Poveste scrisa de Danut si mamica lui 🙂

Intr-un mic orasel, traia o familie tare saraca: doi parinti si doi copilasi: un baietel si o fetita. MAma si tata mergeau la munca prin oras de dimineata . Cei doi copii , care erau foarte cuminiti, stateau singurei si isi faceau de lucru prin casa , asteptandu-i pe cei mari sa se intoarca acasa.

Nu mai era mult si Craciunul batea la usa . Timeea, fetita isi dorea tare mult un bradut si Elis, baietelul si-ar fi dorit tare mult sa ninga. Ce bine era daca dorintele lor ar fi putut fi implinite! UN bradut era tare scump….si zapada…se parea ca ii va ocoli anul acesta, cel putin asa spuneau parintii….

Dar, pe cand vorbeau cei mici, un iepuras strecurat prin gradina lor a auzit tot….”hmmm…isi spuse el…stiu eu la cine ar trebui sa ajunga dorintele acestor copilasi atat de cuminti”.

Si unde credeti ca s-a dus….departe, in munti in Tinutul oamenilor de zapada. Cum? Nu ati auzi de el? Acolo traiesc cei mai grozavi oameni de zapada pe care i-ati vazut vreodata….ei nu se topesc niciodata si le place ca de Craciun sa faca tot felul de suprize copiilor ce au fost cuminiti tot anul.

Iepurasul a ajuns la ei si le-a povestit ca , in micutul orasel din departare, unde ningea foarte rar….traiesc doi copilasi foarte cuminti ce isi doresc de Craciun nimic altceva ,decat un bradut si zapada.

Tinura sfat intre ei, si in cele din urma, omuletul postas a fost delegat sa mearga sa dea de stire in padure despre dorintele copilasilor.

Un padurar inimos a scos un bradut cu radacini cu tot si in timpul noptii  l-a plantat in curtea copiilor. Oamenii de zapada l-au insotit si se tot minunau si ei de frumusetea bradutului.

Dimineata, cand s-au trezit, nu mica le-a fost uimirea sa vada frumosul brad din curtea lor: „heeeei, Elis…vinooooo…a sosit Craciunul!!! ” . Nu si-au pus prea mult intrebari despre aparitia bradului din curtea lor….pur si simplu se bucurau de acel miracol..de parca ar fi fost foarte normal sa se intample asa.

Dar cum oamenilor de zapada le place sa-si duca pana la capat orice treaba, in timpul noptii urmatoare au venit si au impodobit bradul.

Si ca surpriza sa fie si mai mare, dintr-o data…..din cer au inceput sa cada fulgi mari de zapada….ei, chiar si oamenii albi au fost uimiti!! erau atat de fericiti !

Si, unul dintre omuleti le-a spus celorlalti ca el doreste sa ramana in curtea copiilor pana la primavara pana cand se va intoarce in Tinutul lor….vrea tare mult sa le tina companie celor mici…cu siguranta bucuria lor va fi si mai mare , zarindu-l si pe el acolo.

Ce emotii avea micul om! Abia astepta sa se faca dimineata si sa apara copilasii in curte….si iata-i! Erau muti de uimire….au inceput sa alerge , sa se cufunde in zapada moale…..au mangaiat omul de zapada si i-au tot aranjat caciulita si fularul….erau atat de fericiti…nu aveau nevoie de jucarii complicate…..un bradut, un om de zapada si pufosenia alba si rece erau mai frumoase decat toate jucariile din lume!

Si cum se zbenguiau ei asa…cine credeti ca isi facu aparitia scotand din zapada un capsor mic, pufos si dragalas: un catelus!

” Elis, acest este cel mai minunat Craciun! Ce am putea sa ne dorim mai mult!” 🙂

 

Acum sa te intreb pe tine: ” Tu ce iti doresti de Craciun? Si cu te-ai gandit sa ii faci o bucurie in acest an ? ”

Un dar simplu, daruit din inima face mai mult decat orice lucru scump ce poate fi uitat repede.

Sa ai un Craciun plin de bucurie!