativ  :

1. Cand poti manca un fruct sau o leguma?

2. De ce se formeaza microbi chiar si in frigider?

3. De ce e mai bine sa te speli cu sapun lichid decat cu sapun solid, mai ales in colectivitate?

4. De ce nu e bine sa imprumuti pieptenele prietenului tau?

5. De ce nu te poti spala cu periuta de dinti a altui copil?

6. De ce microbii se raspandesc asa de repede?

7. De ce nu putem vedea microbii si cum se numeste aparatul care ne ajuta sa=i putem vedea/descoperi?

8. De ce nu poti manca cu mainile murdare?

9. Poti vizita un copil bolnav? (aici, bineintele puteti discuta ca anumite boli nu sunt contagioase…si ca in cazul unei boli contagioase, ii poate trimite prietenului o felicitare , il poate suna)

10. Ce solutii de dezinfectare cunoaste?


2 comentarii

Invat corpul omenesc : Scheletul

LA rugamintea lui D., i-am desenat acum cateva saptamani un schelet…dorea sa stie cum aratam noi pe dinauntru.

Desenul e foarte simplu, pe intelesul lui. L-am facut pe un fond negru ca sa arate ca o radiografie.

Am enumerat cateva denumiri mai importante: craniu, clavicula, coloana vertebrala, oasele bazinului, falange, tibie, rotula. I-am facut un indicator si l-am rugat sa mi le arate si el…si le-a retinut foarte bine…doar ca in loc de rotule spune rotile :)))…tot uita!

Sigur ca ne-am jucat de-a doctorul si pacientul, l-am consultat, i-am aratat pe corpul lui tot ce invatasem.

I-am spus ca atunci cand sunt foarte mici, copilasii au 350 oase, care, in timp se lungesc, se sudeaza intre ele si ramanem cu vreo 206 de oase. De aceea, ei pot face multe miscari „grozave”, sunt mai elastici.

Oasele sustin corpul nostru si il protejeaza, ele ajuta , cum spune D.: „sa nu ne cada pielea” :D.

Va dorim si voua spor la invatat!


Un comentariu

Invat corpul omenesc: gura si limba

Acum cateva zile, am invatat despre alte doua organe importante din corpul nostru: gura si limba.

Am facut lectioara sub forma unui joc de rol.

Am amenajat un cabinet de stomatologie.  Eu eram doctorul si baietii erau pacientii. I-ampus sa se spele pe dinti. Le-am explicat cum se numesc dintisorii lor: incisivi, canini, molari, premolari. Nu stiu cat va retine D. denumirea lor, dar e important sa stie.

Am avut o plansa facuta de noi cu doua guri ce se deschideau , permitand sa se vada dintii si limba.

Am numarat impreuna dintii: ai copilului 20, ai adultului: 32 (o dantura ideala…pentru cine o mai are 😀 ).

L-am pus sa-si analizeze limba in oglinda sa-si vada „bulinutele” de pe ea. I-am explicat ca acestea sunt papilele gustative, cu ajutorul carora putem simti gustul alimentelor:dulce,sarat,acru sau amar.

Se putea face un joc „JOcul gusturilor” : se aduce cate putin praf de: sare, sare de lamaie, zahar si o bucatica mica de ciocolata amara…si copilul trebuie sa recunoasca daca este dulce, acru, etc.

Pentru a sublinia importanta limbii si a dintilor in articularea cuvintelor, am facut mici exercitii de logopedie :). M-am inspirat de aici:Jocuri de logopedie.

Noi avem mare nevoie sa corectam pronuntia consoanelor” s” „r”, „l”.

Gura trebuie sa o folosim pentru a manca pe cat posibil cat mai multe alimente sanatoase. Si iar, sa o folosim doar pentru a spune cuvinte frumoase, folositoare. 🙂


3 comentarii

Invat corpul omenesc: URECHEA

Continuam seria lectiilor despre corpul omenesc . Astazi am vorbit despre urechi. 🙂

1. Am pornit de la un desen simplu cu o mica fereastra in dreptul unei urechi, pentru a vedea o sectiune interioara.

 

Am vorbit despre pavilionul urechii care este diferit la fiecare dintre noi, despre canalul auditiv, timpan si cele 3 oscioare amuzante: scarita, ciocanul si nicovala.

