Ador aceasta carticica…si ursuletii mei la fel. E foarte veche (este a mea 🙂 . A fost tiparita de editura IOn Creanga in anul 1985. Pare a fi o carticica mai de lux. Toate paginile sunt cartonate.

Are foarte, foarte multe imagini pe pagina, in genul cartilor fara text in care poti discuta doar uitandu-te la poze.

PEtrisor este un baietel blondut ce ne prezinta orasul in care locuieste si totodata ne arata cum se joaca el. veti vedea pe coperta ce simplu se poate face  o scena pentru teatrul de papusi sau ce frumos se poate construi un orasel din cutii de carton.

Daca doriti sa o scoateti la imprimanta, am facut fotografii fiecarei pagini pe rand  si am scris versurile.

Orasul nostru este plin de oameni

In el traiesc cu totii si muncesc.

Nevoie e-n oras de fiecare,

Despre cativa vreau sa va povestesc.

(Imaginile se lipesc pe lung, una in continuarea celeilalte,doua cate doua, pentru ca au continuitate)

Cling! Face conductorul si tramvaiul

Se pune lin si iute in miscare.

Eu sunt cel mic care privesc la geam

Din brate de la sora mea mai mare.

La chioscul de ziare vanzatoarea

Imi face semne vesela cu mana.

Are ziare si reviste multe

si carti cu poze toata saptamana.

INcet pe strada trece-acum soferul

MAsinii celei mari de pompieri.

E tare bucuros, de multa vreme

Incendii n-au mai fost pe nicaieri.

Invatatoarea surioarei mele

pe bicicleta-n fiecare zi.

VIne la scoala, canta, face jocuri

si ii invata multe poezii.

Constructorii muncesc la casa noua, 

Cat plopul vechi, ba chiar si mai inalta.

Un semn si macaraua zidul greu

La ultimul etaj o data-l salta.

Baietii ce-au venit cu camionul

Incet pe scara mobila o urca.

Dulapul, patul si fotoliul nostru

Precum se vede, le cam dau de furca.

Un gradinar in parc sadeste straturi

Cand iarba-ncepe sa -ncolteasca iara.

Am sa le ud chiar eu cu stropitoarea

dac-o sa ploua rar la vara.

Doamna educatoare ca la teatru

ne-mparte rolurile, dar mereu

decoruri si costume facem singuri,

cel costumat in pisoi sunt chiar eu.

Si ultima coperta:

Orasul nostru este plin de oameni.

In el traiesc cu totii si muncesc.

Nevoie e-n oras de fiecare,

Unul din ei voi fi si eu cand cresc.