Nu stim cum va incepeti voi diminetile…dar la noi, sunt pline de  „culori”tare vesele …datorate in primul rand paturilor nefacute, jucariilor imprastiate si uneori nestranse  🙂 .

In dimineata aceasta, am primit vizita a doi musafiri tare simpatici…

Deschid ursuletii usa si ce vad? Un mic arici in prag …in urma lui striga cineva cu voce blanda: ” Sebastian…Sebastian…am ajuns? ”

” Da, gata , i-am gasit…uite-i! ”

Si au intrat in camera noastra. Ehei, voi nu-l cunoasteti pe musafirul nostru : era chiar spiridusul din Padurea muzicala, marele prieten al ordinii si al regulilor : Bach in persoana! :).

Am facut cunostinta si s-au oferit sa ne ajute sa facem repede ordine in camera. Cu siguranta, Bach nu ar fi putut incepe nici o activitate cu noi daca era in jurul lui si cel mai mic haos.

Asa ca ne-a pus muzica lui in surdina si noi, ne-am amuzat teribil facand patul in ritmuri de muzica…leganand pernele…dandu-le „muzical” de la unul la altul :))

Si i-am poftit la micul dejun . Bach este tare muncitor si gospodar; el are o gradina mare de zarzavat, o livada frumoasa si o moara unde vin toti spiridusii sa ia faina si malai.  Asa ca ne gandeam ca este tare pretentios in ceea ce priveste mancarea.

Sa il cunoastem pe Bach

Bach este un spiridus intelept si asezat, a carui muzica linisteste cerurile.  In fiecare zi, el face aceleasi lucruri: mai intai exerseaza la orga, incalzeste apoi supa pentru cartofi, pregateste mancarea pentru bursucii ce il vor ajuta la treaba, sapa in gradina de zarzavat, uda livada, mai compune un cantecel la orga.

Ajutorul sau nepretuit este un mic arici , pe nume Sebastian. Acesta aduna merele din livada, strange ouale de la gaini. El are un miros strasnic: stie intotdeauna cand este gata supa de cartofi!

Poate sunteti curiosi sa vedeti preferintele lui Bach …ia priviti ! 🙂

Cum a linistit Bach cerurile

De obicei, Bach si ariciul sau au o viata tare linisita. Dar, intr-o zi…s-a intamplat ceva ce i-a facut sa se supere de au facut sa bubuie orga si chiar nasul ariciului s-a facut rosu ca focul si tepii i s-au zburlit de nu i se mai vedeau ochii.

Dar ce s-a intamplat oare de i-a cuprins o suparare asa de mare?

Era o dimineata frumoasa de toamna. Animalutele ( iepurasii, veveritele, bursucii) coordonate de Sebastian aranjau camara pentru iarna. Desigur, si ursuletii mei au participat :).

Dar, dintr-o data au inceput sa cada din cer niste margelute de gheata.

O pala de vant ridica toate frunzele din gradina…era de fapt o grindina care le-a distrus toate proviziile pentru iarna ale spiridusilor.

Ariciul incepu sa se vaite : ” ce vom face noi acum?? totul este pierdut! ”

Bach se gandi ca ar fi bine sa mearga sa intrebe scorbura cea inteleapta  ce se afla chiar in copacul ce le gazduia casuta lor. Tare agitati, s-au dus si au inceput sa o strige. Aceasta, le spuse sa isi pastreze calmul…nu era nevoie de tipete…ea ii auzea oricum. Dar, nu aflara nici un raspuns de la scorbura. Totusi, inlauntrul misterioasei gauri din copac se aflau niste frunze neobisnuite…aveau scrise pe ele o multime de intrebari. Daca ar fi gasit intrebarea potrivita : ” Cum se poate linisti furtuna? „, atunci cu siguranta ca scorbura le-ar fi putut da un raspuns care sa ii ajute.

Si cum copacelul nostru avea si el frunze cu mesaje, am inceput sa citim si sa raspundem la intrebarile scrise.

” Cum se poate manca vata de zahar din cantecele lui MOzart? Cum sa scap de primavara cea vesnica?  Ce anotimp iubesti cel mai mult? Cum se pregatesc proviziile pentru iarna?  ” si muuulte altele…..

Din nefericire,  nici una dintre aceste intrebari nu era cea potrivita. Dar Bach, calm…si tot gandindu-se,  gasi raspunsul : ” asta e…haidem sa mergem la orga! ” Ariciul era nedumerit.

Si Bach s-a dus dupa orga lui. Cand au vazut ursuletii ca iese din camera…erau si ei tare uimiti…ce orga va aduce?? Ei nu aveau nici o orga (decat una pentru copii cu multe animalute).

Bacha aparu cu orga lui cea mare ( nu va spun cat de incantati au fost ursuletii; orga o imprumutasem de la verisorii nostri mai mari si o tinusem ascunsa).  Am cantat un cantecel linistitor  si deodata…furtuna s-a linisit ca prin farmec. Acesta era raspunsul ! 🙂 Bach a compus o muzica atat de linistitoare, incat vantul se opri sa asculte notele limpezi. Grindina se topi si ea de placere…Norii se rispira.

Si cei mici au ramas sa cante impreuna la orga pentru ca soarele sa straluceasca in continuare vesel pe cer.

O placinta muzicala

Va era dor de o placinta cu mere? Ei, astazi veti auzi o reteta noua pentru ca Sebastian va fi tare dragut si o va impartasi cu noi.

Uite-l cum coboara in pivnita pe treptele muzicale 🙂  ( si noi le-am transformat , folosindu-ne de notele noastre din argila ) .

Si totusi, astazi, scara muzicala suna ciudat: in loc sa se auda sunetul notelor, se auzea de fiecare data un macanit. Uimit, se duse la Bach spunandu-i ca scara muzicala s-a blocat pe o nota noua… Dar, ce sa vezi, in bucatarie….erau sapte ratuste! Oare cum aparusera acolo?

Bach si ursuletii zambeau…ei stiau secretul ( le spusesem dinainte ce am ascuns in cosulet). Bach i-a spus ariciului ca al sau culcus fusese de fapt un cuibar pentru ouale de rata :).

Si ratustele au ramas de atunci in gospodaria lui Bach. Sebastian le-a invatat sa cante in cor. Si le-a numit: ” Do”, „Re”, ” MI”, ” Fa”, ” Sol”, „La”, ” Si”.

D. si A. le-au asezat frumos pe orga si au repetat cu ele gama :).

Desi in minunata carte a lui Bach, mai este o alta poveste frumoasa, noi ne-am oprit aici. Dar nu plecam, inainte de a va lasa reteta de placinta ( da, nu uitati sa adaugati voi 7 mere rosii ce nu apar in poza) 🙂 .

Sapte mere rosii, doua mere verzi, o gutuie, o mana de nuci, scortisoara, zahar, ulei, doua foi de placinta

Noi vom pregati parfumata placinta maine, pentru ca astazi am copt biscuiti pentru noi si musafirii nostri :).

Stiti de ce muzica lui Bach este atat de linistitoare? Pentru ca el a compus cantece pentru biserica, cantece ce linistesc sufletul si il inalta spre Dumnezeu :).

Multumim , Bach si simpaticule arici, pentru ziua minunata ce ne-ati daruit-o ! 🙂