INtrebari pentru discutie?

1. Cum se numesc oamenii ce nu aud?

2. De ce se formeaza ceara in urechi?

3. OAre oamenii cu urechile mai mari aud mai bine? 🙂

Am discutat si despre sunetele inalte, medii sau joase si bineinteles le-am si reprodus. 😀

 

2.Potriveste urechile 🙂

Am conceput un joc puzzle-el trebuia sa potriveasca urechile corecte fiecarui „personaj”-om sau animal.

Am preluat cateva imagini de pe net (cu urechi „sugestive ” :D) si le-am transformat in puzzle, dupa ce le-am lipit pe un carton.

Ne-am distrat copios punandu-le si urechi „gresite”- i-am pus omului urechi de maimuta, ursulet si tot asa.

3. Se mai poate juca si JOCUL SUNETELOR, un joc foarte captivant si amuzant.

 


18 comentarii

Invat corpul omenesc: NASUL

Continuam seria lectioarelor noastre despre corpul omenesc . Astazi am invatat despre nas.

1. Am folosit o carticica foarte interesanta de la editura Rao (am cumparat-o de la libraria Elefant cu 7 ron). Se deschide intr-un mod inedit: veti vedea in videoclipul urmator. LUi D. i-a facut mare placere sa o tot deschida. 🙂

2. Am avut o discutie impreuna despre importanta mirosului, respectiv a nasului.

Pentru prima oara a observat ca are un os in nasuc :)..si era mirat…i-am spus ca se numeste cartilaj si delimiteaza cavitatile nazale.

Am pus impreuna cateva intrebari interesante si amuzante la care sa ne gandim:

1. De ce avem firicele de par in nas? 🙂

2. Oare cei care au un nas mai mare au un miros mai bun? 🙂

3. De ce nu putem respira cand suntem raciti?

4. De ce se formeaza muculeti in nas (pentru D. asta era o intrebare importanta) ? 🙂

5. De ce animalele au un miros mai dezvoltat decat al omului?

 

3. Jocul  mirosurilor

Se aduc tot felul de condimente, parfumuri, etc..si le mirosim pe rand.

4. I-am creat  o plansa pe care el  sa contureze prin unirea punctelor diferite tipuri de nas. 🙂

 

 


7 comentarii

Corpul omenesc : OCHII

Am continuat seria lectiilor noastre despre corpul omenesc.

De data aceasta, am invatat despre ochi.

Am folosit acelasi cap, pe care l-am numit Petrisor :), dar acum ochii lui erau albi si D. mi-a spus ca ii lipsesc bilutele din mijloc 🙂

I-am spus ca cerculetul colorat din mijlocul ochilor se numeste iris, ce poate avea mai multe culori: albastru, maro (si atunci ochii se numesc caprui), negru sau verde.  Si bulinuta mica din mijloc ce isi schimba marimea in functie de lumina  se numeste pupila. Si le-a retinut.

Am facut un mic joculet. El a trebuit sa ii lipeasca cerculete („iris-ul”) diferite  pe ochii cei albi. E interesant cum se schimba fizionomia omului in functie de culoarea ochilor, mai ales ca noi aveam un cap cu aceleasi trasaturi.

Si pentru ca D. imi cerea si alte detalii, cum arata ochii ” dedesubt” :)…am facut un chip in profil cu o clapeta in dreptul ochiului, dar nu am zabovit decat cateva minute asupra acesteia…termenii erau prea dificili.

Urmatorul joc  a fost ” Cum ar fi daca nu as vedea”.

Trebuia sa facem ceva: un desen, sa mergem undeva prin camera cu ochii acoperiti. Si-a dat seama cat de importanta este vederea , mai ales ca lui nu-i place sa tina ochii inchisi  pentru ca nu vede ce se intampla in jurul lui si ii este frica ( acestea sunt explicatiile lui D. 🙂 ).

I-am spus ca cei care sunt orbi, au fost binecuvantati de Dumnezeu cu alte simturi mult mai dezvoltate decat noi. Si noi, cei care vedem, sa fim multumitori pentru ochii nostri si sa apreciem toate lucrurile asa cum sunt/cum ne-au fost daruite.